Interviu cu Laba Vasile, primarul comunei Bistrița Bârgăului , județul Bistrița Năsăud
Ce proiecte de investiții v-ați propus să realizați până la finalul acestui mandat?
În perioada 2020-2024 se vor finaliza proiectele aflate pe rol la această dată, proiecte majore privind îmbunătățirea standardului de viață a locuitorilor comunei şi creşterea atractivităţii de investire în mediul rural prin implemenatarea proiectelor de infrastrutură: apă și apă uzată menajeră, transport, drumuri locale, drumuri forestiere, educație.
De asemenea se vor finaliza lucrările privind îmbunătățirea sistemului de iluminat public stradal prin montarea de stâlpi noi metalici acolo unde este cazul și montarea de corpuri de iluminat de tip LED în comuna Bistrița-Bârgăului, fiind montate deja un număr de 88 de lămpi, cu bani de la bugetul local.
Proiectul„Construire Bloc cu 16 apartamente ANL- locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, situat în Satul Bistrița-Bârgăului, Nr. 1331/B, Comuna Bistrița-Bârgăului”, o să fie finalizat în anul 2022. De asemenea, au fost finalizate și lucrările de amenajare la parcul de joacă pentru copii din centrul comunei.
În decursul acestui an au început lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor. Finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (P.O.R.).
Se va realiza și Planul Urbanistic General (P.U.G.-ul).
Au fost demarate procedurile în vederea construirii unei Capele Mortuare în centrul localității Bistrița Bârgăului.
Procedurile de achiziție pentru furnizarea unei autobasculante au fost finalizate la începutul acestui an.
Ce proiecte au fost demarate în perioada 2021 - 2022 sau au fost implementate în totalitate până în prezent?
Pana în prezent au fost finalizate urmatoarele proiecte :
Extindere rețea publică de apă și apă uzată menajeră în Comuna Bistrița Bârgăului
Drumuri forestiere în Comuna Bistrița Bârgăului etapa A II A
Investiția în Oameni viitorul Comunei BB
Construire Dispensar Uman
Extindere rețea electrică Colibița comuna Bistrița Bârgăului (ZONA peste lac)
Extinderea sistemului de apă și a sistemului de canalizare Colibița, Comuna Bistrița Bârgăului,proiect în colaborare cu AQUABIS
Modernizare drum județean Bistrița Bârgăului Colibița- Mita, proiect finantat de Consiliul Județean
Amebajare Parc de joacă
Reabilitare Termică a Blocurilor de Locuințe
Dotare cu Echipamente Medicale Dispensar Uman construcţie nouă
Achiziție terenuri Colibița Masterplan Județean , PROIECTUL APĂ-CANAL COLIBIȚA
Modernizare Cămin Cultural Colibița
Achizitionare TAF
Ce investiții locale veți prioritiza cu bugetele disponibile prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny?
A fost depus un singur proiect important în vederea Modernizării Infrastructurii Rutiere Locale în Comuna Bistrița Bârgăului. Prin proiect se dorește asfaltarea a 4,2 km de drumuri comunale.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că investițiile din cadrul PNRR care sunt accesibile UAT-urilor însumează mai mult de 10 miliarde de euro. Ce investiții locale plănuiți să finanțați prin PNRR?
Prin PNRR au fost depuse un număr de 2 cereri de finanțare și pe măsură ce mai apar ghiduri ne pliem pe necesitățile din zonă
Care este planul de achiziții pentru perioada următoare la nivelul primăriei?
Se continuă proiectele obţinute pe fonduri europene în vederea finalizării și recepționării acestora în bune condiţii, și se dorește obţinerea de finanțări noi. Plănuim să accesam orice proiect la care suntem eligibili și care ar dezvolta comunitatea locală, în specil cu ajutorul fondurilor externe nerambursabile dar si guvernamentale.
Care sunt punctele forte ale localității dumneavoastră? Ce avantaje competitive are localitatea dumneavoastră și ce puncte forte doriți să maximizați în acest mandat?
Colibiția este o zonă cu un potențial turistic ridicat.
Se dorește realizarea de investiţii şi dezvoltarea de noi servicii turistice în vederea valorificării zonei
Cum vă propuneți să susțineți mediul de afaceri local? Ce facilități oferă administrația locală mediului de afaceri?
Fructificarea potențialului turistic al zonei, sprijinirea sectorului privat în vederea obținerii de fonduri publice .
Ce potențial turistic are în prezent localitatea dumneavoastră și cum vă doriți să dezvoltați turismul local/zonal?
Potenţialul turistic de care dispunem este unul mare, fiind o zona înzestrată cu bogate şi variate obiective turistice naturale si create de om.
Acest potenţial turistic se concretizează în diverse forme de relief şi peisaje pitoreşti, o climă prielnică practicării turismului pe tot parcursul anului, lac de acumulare, flora şi fauna bogată, monumente istorice ,elemente de artă şi arhitectură spectaculoase, tradiţii populare, comuna fiind astfel capabilă să satisfacă diverse cerinţe ale turiştilor români şi străini.
Detaliem mai jos cateva dintre ele
Obiective ale culturii materiale
Monumente cultural de interes mondial/național/local
1 Mormântul lui Constantin Pavel- Inițial a fost înmormantat în Cimitirul Belu, iar prin demersurile Clubului Rotary, ale Dlui Gelu Buta, implicarea Consiliului Județean s.a., acesta a fost “adus” acasă în anul 2009 și reînhumat în cimitirul Bisericii Ortodoxe.-Cimitirul Bisericii Ortodoxe (vis-à-vis- de Primaria Bistrița Bârgăului)
2 Bustul lui Constantin Pavel- Opera a sculptorului Maxim Dumitraș, dezvelit în anul 2011, la debutul sărbătorii Zilele Operei “Constantin Pavel”- Curtea Primăriei Bistrița Bârgăului
3 Casa memorială Constantin Pavel- Actualmente scoasă din circuit-Bistrița-Bârgăului nr 1333
4 Placa memorială de pe Casa Constantin Pavel- Dezvelită în septembrie 2009, reprezintă un simbol de aducere aminte a ceea ce a fost și a reprezentat Constantin Pavel pentru Comuna Bistrița-Bârgăului și pentru Opera Română din Cluj Napoca.-Bistrița Bârgăului 1333
Patrimoniul religios
5 Biserica Ortodoxa
-Construita în 1992
- Prima biserică a fot așezată în partea de NE a comunei , strîmutarea biserici s-a făcut cam pe la anii 1780-1790 în centrul satului.
- Bistrita-Birgaului 1224
6 Biserica Ortodoxă Veche
- Construită în 1923 în stil neobizantin
- Biserica a fost adusă adusa în actuala vatră de sat de pe dealul Băcanilor de la gura Pietoasei. De la 1773 încoace se știe si sirul preotilor care au slujit , in momentul de fata este slujita de Pr Timoce Emil si poarta hramul Sf Ierarh Nicolae.
- Bistrita-Bârgăului nr 60
7 Biserica Ortodoxa – Pusta
- Biserica este slujită de Pr. Timoce Emil și poartă harmul SF. George
- Bistrița-Bârgăului, Pietroasa
8 Biserica Ortodoxa – Colibița
- Biserica este slujită de Pr. Habalau Ioan și porta harmul Sf Petru și Pavel.
- Biserica a fost construită în anul 1881 , este situată în partea de sus a satului Colibița.
- Colibița
9 Crucea de la Piatra lui Orban
- Are o înălțime de 15 metri și este iluminată cu leduri prin intermediul unor panouri solare amplasate în apropiere. De la baza crucii ridicate pe Vârful Piatra lui Orban, aflat la altitudinea de 1.462 de metri în masivul Călimanilor, poate fi admirată întreaga panoramă a depresiunii Colibița.
Patrimoniul rural tradițional
10. Casa Socina
Urmași:Socina Ioan, Bloander Viorica
Blidireasa
11. Vâltori
Nauc Iovu
Pietroasa
12. Velnite
Orban Ioan, Zaharie Dorel, Orban (decedat – Bonau Domnita – fiica; pe Blidireasa), Neamtu Elena, Silasi Grigore.
13. Moara lui Griga
A fost cumpărată în 1937 de la Cioanca și "pusă la rând" de Griga Toader.
A măcinat boabe de mălai și de grâu cât sa hrănească toată Valea Bargaului.
Momentan, tanti Lili (Țigăroi Niculina) folosește moara pentru a macina doar pentru casă, dar e bucuroasa de fiecare vizitator curios, ce vrea sa vadă o moara autentica!
Institutii de spectacole si concerte
14. Ansamblul Colibița
Ansamblul "Colibiţa" din Bistriţa Bârgăului a luat fiinţă la data de 01 octombrie 2010 la iniţiativa primăriei comunei Bistriţa –Bârgăului, condusă de primarul Vasile Laba. În aceşti doi ani de activitate, a participat la mai multe festivaluri de folclor din ţară dar şi din străinătate, amintim aici:
- 2011 – Turcia
- 2012 – Grecia
Ansamblul face parte din Asociaţia Română de Folclor din anul 2011 şi este condus de coregraful Florin Flămând.
15. Soliști vocali
Condrea Mariana, Bertel Bianca, Hangan Ioana, Forfota Jenica, Maria Bugnar (gaina), Soacre: Vidican Maria, Buta Maria.
16. Instrumentiști
Orban Ioan , Bodasca Ioan, Fratii Spanu, Tigaroi Toader, Nemes Ionut, Bertel Nicolae – Violonisti
Costica Tanca – saxofon
Condrea Rodovica – Din frunza
Bertel Nicolae – vioara, acordeon, pian
Nemes Ioan - Taragot
Arta și tradiție populară
17. Coaserea de costume tradiționale
Tarca Silvia (pânzături), Nauc Ileana (pânzături), Turja Marioara, Purcil Ancuta (broderie), Tanca Florica (mărgele), Vidican Nastasia (covoare, cergi, stergare).
18. Produse specifice
Povila, Placinta cu brânză iute, Pita de Bârgău, Tuica.
Cap. II. Obiective ale culturii materiale
Manifestari Traditionale
1. Zilele Constantin Pavel
21 Mai
Este celebrată toată activitatea marelui muzician Constantin Pavel, printr-un simpozion ce intruneste persoane importante de pe Valea Bârgăului, și nu numai.
2. Alaiuli Nunților de pe Bargau
3. Hora
De 2 ori pe an, de Lăsatul secului Postului Crăciunului și Postului Paștelui.
Festivaluri
1. Colibița Folk Fest
Este un festival organizat de Asociația Aripi Folktime. Perioada de desfașurare- sfârșitul lunii August
Festivalul este desfășurat la Fisherman’S Resort, pe malul Lacului Colibița.
Programul festivalului a cuprins o secţiune Open Stage, unde orice tânăr sub 30 de ani s-a putut înscrie până în data de 12 august.
2. Colibița Bike Fest
Colibița Bike Fest este un festival de ciclism care are loc în fiecare an în județul Bistrița-Năsăud, în apropierea lacului Colibița.
Locație: la 35 km de Bistrița, lângă Lacul Colibița, în fosta colonie. În cadul festivalului se organizează concursuri la următoarele discipline:
Dirt Jump
XC Maraton
Trial
Mini-Dual
Maraton
Legende și personaje de legendă
4. Taul Zânelor
Legenda spune că demult, doi ciobani, Scurtu şi Pasăre, au întâlnit într-o noapte cu Lună Plină, patru zâne care au venit să se plimbe într-o poiană din pădure. Văzând că au fost descoperite, zânele au dăruit ciobanilor un munte unde să-şi hrănească oile (numit azi Chicera lui Pasăre) şi un pârâu unde să le adape (Pârâul Scurtu), primind în schimb promisiunea că aceştia nu vor veni în poiană în nopţile cu Lună Plină. Dar ciobanii au trădat înţelegerea şi într-o noapte s-au ascuns după arbori şi s-au uitat la zânele care alergau goale prin poiană. Când i-au văzut pe ciobani, de furie, zânele au dezlănţuit o furtună puternică, cu tunete şi fulgere, prăbuşind muntele peste ei. A doua zi, oamenii au văzut lângă poiana unde odinioară se plimbau zânele, un mic lac, pe care l-au botezat Tăul Zânelor; legenda mai spune că, de atunci, zânele nu au mai fost văzute în preajma lacului.
5.Colibița
Una dintre legendele despre Colibița pornește de la fosta vatră a satului, spunându-se că în acest moment, pe fundul lacului încă mai există fostele case, iar în momentul în care scade apa din lac, se vede turnul fostei biserici.
6. Colibița
Pe fosta vatră a satului a existat și un cimitir, acesta fiind inundat în momentul în care a fost creat barajul. Ca șși consecință, se spune ca lacul își cere jertfa, luând cel puțin o viață în fiecare an.
Cap. III OBIECTIVE TURISTICE NATURALE
1.Parcul Național Călimani
2% din suprafata pe teritoriul comunei Bistrița Bîrgâului
2. Cheile Bistriței Ardelene
Tipul: peisagistică
Suprafaţa: 50 ha
Localizare: Bistrița Bârgăului, Comuna Bistrița Bârgăului
Căi de acces:
La rezervație se poate ajunge plecând din Bistrița pe drumul național 17 până în comuna Prundu Bârgăului unde la km 85+400 se ramifică spre sud est drumul județean 173, care urmărește Valea Bistriței Ardelene, pe care îl urmăm până la confluența cu Valea Repedea.
Obiectul ocrotirii: rezervație naturală peisagistică, cu vegetția ierboasă este dominată de asociația Asperula-Dentaria, tipul de pădure pe întreaga suprafață a rezervației este amestec de rășinoase și fag pe soluri scheletice. Plantele ierbacee caracteristice asociatiei Asperula-Dentaria sunt reprezentate de urmatoarele specii: Asperula odorata - vinarita, Athyrium filix-femina –feriga, Dentaria bulbifera – coltisor, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas – feriga, Geranium robertianum – sovarf, Oxalis acetosella – macrisul iepurelui, Pulmonaria rubra, etc. Ca parte componentă a Carpaților Orientali , zona evidentiază o mare diversitate faunistică constituind adăpost pentru numeroase mamifere mari: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), ras (Lynx lynx), pisica salbatica (Felis silvestris),vulpe (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes), jder de piatra (Martes foina), dihor (Putoris putoris). Ierbivorele sunt reprezentate prin cerb (Cervus elaphus), caprior (Capreolus capreolus), mistret (Sus scrofa). Mamiferele mici: viezure (Meles males), iepure (Lepus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris), soarecele de padure (Sylvemus sylvaticus), vidra (Lutra lutra). Amfibieni: triton (Triturus cristatus), salamandra (Salamandra salamandra), buhai de balta cu burta rosie (Bombina bombina), buhai de balta cu burta galbena (Bombina variegata).Reptile: vipera ( Vipera berus), guster(Lacerta viridis). Pasarile au ca reprezentanti: cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia), corb (Corvus corax), sitar (Scolopax rusticola), sturz (Turdus pilaris), porumbel salbatic (Columba sp.).Unele dintre speciile enumerate mai sus se regasesc pe diverse liste de specii si habitate protejate în România și Europa.
3. Valea Repedea
Tipul: mixtă
Suprafață: 22 ha
Localizare: Munții Călimani între Vârful Calu și Piatra lui Orban
Cai de acces: La rezervație se poate ajunge plecând din Bistrița pe drumul național 17 până in comuna Prundu Bargaului unde la km 85+400 se ramifică spre sud est drumul judetean 173, care urmareste Valea Bistritei Ardelene, pe care îl urmăm până la confluența cu Valea Repedea. De aici se desprinde un drum forestier bine întreținut, care urmărește cursul sinuos al pârâului Repedele.
Obiectul ocrotirii: Valea Repedea, afluent de stângă al Bistriței Ardelene, își are izvoarele într-un sector cuprins între Vf. Calu (1540) și Piatra lui Orban (1435). Pe o distanță de cca. 12 km, aceasta vale și afluenții săi, au ferestruit formațiunile eruptive ale Călimanilor, în apropierea limitei dintre acestia si Muntii Bargaului. Morfologia complexa a fost condiționata de evoluția geologică complexă marcată de o serie de cicluri eruptive și mineralogo – petrografice deosebite, de vârste diferite. În zona periferică a Călimanilor apar văi adânci, cu profil transversal și cu relief foarte variat ca înălțime și morfologie. Sunt prezente de asemenea formațiunile erozionale ( „ace” , „stalpi”, „ciperci”, „ziduri” etc.) stînci golase, datorate eroziunii diferențiale care a afectat formațiunile vulcanice, alcătuite din roci eruptive de granulație și compoziție diversă.
4. Taul Zânelor
Tipul: mixtă
Suprafața: 15 ha
Localizare: Este situat în partea nord vestică a Munților Călimani, la baza versantului nord estic al Vârfului Țiganca (1596 m altitudine).
Căi de acces: La rezervație se poate ajunge pe DN 17 Bistrița – Vatra Dornei până în localitatea Prundu Bârgăului unde, la km 85+400 se ramifică spre sud est drumul județean 175 A, care trebuie urmat până în localitatea Colibița. Din această localitate urmăm drumul forestier, care merge pe Pârâul Pănuleț spre Poiana Fundul Secului și Izvoarele Secului, până sub Vârful Țiganca.
Obiectul ocrotirii: Lacul s-a format în spatele unui val de alunecare pornit de pe versantul nordic al vârfului Țiganca. Obiectul ocrotirii îl constituie lacul cu fauna și flora specifică lacurilor montane, dar nu alpine.
5. Stâncile Tătarului
Tipul: peisagistică
Suprafața: 25 ha
Localizare: Rezervația este situată la extremitatea nord vestică a Călimanilor, la marginea sud estică a localității Bistrița Bârgăului, pe paraul Tatarcii- afluent de stânga al Bistriței Ardelene.
Căi de acces: Se poate ajunge la rezervație din Bistrița pe drumul național 17 până în localitatea Prundu Bârgăului de unde, la km 85+400 se desprinde spre sud drumul județean 173 ce duce la Colibița. Din localitatea Bistrița Bârgăului, în dreptul gării se desprinde pe dreapta un drum, care, după ce traversează podul peste Valea Bistriței Ardelene, urcă printre case însoțind Valea Tătarcii. Dupa 1 km se iese din localitate și se urmează culoarul strâmt creat de Valea Tatarcii.
Obiectul ocrotirii: Versanții văii Tătarcii sunt acoperiți în parte cu păduri de foioase în amestec cu molid. Vegetația ierboasă este dominată de asociația Asperula-Dentaria. Principalele tipuri de pădure sunt : amestec de rășinoase și fag pe soluri scheletice (51%), faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull (46%) si 2 % făget de limită cu flora de mull. Această pădure este pigmentată de formațiuni erozionale, de forme și mărimi diferite, dând un peisaj asemanător celui de pe Valea Repedea și Cheile Bistriței Ardelene
6.Cascada Dracului
7.Fauna
Cerb carpatin, urs, râs, jder, bufnița mare, acvilă de munte, gaita de munte, cocoș de munte, cocoș de mesteacan Acvila de câmp, acvila mică
8.Flora
Limmaea Borealis, Gintura galbena
9.Izvoare /ape minerale terapeutice
10.Izvoare/ape sărate
În Poiana Slatinii, la poalele vârfului Piatra lui Orban, se află o fântână cu apă sărată (slatină, ştiubei), situată lângă gospodăria familiei Coşofreţ, din Bistriţa Bârgăului, la baza frunţii unui val deluvial cu grosime mare şi la obârşiile pârâului Slatina, afluent al Pănuleţului. Această fântâna are 1,70 m lungime, 1,30 m lăţime şi 1,40 m adâncime, aflându-se în acest moment în paragină.
Mai spre sud-est, în Poiana Slătioarei, sub vârful Ţiganca, se află o altă fântână sărată, situată în partea de sud-est a poienei, în albia unui afluent al pârâului Slătioara, pe partea stângă a drumului. Această fântână se cunoaşte de la sfârşitul secolului XIX, fiind consolidată în timp cu poşte din lemn şi acoperită. Dimensiunile sale sunt semnificative: 2,5 m lungime, 1,5 m lăţime şi peste 2 m adâncime. În anul 2009, primăria din Bistriţa Bârgăului a ridicat peste acestă fântână o construcţie frumoasă din lemn, sub forma unei cabane.
De asemenea, apele sărate de aici au fost captate şi transportate gravitaţional printr-o conductă până la intersecţia drumului forestier de contur, care se desfăşoară pe sub culmea Pietrei lui Orban, cu drumul Pănuleţului, unde s-a amplasat un robinet, în cadrul popasului turistic Ştiubei. Din acest loc slatina poate fi folosită cu uşurinţă de către cei interesaţi.
Fântâna cu apă sărata din Poiana Slătioarei
Prezenţa apelor clorosodice aici este legată de formaţiunile salifere inferioare, depuse spre sfârşitul oligocenului (aquitanian-burdigalian) la periferia flişului paleogen din Bârgău.
Date fiind manifestările vulcanice din Munţii Bârgău şi Călimani, în spaţiul depresiunii Colibiţa trebuie menţionate şi izvoarele minerale carbogazoase-feruginoase, numite de localnici “borcuturi”. Chimismul lor arată că aceste izvoare conţin, în principal, bioxid de carbon şi fier, substanţe dizolvate în apele subterane care circulă pe fisurile de la periferia masivelor magmatice. La contactul cu aerul bioxidul de carbon se degajă, iar fierul precipită în jurul izvoarelor, sub forma oxidului de fier, de culoare roşcată. Pe lângă CO2 şi fier, borcuturile de la Colibiţa mai conţine calciu şi magneziu, elemente care întregesc tabloul hidromineral al acestora.
Cel mai important izvor mineral din această zonă este izvorul Dălbidan 1 de pe valea Izvorului Lung. Acesta este situat la 7 km de Gura Izvoarelor, pe partea dreaptă a drumului foresier, sub culmea Dălbidan, este amenajat cu centură de beton şi acoperiş din lemn, apa sa are calitate foarte bună, iar
în jurul lui se află o mică poieniţă bună pentru popas şi campare.
La 500 m amonte de acest izvor, avele de confluenţa pârâului Dascălu cu Izvorul Lung, se află izvorul Dălbidan 2, situat imediat sub drumul forestier, mai apar câteva izvoare minerale, pe dreapta drumului forestier şi a albiei. Acestea sunt modeste ca debit, greu de depistat, iar situaţia lor este incertă datorită viiturilor şi lucrărilor forestiere. Amonte de această fântâniţă, mai apar câteva izvoare
La 50 m amonte de Cracii Terhii, pe stânga drumului forestier, se poate observa poziţia fostului izvor mineral Terha, aproape secat în acest moment, marcată de o structură din beton.
Datele au fost preluate din: Arii protejate din Bistrita-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004 Povestile Colibitei – Bâca Ioan
TRASEE TURISTICE MONTANE OMOLOGATE
"Vf. Bistricioru-M. Viișoara-Poiana sub Măgură-sat Piatra Fântânele"
"Sat Mița- Valea Colbul -Vf. Bistriciorul"
"Sat Mița- Valea Bistriței valea Colbul- Poiana Dălbidanul- M. Viișoara"
"Satul Mița- Izvorul Lung -Șaua Terha"
"Satul Mița- Valea Tirimiul de Jos-Tăul Zânelor"
"Baraj lac de acumulare Colibița-Tăul Zânelor"
"Valea Repedea-P-na Calului-P-na Cofuri-Valea Pănuleț-sat Mița"
"Sat Cușma- Dealul Negru-Poiana lungă- Vf. Zurzugău"
"Baraj lac acum. Colibița-Poiana Capul Dealului- Vf. Piatra lui Orban-sat Mița"
Trasee Turistice
1. Colibiţa Lac –Capu Dealului – Culmea Pietrii – Piatra lui Orban ;
2. Gura Repedelui – Repedele – Tănoguri – Piatra lui Orban ;
3. Colibiţa Sat – Poiana Slatinii – Piatra lui Orban ;
4. Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Pârâul Colbu – Drumul Slatinii – Poiana Slatinii ;
5. Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Pârâul Colbu – Culmea Plaiului – Gura Plaiului (Bistricior) ;
6. Pârâul Colbu – Gura Tirimiului de Sus – Tirimii - Piciorul Ţuţurgăului – Culmea Plaiului – Gura Pliului – Bistricior ;
7. Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Poiana Terha – Vf. Viişorul – Vf. Străcior – Vf. Bistricior – Vf. Ţuţurgău;
8. Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Gura Blajei – Culmea Blajei – Prelucii Prundenilor – Poiana Dealul Blajei – Poiana Prislop – Poiana Dălbidan ( cu ramificaţii spre Vf. Viişoru, Poiana Terha, Bifurcaţia Terha);
9. Poiana Dălbidan – Piciorul Viişorului – Pârâul Terha de Sus – Terha – Izorul Lung;
10. Poiana Dălbidan – Piciorul Viişorului – Vf. Viişorul – Vf. Străcior – Vf. Bistricior;
11. Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Gura Blajei – Valea Blajei – Poiana Dealul Blajei;
12. Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Pârâul Prislop – Poiana Prislop;
13. Colibiţa Lac – Drumul de contur – La Hângani – Pripoarele Căsarului – Piciorul Borii – Poiana Tomnatic;
14. Colibiţa Sat – Valea Măgurii – Poiana Andrechii –Poiana Tomnatecului;
15. Blidireasa - Sâmegea – Dealul Negru – Aluneasa – Budacul de Sus;
16. Pietroasa – Prislop – Vulturul – Jirezi – La 3 hotare;
17. Valea Repedea – Tănoguri – Poiana Calului – Cofuri – Poiana Pănuleţ;
18. Colibiţa Sat – Izvorul Lung – Terha – Vf. Strunior – Dornişoara;
Alte aspecte relevante pentru activitatea dumneavoastră pe care doriți să le adăugați acestui interviu, pe lângă răspunsurile la întrebările de mai sus.
Consider că avem bogății naturale deosebite, o sălbăticie a naturii neexplorată, zone turistice nepuse în valoare iar pe viitor cred că putem să avem beneficii .
Numai printr-o mai bună comunicare între Primarie, Consiliul Local și cetățenii din comună, printr-o mai mare implicare a tuturor cetățenilor în rezolvarea problemelor grele cu care ne confruntăm, prin exprimarea deschisă, dar civilizată a opiniilor, prin elaborarea și analizarea în comun a unor inițiative locale, prin promovarea în mai mare măsură a dialogului cu cetățenii, vom reuși să facem din comuna noastră o oază de frumusețe și vom avea importante realizări care să constituie motive de bucurie și satisfacție pentru toți locuitorii comunei din turism. Totul depinde de noi.
