Vama Buzăului, stațiunea agro-turistică unde trebuie să ajungi

Profil de primar: Tiberiu Nicolae Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului

 

Articol semnat de Adriana Săftoiu

 

Dacă nu ești bine familiarizat cu harta țării, foarte ușor poți să crezi că Vama Buzăului este situată în județul eponim. Turiștii fac des această confuzie. Primarul comunei, Tiberiu Nicolae Chirilaș, încă de la începutul dialogului recunoaște că s-a gândit, nu de puține ori, cum să facă să fie evitată această suprapunere. „Sunt întrebat cum mai e pe la Buzău, iar noi suntem situați în sud-estul județului Brașov, la 130 de kilometri de Buzău”. Acum câteva decenii bune, împreună cu localitățile vecine, Întorsura Buzăului și Sita Buzăului, formam localitatea Buzăul Ardelean. Sună deja altfel. Vama Buzăului era un punct vamal între cele două regiuni istorice, Țara Românească și Transilvania, atestată documentar chiar înaintea culoarului Rucăr-Bran. Din 1924, Vama Buzăului devine comună de sine-stătătoare, cu personalitate juridică.  
 
Tiberiu Nicolae Chirilaș s-a născut și a crescut în localitatea căreia îi devine primar la 27 de ani, respectiv în anul 2004. De atunci, gestionează treburile comunei, adică de cinci mandate, urmează al șaselea. E convins că țara se poate mișca și schimba „în cel mai sănătos mod, și anume de la bază, de jos în sus. Fac lucrurile aici mânat nu doar din dorința de a demonstra ceva, ci pentru vămășenii mei dragi, pentru cunoscuții mei, pentru prietenii din copilărie. Vama Buzăului este în esență o comunitate mică, unde toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Așa că nu ai cum să nu îți faci datoria că te află lumea și te faci de rușine.”
Împreună cu celelalte trei sate, Acriș, Buzăiel și Dălghiu, comuna are aproape 4.000 de locuitori, în creștere în ultimii 10 ani, ceea ce arată că „strategia noastră de dezvoltare durabilă este corectă și nu e doar un document de bibliotecă”, apreciază primarul. „Există acest risc în care autoritatea publică locală nu vede decât dezvoltare de infrastructură, drumuri, apă, canalizare și, la un moment dat, constați că îți pleacă populația, se depopulează localitatea.” Strategia inițială (întocmită în anul 2008) are la bază opinia oamenilor din comună care au răspuns la întrebarea: credeți că ar fi necesar ca Vama Buzăului să obțină statutul de stațiune turistică (climaterică)? Rezultatul: 92% Da, 2% Nu și 6% erau indeciși.

 

 

Dacă tragi de o floare, riști să o rupi.

 

În urmă cu 16 ani, puteai să numeri turiștii pe degetele de la o mână. Între timp, prin Hotărâre de Guvern, Comuna Vama Buzăului a primit statutul de stațiune turistică de interes local. Ambiția e să devină stațiune turistică de interes național. „Nu vrem să forțăm. Dacă tragi de o floare, nu crește mai repede. Riști s-o rupi. La fel și aici. Trebuie să lăsăm lucrurile să se desfășoare într-un anumit ritm.”
Printre cele mai vechi ocupații ale locului este creșterea animalelor. În prezent, localitatea de munte are una dintre cele mai mari asociații de crescători de animale, „nu din județul Brașov, ci din România”, precizează mândru primarul Chirilaș. Înființată în anul 2010, numără aproape 400 de membri. „Fiecare locuitor care avea în gospodărie un animal, o vacă, o oaie și așa mai departe devenea membru al acestei asociații. După 14 ani, este o structură asociativă care funcționează, face proiecte în favoarea locuitorilor din comună, în special a crescătorilor de animale”. Are și un brand: “Transhumanța Vama Buzăului”. Toate produsele derivate din lapte, în special brânzeturile, sunt vândute sub această siglă. Apoi, Vama Buzăului este o localitate „cu poluare zero, cu un mediu natural extraordinar, cu o energie foarte bună și cu oameni serioși, harnici, frumoși”, enumeră calitățile primarul. Desfășoară un proiect comun cu Bistrița Năsăud, Smart 4 nature, care presupune și instalarea unor senzori care să detecteze gradul de poluare. Îi ajută și faptul că nu au industrie sau alte activități care să polueze. Este convins că situația se va păstra așa mult timp. Cine dorește industrie, are la dispoziție parcul industrial din localitatea Prejmer, aflat la câțiva kilometri distanță. De altfel, este prima localitate certificată ca și comunitate sustenabilă din țară, titlul conferit în 2020, de către ambasadorul Elveției în România. De asemenea, este a șaptea Destinație Ecoturistică din țară. Cu aceste atuuri, direcția de dezvoltare a fost decisă: turismul.

 

 

Comuna nu e una de tranzit, care să ducă spre alte zone urbane. Trebuie să vrei să ajungi în Vama Buzăului. Marea provocare e cum să îi faci pe turiști să își dorească să vină în localitate. În prezent, numai în rezervația „Valea Zimbrilor”, cartea de vizită a comunei, sunt intrări în jur de 70-80 de mii de turiști. Cel puțin de două ori mai mulți turiști vin în Vamă.  

 

 

Poftiți la masă!

 

A pus la cale o întâlnire cu localnicii. Audiența era formată mai mult din doamne. Mesajul era destul de simplu: „eu îmi doresc ca turiștii să servească masa la voi acasă. Adică, pe lângă ceea ce gătiți dumneavoastră, îmi doresc să pregătiți două, trei, zece porții în plus, să amenajați un spațiu dedicat turiștilor și să-i poftiți la masă.” De aici a fost doar un pas pentru dezvoltarea punctelor gastronomice locale, conceptul „Gastro Local”. „Toată lumea a fost extrem de încântată. Chiar am auzit expresia uau, de mult visez să am restaurantul meu.” A început colaborarea cu instituțiile care trebuiau să dea bun de pornire. Direcția Sanitar-Veterinară din Brașov a avut un rol important și benefic. „Am colaborat cu un domn director executiv extrem de inteligent și binevoitor, care ne-a dat soluția și am reușit să autorizăm, dintr-un foc, vreo 10 puncte Gastro Local.” S-a creat o siglă, un regulament de funcționare, o politică de preț comun la nivelul întregii localități. A venit și presa curioasă. Apoi, agențiile de turism din zona montană. Între timp, a fost elaborată și o lege privind înființarea și funcționarea acestor puncte, s-a creat o asociație la nivel de țară și s-a ajuns la aproape 400 de puncte gastronomice locale autorizate. „Din 2019, când acest proiect a luat naștere și s-a dezvoltat la noi și apoi s-a extins în toată țara, Vama Buzăului are cele mai multe puncte autorizate, respectiv 23.” Practic, în gospodăria proprie producătorul local pregătește rețete tradiționale, cu produse propri. „Producătorul reușește astfel să-și valorifice la un preț superior produsele rezultate din gospodărie. Una este să dai un litru de lapte la lăptărie, la un preț mic, și alta să îl folosești pentru produsele vândute în aceste puncte. Îl am în minte pe bunicul meu care molfăia tutun pe prispa casei și spunea: nepoate, un kil de lapte este cât un sfert de suc. Comparația este valabilă și astăzi. În felul acesta, dacă fierbi acea cană de lapte și o servești la masă, cu siguranță ai altă valoare pe ea.”
Gospodinele folosesc rețete pe care le moștenesc din generație în generație. Se pot găsi și pe site-ul www.gastrolocal.ro. „Fac niște lucruri minunate. Dacă aveți plăcerea să veniți și să serviți masa în astfel de puncte gastronomice – Gastro Local, o să vedeți că este de-a dreptul impresionant.” Mai în glumă, mai în serios, atrage atenția asupra pericolului de a pierde și acest patrimoniu în favoarea comenzilor de livrare acasă.

 

 

„Le-am dat undița, nu și peștele”.

 

Alături de alți membri ai Asociației „Gastro Local”, a împărtășit experiența realizării acestui proiect și în alte localități. „Mulți dintre cei care ne ascultau îmi spuneau că provin dintr-o localitate unde nu prea sunt turiști. I-am încurajat să înființeze astfel de puncte gastronomice, pentru că chiar ele pot reprezenta atracții turistice.” Pentru turiști nu e doar o experiență culinară, redusă la a te așeza la masă și a mânca bine. „Trăiești câteva ore alături de gazda ta, din punctul gastronomic – Gastro local. Poți să-i vizitezi gospodăria, să îi hrănești animalele pe care le are, să te plimbi prin livadă, prin grădină. Poți să-ți iei tu direct o salată, o ceapă de pe strat pe care să ți-o pui pe masă. Ușor - ușor, sunt puncte unde turiștii pot găti împreună cu gazdele.” Meniul este unul fix. Vei mânca ceea ce gazda gătește. Cu un telefon în prealabil, ai șanse să ai parte de ceea ce poftești. Cele mai întâlnite preparate sunt bulz cu carne la garniță, ciorbă de perișoare, friptură de porc la tavă.
 
Toți cei implicați în turismul gastronomic se reunesc cel puțin o dată pe an în cadrul unei conferințe naționale. Cea de anul trecut a fost la Vama Buzăului. Cea de anul acesta, la Tulcea. E locul unde împreună cu reprezentanții instituțiilor statului dezbat problemele cu care se confruntă, caută soluții de îmbunătățire a legislației. „Dorim ca aceste puncte gastronomice locale să funcționeze cât se poate de corect atât în relația cu clienții, cât și în relația cu statul. Am susținut ideea și am reușit ca aceste puncte să poată fi autorizate nu doar ca persoană juridică, ci și ca persoană fizică.”
 
Despre impactul asupra bugetului local, primarul Chirilaș spune că nu e un scop în sine. „Un punct gastronomic înseamnă un mic business, un loc de muncă în schimbul unui șomer sau a unui asistat social. Dacă aceste puncte generează un venit pentru o familie, indirect câștigă și bugetul local. Dacă își construiesc o clădire, un spațiu în plus, pe acel spațiu va plăti impozite și taxe locale. Și așa mai departe”. Un rezultat al acestei abordări: nici un asistat social în comună. „Le-am dat undița, nu și peștele”, spune primarul.

 

Cel mai mare complex de bungalouri din Europa de Est

 

Cu accente de vegetarian, primarul se bucură de meniul local. Zacusca de ciuperci și ciorba de legume, printre favorite. Ține să sublinieze că „omul face diferența, modul în care proprietarul interacționează cu clientul. Îi îndemn să povestească ce anume așează pe masă, care este rețeta, originea ei, cum o prepară, cu ce produse, să își spună povestea familiei”. Într-o gospodărie bunicul e fierar și turistul poate să vadă cum se face o potcoavă, în altă parte se cresc struți și ai în menu carne de struț. Detaliile proprii, poveștile personale, particularizează fiecare punct Gastro Local.
 
Pe lângă investițiile în turism, dezvoltarea comunei înseamnă și învățământ, cultură, sănătate, sport, infrastructura de drumuri, de apă, de canalizare. „Am avut această bucurie să constat că o mare parte dintre cei plecați s-au întors în Vama Buzăului, au încercat să-și reia aici activitatea, să-și dezvolte anumite proiecte, business-uri, ceea ce mi-a confirmat că măsurile luate la nivelul administrației publice locale au fost corecte.” Sunt bifate majoritatea utilităților și serviciilor: alimentarea cu apă, canalizare, salubritate, asfalt (o rețea stradală de aproximativ 100 de kilometri), cinci școli și grădinițe (din care două sunt noi și două reabilitate), o sală de sport inaugurată anul acesta, un complex și două cămine culturale, dotate pe fonduri europene, un transport public metropolitan care asigură traseul Brașov-Vama Buzăului, autobuze electrice, trotuare. „Cred că suntem localitatea cu cel mai mare număr de kilometri de trotuare, pentru că siguranța turiștilor și a pietonilor este extrem de important”. Tot anul acesta se va finaliza și lucrarea de introducere a cadastrului general în Comuna Vama Buzăului, practic înscrierea gratuită a tuturor imobilelor în cartea funciară.
 

 

Aflat la începutul celui de al șaselea mandat, continuă să își gândească viitorul tot ca primar al localității natale. Are un proiect care implică un parteneriat public-privat, semnat în 2010, ce se apropie de deschidere. Vrea ca pe 68 de hectare, proprietatea comunei, să dezvolte cel mai mare complex de bungalouri din Europa de Est. Și-a propus să taie panglica în 2026, cel puțin pentru prima fază. A convins investitori străini, dar nu lesne. „Este extrem de greu, mai ales pentru o destinație aflată la poalele munților Ciucaș, unii ar putea spune într-o fundătură.” Toate aceste proiecte care vor atrage turiști de calitate, sunt gândite în acord cu protejarea mediului. „Avem obligația să construim gândindu-ne ce moștenire lăsăm celorlalte generații. Să ne dezvoltăm, dar să nu distrugem resursele, să lăsăm generației viitoare accesul la resurse măcar atât cât l-am avut noi.” Din această generație, fac parte și cei doi fii care învață în comună și de care, cum altfel, e mândru.
 
Viitorul sună bine, vorba reclamei, și începe să îmi surâdă ideea să trec pe agenda mea turistică Vama Buzăului.
 

---

Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XIII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-13/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista