Gheorghe Șoldan a fost una dintre surprizele alegerilor locale din 2024. A câștigat Consiliul Județean Suceava, reușind să aibă un avans de 9000 de voturi în fața principalului adversar care concura de pe poziția de favorit, liberalul Gheorghe Flutur, deținător al funcției timp de două mandate (2016-2024). 

Foarte tânăr, 32 de ani la momentul în care candida, actualul președintele CJ spune că nu a fost ușor să îl învingă pe predecesorul lui care, chiar și așa, tot a luat cu 11.000 de voturi mai mult decât în 2020. A început campania cu câteva luni înainte de vot, s-a întâlnit cu cât mai mulți oameni din județ, a mobilizat cât mai mulți tineri și a reușit 127.000 de voturi, „cel mai mare număr de voturi strâns de un lider din PSD Suceava”. A mizat pe instrumentele clasice, „o bătălie dusă la firul ierbii”, cum descrie campania, respectiv întâlniri în târguri, piețe, în stradă - „a ajuns de 3 ori în fiecare cutie poștală” din județ, a mers din poartă în poartă, din casă în casă, la fiecare apartament - combinate cu cele on-line, respectiv rețelele de socializare. 

 

Din Parlament la Consiliul Județean 

Se înscrie printre cei foarte puțini care renunță la Parlament pentru administrația locală. Parlamentul e un loc călduț, fără prea multă bătaie de cap, fără un program care să provoace stres. E opinia mea. Nici a lui nu e foarte diferită. „Credeam că sunt prea tânăr pentru Parlament. Lucrurile se mișcau foarte ciudat acolo. Munceam luni, marți și miercuri și vedeam că nu rămân lucruri în urma noastră. Și am decis să mă înscriu în bătălia pentru CJ. Nu mi se dădeau multe șanse, dar eu am crezut și voiam să vin să fac lucruri concrete pentru județ”. Se consideră o persoană foarte activă și vrea să vadă proiecte făcute de mâna lui, „să treacă pe un drum județean și să poată spune că el l-a făcut”. 
Are toată energia, după cum spune. Precizează că și atunci când era deputat se afla în teritoriu de joi până sâmbătă, „și nu doar declarativ”. „Mă întâlneam cu organizațiile pe care le aveam în subordine, fiindcă aveam arondate 21 de localități, cu oameni din județ și am reușit să mă fac cunoscut”.
De loc e din orașul Cajvana, județul Suceava. În curând urmează să devină tată pentru prima dată. E cel mai tânăr președinte de CJ din România și a mizat pe tinerii suceveni. „Foarte mulți tineri au plecat din județul Suceava, mulți în diaspora”. Spune că și el a fost la muncă în Italia, în vacanțele școlare, unde lucra pe șantier. „Deși suntem un județ foarte bogat, binecuvântat de Dumnezeu, suntem pe penultimele locuri la nivelul veniturilor, la coada clasamentului la PIB. Locuri de muncă sunt, dar nu sunt bine plătite, și atunci tinerii care aleg să plece la facultăți în vestul țării sau în București rămân acolo, iar o mare parte pleacă în străinătate la muncă.” Pentru că vrea să schimbe această situație, a propus dezvoltarea infrastructurii care atrage după sine dezvoltarea economică. 

 

 

Brand-ul Bucovina cu drumuri de pământ

Se păstrează rezervat la adresa fostei administrații și face observații limitate. A găsit „doar câteva proiecte”, printre care Palatul Administrativ care a luat foc în 2021, investiție prin CNI, 2-3 drumuri județene prin PNI Anghel Saligny și un proiect prin PNRR și…„multe procese”. A găsit „drumuri județene pietruite și de pământ”. Vede partea plină a paharului. „E bine pentru mine. Am ce să las în urma mea”. Subliniază că în ultimii 4 ani de zile au fost modernizați doar 84 de km de drum județean dintr-o rețea de peste 1187 de km, din care, anul acesta, asfaltează peste 24 km. Apreciază faptul că predecesorul „a fost un bun politician”, a promovat brand-ul Bucovina ceea ce va continua să facă și el. „Nu vreau să îl critic, așa a văzut el administrația, făcând mai mult politică”. 
În acest mandat, vrea să modernizez peste 450-500 de km de drum județean, ca peste 4 ani, în campanie, să poată arăta că a modernizat inclusiv drumurile de pământ din județ. Pentru asta e nevoie de bani. Are un buget de 803 milioane lei și cea mai mare alocare e pentru drumurile județene, respectiv 310 milioane. Mai are un proiect cumulând peste 50 km de poduri și drumuri județene, în valoare de 86 milioane euro, pe fonduri europene, depus la ADR Nord-Est. Va inaugura, în curând, un drum preluat de la vechea conducere care face legătura între județul Suceava și Piatra Neamț. 
Încearcă să rezolve „dopul” rutier de la Gura Humorului. Și chiar dacă exista un proiect, a trebuit să o ia de la zero cu avizele și comisiile de la ministere pentru că „nu finanța nimeni la 550 milioane euro acea variantă ocolitoare la profil de autostradă". Al doilea proiect important e varianta ocolitoare pentru Fălticeni, în valoare de 120 milioane euro. Apoi, autostrada A7, dintre Pașcani și Suceava, contract care ar trebui semnat săptămâna asta”, adică până la sfârșitul lunii mai. 
Speră să asfalteze „măcar 80%”. „Nu pot să asfaltez peste 1000 de km de drum județean în 4 ani de zile, adică ce nu s-a făcut în 35 de ani. Aș fi ipocrit să mă lansez în astfel de promisiuni”.

 

Birocrația, bat-o vina!

Remarcă aceeași problemă pe care aproape fiecare reprezentant al administrației locale o scoate în evidență. „Ceea ce am constatat este că noi avem în acest moment instituții menite să blocheze alte instituții”. Îmi scapă natural o exclamație: Ia uite! „Au fost momente când efectiv am simțit că se pun bețe în roate. Tot felul de avize la avize peste avize”. A pus mâna pe telefon, s-a dus și la București dacă a fost nevoie, la CNAIR și „am intrat peste director în birou și le-am explicat. Ei îți spun că au 30 de zile la dispoziție, dar legea spune în acel interval, deci poți să îmi dai avizul și în 10 zile”. Concluzia: foarte multă birocrație. Mai pune pe lista vinovaților și lipsa de predictibilitate, schimbarea legilor de la o lună la alta, uneori de oameni care nu au nicio specialitate în domeniul în care legiferează. Problemă veche care ține de politica fiecărui partid. Modul în care sunt alcătuite comisiile parlamentare reflectă și seriozitatea partidelor în privința resursei umane, completez eu. 
Aeroportul e un alt proiect important care presupune investiții de 60 milioane euro. Își propune să devină „un aeroport regional așa cum trebuie", fiind pe locul 5, ca trafic aerian. „Am făcut deja demersurile pentru zona liberă, lângă aeroport, am dat drumul la studii de fezabilitate. Cu ajutorul celor de la Romatsa, facem lucrările pentru o platformă să montăm un ILS (sistem de aterizare cu instrumente) nou, de categoria 3-a”. E sigur că aeroportul „Ștefan cela Mare” va fi al doilea aeroport din România după „Henri Coandă”, unde va putea ateriza orice fel de aeronavă. „Iar lângă aeroport avem cargo cu zona liberă, fiind și lângă Ucraina. Vom putem crea locuri de muncă și automat cresc și salariile, prin competitivitate”. Speră să facă și un parc industrial unde să atragă investitori străini. Dar pentru asta are nevoie de infrastructură. „Nu vine nimeni să reloce o fabrică, să investească 500-600 milioane euro în județul Suceava, când tu n-ai autostrăzi, n-ai drumuri, n-ai variante ocolitoare”.
Președintele Șoldan e convins că, odată cu terminarea conflictului din Ucraina, județul poate juca un rol important în reconstrucția țării vecine ceea ce economic poate însemna „un boom economic”. „Sunt foarte multe firme care își doresc să vină în Suceava pentru reconstrucția Ucrainei, dar nu avem ce să le punem la dispoziție, din păcate”.

 

Infrastructură pentru turism

Turismul e o bună sursă de venit, mai ales că Bucovina are peisaje unice, iar mănăstirile sunt atracția turiștilor. De altfel, 80% din turiști vin pentru turism ecumenic. „Din păcate, însă, media nopților de cazare a unui turist în Bucovina, este de doar două nopți. Pe lângă faptul că fac 7 ore cu mașina din sudul țării, după ce văd peisajele și mănăstirile, alte lucruri nu mai sunt de făcut”. Autostrada e prioritară. „Un turist care vine și își rupe mașina pe drumurile județene, nu mai vine a doua oară”. Ceea ce nu e departe de adevăr. 
Vrea să preia la Consiliul Județean mina de sare de la Cacica pentru renovare și să pună în valoare drumul Transrarău, inclusiv prin amenajarea unui skywalk. Pregătește un parteneriat cu Universitatea din Suceava pentru un campus universitar, construit din fonduri proprii, realizarea unui patinoar artificial închis, precum și un aqua park. E de părere că nu a fost valorificat la maxim potențialul județului. „Vatra Dornei a ajuns o stațiune îmbătrânită. Nu știm să atragem tinerii, turiștii. Dacă vedem că în ultima perioadă nu mai avem zăpadă, hai să găsim alte forme, alte activități pe care le poți oferi turistului. Sunt multe lucruri de făcut, dar, repet, totul pleacă de la fundație și fundația este infrastructura”. 
E optimist și crede că nu sunt piedici de netrecut ca să își atingă obiectivele. „Un manager foarte bun nu e atunci când are foarte mulți bani”. Ar recurge și la măsuri extreme ca să își atingă obiectivele. De exemplu, e dispus să blocheze drumul național care face legătura cu Ardealul dacă nu se dă drumul la licitații. „Voi chema câțiva prieteni cu 200-300 de camioane, blocăm drumul și două zile, până nu se dă drumul la licitație nu va circula nimeni spre Ardeal”. Punctează că a făcut toate demersurile în 5 luni de zile și a reușit să facă „ce nu au făcut alții în 12 ani”.

 

 

T0 pentru Moldova

Apreciază că s-au făcut multe investiții în Ardeal, iar Moldova a fost uitată. Deși remarcă că au fost mulți miniștri provenind din Moldova, când te uiți pe fondurile alocate „ceva nu se leagă”. Lipsă de viziune, de interes, întreb eu? Răspunsul lui e altul: „Poate că n-au fost uniți, indiferent de culoarea politică”. Dă un exemplu: „Moldova e singura regiune care nu are un stadion modern făcut de Guvernul României, prin CNI”. În opinia lui, e un moment T0 și trebuie ca toată lumea să se așeze la masă pentru dezvoltarea regiunii. „Marea parte a diasporei este formată din oameni care sunt din Moldova. Asta arată că se întâmplă ceva între zonele istorice ale țării, dacă ne uităm la salarii, la piața muncii…discrepanțele sunt enorme”.
Păstrează tonul energic până la finalul discuției și convingerea că nimic nu îi stă în cale ca să să bifeze „făcut” fiecare proiect din agendă. Nu putem decât să îi urăm succes.

Interviu publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XV, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-15/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista