În cadrul proiectului cultural ,,Păstrează Tradițiile’’ susținut de revista Ghidul Primăriilor, vă invităm să descoperiți meșteșugul cusutului și țesutului cu ajutorul doamnei Rodica Ispas, profesoară de etnologie și folclor la Clubul Copiilor din Avrig (Sibiu). De peste 32 de ani, doamna profesoară predă țesutul și cusutul copiilor care vor să creeze cu mâinile lor artă populară și să ducă mai departe tainele meșteșugului. 

 


 

La ce vârstă ați început să coaseți și cum ați învățat meșteșugul cusutului și țesutului?

Am început să cos la vârsta de 6 ani, sub îndrumarea mamei, apoi am frecventat timp de 5 ani cursurile Școlii Populare de Artă din Sibiu, clasa cusut - țesut de la Avrig, condusă de Maria Spiridon, unde am învățat să cos, dar și să țes la război. Apoi am mers la Casa Pionierilor, la Cercul de Croitorie condus de Maria Nedelcu. În toată această perioadă am învațat broderie, croitorie, croșetat, îndeletniciri care îmi sunt de ajutor și astăzi.

 

Ce tehnici de lucru folosiți și cum ați reușit să dezvoltați propria tehnică de lucru? 

Am învațat țesutul în două și patru ițe, împletit și înnodat ciucuri, urzitul și năvăditul, confecționarea ițelor, toate acestea în timp, atât la clasa de țesut, dar și de la femeile din Avrig. În anul 1998 am ajuns în SUA la cursuri de țesut unde am descoperit noi tehnici de țesut.

 

Unde putem admira lucrările dumneavoastră și chiar achiziționa țesături semnate de Rodica Ispas?

Țesăturile pe care le realizez sunt sunt în general din bumbac, ștergare, trăistuțe, dar și țesături cu urzeală de bumbac, țesute cu lână. Particip la târguri și evenimente organizate de Muzeul Astra din Sibiu, dar am participat la multe târguri și în țară. Lucrările mele pot fi achiziționate din Galeriile de Artă Populară ale Muzeului Astra Sibiu.

Cum se desfășoară cursurile pe care le susțineți și cui se adresează?

Cursurile sunt opționale, gratuite și se adresează elevilor. În cadrul cercului, elevii învață meșteșugul țesutului, învață să coase, să împletească, dar și cunoștințe teoretice. Ca profesor la Cercul de Etnologie-Folclor am 9 grupe de elevi, cu 10 și 15 elevi într-o grupă, câte 2 ore pe săptămână. Elevii care participă la evenimente, concursuri, expoziții lucrează în general mai multe ore pe săptămână.

 

Care este cea mai mare realizare a dumneavoastră în calitate de profesor? Dar în calitate de meșter popular?

Îmi place să spun că profesia aceasta m-a ales pe mine! Îmi plac copiii și îmi place să împărtășesc din cunoștințele mele și altora. Din 1992 participăm la concursurile de meșteșuguri, care au devenit, din 1996, Olimpiada Națională ,,Meșteșuguri Artistice Tradiționale”, care adună în fiecare an în jur de 200 de copii meșteșugari din țară. De-a lungul anilor am participat la diferite evenimente, târguri și expoziții în țară și străinătate, dar evenimentul cel mai deosebit a fost Smithsonian Folklife Festival, desfășurat în Washington, D.C.

 

De ce considerați că acest meșteșug este parte din identitatea noastră culturală?

Țesutul și cusutul se întâlneau în fiecare gospodărie. Femeile munceau din greu ca să îmbrace casa și pe membrii ei. Tot ce era textil în gospodărie era țesut de mâna femeii: pânza pentru cămăși și ii, pânza pentru cioareci, prosoapele, ștergarele, traistele, covoarele de pat și perete, cearșafurile, preșurile, sacii pentru cereale. Cultivarea cânepei și creșterea animalelor le ofereau femeilor materia primă pentru țesut, iar după ce pânza era albită, o coseau. Deși era o muncă migăloasă, femeile au creat adevărate capodopere de care ne bucurăm și noi astăzi. Sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX a adus în creația femeii de la țară piese de o rară frumusețe, iar apariția bumbacului în creațiile textile a adus o mai mare diversitate în piesele țesute și cusute. Câte visuri, dorințe și rugăciuni au fost cusute împreună pe iile sau cămășile lucrate cu migală saptămâni de-a rândul? Cu adevărat păstrăm o adevărată zestre națională, culturală și spirituală dacă luăm în calcul și celelalte meșteșuguri păstrate până astăzi! Trebuie să facem eforturi să ducem mai departe această moștenire, suntem datori generațiilor care vin să le predăm ștafeta, pentru a duce mai departe îndeletnicirile atât de frumoase pe care le avem.

Date contact profesor Rodica Ispas: rodicaispas@yahoo.com

 

Materialul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția de Vară 2021, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.

Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/2Uhk5bl

Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/36IfoK0