Premierul României, Nicolae-Ionel Ciucă, răspunde întrebărilor primarilor și prezintă soluțiile Guvernului la problemele cu care se confruntă în prezent administrațiile locale. 

În vederea realizării acestui interviu exclusiv, redactorii Ghidul Primăriilor au stat de vorbă cu reprezentanți ai administrațiilor locale (primari și consilieri locali) și i-au întrebat ce subiecte îi preocupă în acest moment și ce aspecte necesită clarificări din partea Guvernului. De departe, în topul priorităţilor se află situația generată de creșterea preţul energiei şi gazelor naturale, pe lângă aspecte referitoare la accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea comunităților locale. 

 

Interviu cu Primul ministru al României, Nicolae-Ionel Ciucă 


Primarii vor să afle cum se pregătește Guvernul să gestioneze situația generată de creșterea prețului la energie și gaze naturale și cum pot fi protejați cetățenii și economiile locale de efectele creșterii prețurilor în această iarnă.

Gestionarea crizei energetice este între cele mai importante preocupări ale Guvernului, așa cum este firesc, în contextul perioadei dificile pe care o traversăm. Am luat măsuri pe mai multe planuri pentru a ne asigura că românii vor trece cu bine iarna, indiferent că folosesc energie electrică, gaze naturale sau lemn, iar economia va avea asigurată energia necesară bunei funcționări.
La nivel național, am prelungit măsurile de compensare și plafonare a prețurilor până la 1 septembrie 2023, iar pentru mediul economic am eliminat plafonul de consum.
Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, am plafonat prețul la energie electrică pentru persoanele fizice la maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0-100 KWh inclusiv, respectiv la maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01-300 kWh, pentru un consum lunar care este de maximum 255 kWh. Consumul de energie electrică ce depășește 255 KWh/lună se facturează conform prevederilor din contractul de furnizare al energiei electrice.
Spitalele publice și private, unitățile de învățământ publice și private, creșele, anumiți furnizori de servicii sociale publici și privați vor avea prețul plafonat la 1 leu/kwh.
Totodată, IMM-urile vor avea prețul plafonat la 1 leu/kwh cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021, aceeași prevedere aplicându-se și pentru instituțiile publice.
Pentru gazele naturale, am plafonat prețul la maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici și maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică.
Am asigurat stocuri consistente în depozitele de înmagazinare a gazelor naturale și am aprobat din timp Planul de iarnă pentru asigurarea continuității furnizării energiei electrice pentru sezonul rece 2022 - 2023.
Este un document deosebit de important pentru continuitatea în furnizarea energiei pe perioada iernii. Am stabilit și măsuri pentru operatorii economici, pentru instituțiile implicate și am decis constituirea Comandamentului energetic de iarnă care poate lua decizii operative în cazul în care va fi necesar.
Vreau să remarc faptul că, la estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023 am luat în considerare un scenariu acoperitor, cu temperaturi în jurul mediilor lunare multianuale. Am ținut cont de scăderea consumului brut de energie electrică din prima jumătate a acestui an, de aproximativ 5 % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, și am luat în considerare disfuncționalitățile inerente din rețeaua de termoficare a Municipiului București și a altor orașe, din cauza cărora utilizarea surselor de încălzire pe bază de energie electrică va fi mai crescută, aspecte care se vor reflecta într-o creștere a consumului de energie electrică.
Totodată, pentru a veni în sprijinul celor peste trei milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn sau derivate, am plafonat prețul lemnului de foc la 400 lei/mc cu TVA inclus, al brichetelor de lemn la 1.500 lei/tonă cu TVA inclus, iar al peleților la 2.000 lei/tonă cu TVA inclus. Măsura se va aplica până la sfârșitul lunii martie 2023, atât pentru cetățeni, cât și pentru unitățile de învățământ și de interes local, furnizorilor de servicii sociale, lăcașelor de cult, unităților administrativ-teritoriale, precum și unităților din subordinea acestora.
Intervenția guvernamentală privind protejarea românilor nu se limitează doar la plafonări, subvenții și alte stimulente. Elaborarea politicilor creative, adaptate, la care lucrăm în prezent pot ajuta la satisfacerea nevoilor de astăzi fără a submina tranziția energetică de mâine. Pe termen lung, multe dintre aceste acțiuni vor spori siguranța energetică a fiecărui consumator. Pe termen scurt, ne dorim o utilizare mai eficientă a energiei în gospodării, dar, în același timp, susțin că sistemul energetic trebuie tratat astfel încât să mențină un echilibru permanent între resursele naționale și nevoile cetățenilor, două imperative duble ale unei stabilități energetice necesare. Urmărirea lor în același timp, fără a-l compromite unul pe celălalt, ne protejează de efectele creșterii prețurilor.

My image

 

La data formulării acestor întrebări (15 septembrie 2022), Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat în consultare publică Ghidurile Solicitantului pentru investiţii în producţia de energie din surse regenerabile pentru primării. Ce trebuie să știe primarii despre acest program, ce bugete sunt alocate și pentru ce tipuri de apeluri?

Preocuparea Guvernului este de a asigura energia necesară pentru iarna viitoare, dar și pentru generațiile viitoare, în condiții sustenabile și respect față de mediu. Facem investiții masive în acest sens! O confirmă investițiile și toate proiectele de creștere a ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară și de reducere a emisiilor de carbon generate de sectorul energetic, prin înlocuirea unei părţi din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an (cărbune, gaz natural).
Așa cum aminteați, am lansat în consultare publică Ghidurile Solicitantului pentru investiţii în producţia de energie din surse regenerabile pentru primării, cu un buget de 500 milioane euro, de care România beneficiază prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Primăriile au posibilitatea să acceseze fonduri europene pentru gestionarea costurilor cu serviciile publice în domeniul educației, sănătății, inclusiv alimentarea cu energie termică a populației, iluminatul public sau transportul public de călători.
Măsurile vizează independența energetică pentru autoritățile publice locale, astfel încât costurile cu utilitățile să poată fi gestionate eficient.
Avem în vedere lansarea a două apeluri de proiecte.
Primul are în vedere sprijinirea investițiilor în capacități de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru comercializare. Acordarea finanţării nerambursabile în cadrul acestui apel intră sub incidenţa regulilor de ajutor de stat și are o alocare de 250 milioane euro. Granturile aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru comercializare se acordă pe beneficiar și proiect, sub formă de ajutor de stat, și au valoarea minimă cuprinsă între 5 și 15 milioane de euro.
Prin al doilea apel, sprijinim investiţiile în capacităţi de producere de energie din surse regenerabile de energie, pentru consum propriu. Acordarea finanţării nerambursabile pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice și/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepția biomasei pentru consum propriu nu intră sub incidenţa regulilor de ajutor de stat. Alocarea este de 250 milioane euro. 

 

Care sunt rezultatele și concluziile după derularea primei runde de investiții pentru COMPONENTA 10 – Fondul Local din PNRR? Când va începe runda a doua de investiții?
Faptul că au fost depuse peste 4.000 de cereri de finanțare în valoare totală de aproape 2 miliarde de euro în cadrul primului apel de proiecte al componentei ”Fondul Local”, finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență, arată atât capacitatea administrațiilor locale de a se mobiliza, cât și nevoia de investiții în modernizarea comunităților locale.
Fondul Local este o mare oportunitate pentru orașele și comunele din România. Din acest motiv, Guvernul, prin intermediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a pus la dispoziția autorităților administrației publice locale o plajă variată de investiții publice, din care aceste autorități au posibilitatea de a le prioritiza pe cele necesare pentru dezvoltarea lor, în cadrul unor fonduri prealocate pe categorii de UAT-uri. 
Vom lansa în curând, mai exact în data de 14 octombrie, cel de-al doilea apel de proiecte pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România.
Prin aceste investiții, vom susține atât reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, cât și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean. Alocarea financiară estimată pentru această a doua rundă este de aproape 860 de milioane de euro pentru locuințe eficiente energetic pentru tineri și specialiști din sănătate și învățământ, pentru proiecte care vizează mobilitatea urbană verde, prin înnoirea parcului de vehicule nepoluante destinate transportului public, cu emisii zero de gaze de eșapament, pentru achiziționarea de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și pentru piste de biciclete în localități.
Încurajez primăriile și autoritățile locale să depună proiecte și să solicite finanțarea lor! România are disponibil un buget de investiții național și european fără precedent pentru anii viitori.
Apreciez ritmul în care se lucrează pentru a fructifica oportunitățile finanțării de proiecte și reforme prin PNRR și salut soluția unei platforme digitalizate prin care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a simplificat procedurile și a redus substanțial timpul de depunere și evaluare a proiectelor. În același timp, lucrăm la nivelul Guvernului pentru îndeplinirea țintelor, jaloanelor și reformelor din PNRR, condiții pentru accesarea fondurilor.

My image

 

Autoritățile locale au reclamat stilul arbitrar de stabilire a priorităţilor de finanţare pentru PNRR (în special pentru Componenta 10), cu ţintele sale negociate cu Comisia Europeană, prin care localităţile au fost puse în faţa obligaţiei de a investi în tehnologii avansate, cum ar fi staţii de încărcare pentru autovehicule electrice în mediul rural, dar amplasate în sate şi comune care nu au încă utilităţi de bază, precum alimentarea cu apă sau canalizare. Așadar, nevoia de finanțare cu prioritate a proiectelor de apă-canalizare rămâne de actualitate pentru zonele rurale. Cum va susține Guvernul aceste investiții și care este planul pentru acoperirea națională a acestor facilități de bază?

Și aici, soluția pe care o avem în vedere este legată de utilizarea fondurilor europene, mai exact prin PNRR.
Pentru sectorul de apă și apă uzată, în cadrul reformei privind consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor Europene, sunt disponibile trei tipuri de investiții.
Prima, cu o alocare de 600 de milioane de euro, are în vedere extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori.
Beneficiarii finanțărilor vor fi autoritățile locale / operatorii de servicii publice de apă și canalizare, iar infrastructura construită se va afla în proprietatea autorităților locale. 
A doua componentă va beneficia de o alocare de 200 de milioane de euro și vizează colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori.
Beneficiarii finanțărilor vor fi autorități locale, iar infrastructura construită se va afla în proprietatea acestora. 
Iar al treilea tip de investiție, cu o alocare de 168 milioane de euro, va sprijini conectarea populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente. 
În plus, investițiile referitoare la utilitățile de bază, precum alimentarea cu apă sau canalizare din PNRR, sunt în corelare cu cele prevăzute în cadrul Politicii de Coeziune, o șansă istorică pentru România de a beneficia în următorii ani de peste 45 de miliarde de euro.

My image

Până în prezent, Guvernele României nu au acordat atenție dezvoltării zonelor metropolitane. Primarii se plâng de lipsa finanţărilor pentru proiectele metropolitane care limitează capacitatea administraţiilor locale de a adopta o abordare integrată a dezvoltării metropolitane. În prezent, comunele din zonele metropolitane care au de exemplu 40.000 locuitori concurează pentru aceleași resurse financiare cu alte comune care au 1.000 locuitori. Ce soluții aveți pentru dezvoltarea metropolitană, care este vitală pentru dezvoltarea economică a României?

Am făcut un pas important pentru dezvoltarea zonelor metropolitane prin adoptarea legii specifice acestei teme. Proiectul de lege a fost aprobat mai întâi în Guvern, apoi în Parlament. Prin noul cadru normativ, am îndeplinit un jalon cuprins în PNRR și am reușit să punem bazele unei reforme necesare la nivelul autorităţilor locale, prin sporirea accesului la servicii şi mobilitate, la servicii publice furnizate la nivel local pentru cetăţenii care locuiesc în zonele urbane şi în comunităţile marginale şi periferice. Aceste noi măsuri sunt în deplină concordanţă cu priorităţile naţionale de dezvoltare şi cu obiectivele asumate în Coaliţie prin Programul de Guvernare.
Reglementarea zonelor metropolitane a fost subliniată de multiple analize și studii, inclusiv cele realizate de Banca Mondială.
Legea privind zonele metropolitane este răspunsul legislativ la o realitate teritorială care se manifestă în România de cel puțin două decenii – creșterea orașelor, în special a Capitalei și a metropolelor regionale în prima coroană periurbană, și extinderea influenței acestora către unitățile administrative locale învecinate, în principal ca piețe ale muncii integrate funcțional, care generează efecte de vecinătate, atât benefice (locuri de muncă, inovare), cât și nocive (congestie  a traficului, poluare).
Prin această lege se stabilesc cadrul instituțional, obiectivele, competențele și instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România.
Pentru atingerea țintelor vizate prin lege este esențial să fie asigurate și instrumentele de finanțare. Astfel, pentru a constitui un buget de finanțare a investițiilor metropolitane, prin lege se stabilește ca o cotă de 5% din impozitul pe venit aferent UAT să fie virată de Ministerul Finanțelor către zonele metropolitane constituite. Precizăm că minim 30% din bugetul astfel constituit va fi dedicat investițiilor localizate în UAT din teritoriul metropolitan.
De asemenea, finanțarea zonelor metropolitane va fi asigurată prin cotizații și contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, prin taxe speciale pe care unitățile administrativ-teritoriale membre le pot stabili, în vederea finanțării unor activități ale acesteia, prin tarife stabilite în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora.
Un beneficiu considerabil este acela că, în funcție de specificul finanțării europene, zonele metropolitane vor putea atrage fonduri pentru investiții, pe care nu toate localitățile componente zonelor metropolitane au capacitatea administrativă și financiară de a le obține și gestiona.

 

Ați declarat la începul mandatului că reforma administraţiei publice reprezintă unul dintre obiectivele principale ale programului de guvernare. Ce măsuri aveți în vedere pentru atingerea acestui obiectiv?

Am făcut pași decisivi pe calea reformei administrative, în acord cu opiniile rezultate din numeroasele consultări avute cu reprezentanții autorităților locale, cu cei ai mediului de afaceri și societății civile.
Știm că sunt în continuare multe de făcut și vom continua în același ritm.
Principala modalitate de concretizare a demersurilor de reformă a administrației publice constă în simplificarea și coerența legislației în domeniul administrației publice. Acordăm importanța cuvenită reformei administrației care presupune, înainte de toate, un serviciu public pus autentic în slujba cetățenilor și economiei, accesibilă acestora, la care să poată apela cu încredere și care să le aducă satisfacția necesară așteptărilor lor legitime.
În acest context, abordarea Codului administrativ, precum și a celorlalte coduri în domeniul administrației publice aflate în curs de elaborare la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Codul de procedură administrativă, Codul finanțelor publice locale și Codul unor servicii comunitare de utilități publice - vizează concentrarea legislației preexistente, subordonând-o unor principii comune, pe baza unei structuri unitare, și aducând, totodată, o serie de noi soluții legislative de fond, impuse de evoluția sistemului administrației publice și a societății și de tendințele de la nivel european.
De exemplu, am modificat acum câteva săptămâni, prin proiect de lege adoptat de Guvern, Codul administrativ, în sensul reglementării consorțiilor administrative, concept nou în administrația românească, prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, unitățile administrativ-teritoriale asociate într-un consorțiu, care nu dispun de capacitate administrativă, în speță personal specializat, pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege pot mandata, prin hotărâre a consiliului local, una sau mai multe unități administrativ-teritoriale membre să le sprijine în realizarea acestor atribuții. Acest proiect instituie un mecanism rapid, simplu și flexibil care permite asigurarea serviciilor publice și creșterea eficienței furnizării acestora și la nivelul unităților administrativ-teritoriale care, din varii motive, adesea neimputabile autorităților locale, nu pot găsi sau păstra personal specializat. Astfel, se creează premisele ca toți cetățenii și firmele, inclusiv cei din mediul rural, care sunt cei mai afectați de capacitatea administrativă scăzută, să poată beneficia de serviciile publice la care au dreptul, la un nivel calitativ cel puțin satisfăcător și care, în timp, se va apropia de cel de la nivelul localităților dezvoltate.
În prezent, proiectul de act normativ se află în dezbatere în Parlament.

Avem în curs de elaborare, la nivelul Ministerului Dezvoltării, Codul de procedură administrativă. Urmărim, pe de o parte, asigurarea coerenței legislative în domeniul dreptului administrativ procedural, iar, pe de altă parte, pe elementele existente, validate în decursul timpului ca eficiente, să se clădească o nouă formă a cadrului normativ, mai clară, concisă, eficace, coerentă și completă.
Am convingerea că regulile mai clare și mai previzibile vor contribui, în timp, la simplificarea activității autorităților și instituțiilor publice și la creșterea încrederii cetățenilor în administrație.
Se lucrează, de asemenea, la o formă consolidată a Codului finanțelor publice locale, care va îngloba reglementări ce vor acoperi finanțele publice locale, criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, impozitele și taxele locale, procedura fiscală locală. Codul a fost elaborat într-o primă formă, dar, ca urmare a publicării în transparență decizională, este necesară integrarea propunerilor.
Un alt proiect în curs de elaborare este Codul unor servicii comunitare de utilități publice.
Reforma în domeniul administrației publice se centrează, totodată, pe implementarea unui sistem de management al resurselor umane modern și eficient, la nivelul întregii administrații, centrale și locale. Este nevoie de un sistem instituțional și legal stabil, coerent și eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administrația publică.
Din aceste considerente, va fi operaționalizat, începând cu anul 2023, un nou cadru de competențe pentru funcția publică, reglementat în Codul administrativ, ceea ce va conduce la definirea setului de cunoștințe, abilități și aptitudini necesare pentru ocuparea funcțiilor publice și care va susține profesionalizarea administrației publice și creșterea calității resursei umane din sectorul public.
De altfel, prin PNRR sunt avute în vedere o serie de investiții ce vizează dezvoltarea managementului resurselor umane din sectorul public, inclusiv organizarea și derularea concursului național de intrare în Corpul funcționarilor publici, care va asigura un sistem de recrutare corect, transparent și incluziv pentru administrația publică, bazat pe competențe și în corelare directă cu necesitățile instituționale de resurse umane identificate. Toate aceste demersuri guvernamentale sunt orientate spre îmbunătățirea calității serviciilor publice și modernizării comunităților locale.

 

My image

 

Strategia generală de descentralizare vizează transferul de noi competenţe de la nivel central la nivel local, cu scopul de crea premisele creşterii calităţii şi eficienţei serviciilor publice prestate cetăţenilor, precum şi dezvoltării locale. Care este viziunea Guvernului cu privire la procesul de descentralizare și ce direcții strategice are în vedere?

Raportul „Reformele de regionalizare şi descentralizare în România“, elaborat de Consiliul Europei, are o concluzie clară: o alocare eficientă a responsabilităților între nivelul central şi local, ceea ce presupune ca atribuțiile şi competențele privind implementarea politicilor, strategiilor naționale şi reglementărilor să se exercite de către autoritățile administrației publice locale, iar competențele şi atribuțiile care vizează elaborarea de strategii/politici naționale, reglementarea, inspecția şi controlul de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie să se exercite de către autorităţile administrației publice centrale.
Astfel, Strategia Generală de Descentralizare (SGD), elaborată și aprobată încă din anul 2017, pornește de la o viziune fermă – crearea unei administrații publice locale capabile să furnizeze servicii publice de calitate beneficiarilor, folosind eficient resursele existente, într-o Românie modernă, competitivă, adaptată la realitățile globale.
Unul dintre obiectivele Programului nostru de guvernare vizează reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către administrația publică locală.
Complementar cu Strategia Generală de Descentralizare, Guvernul are în vedere mai multe etape majore în atingerea acestui deziderat, cum ar fi realizarea unei analize a competențelor administrației publice centrale ce pot fi transferate către administrația locală și capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competențe, precum și corelarea transferului de competențe cu cel al resurselor bugetare, astfel încât să fie asigurate resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice, sprijinirea dezvoltării economice locale și creșterea autonomiei financiare locale.
În acest context, în urma analizelor efectuate, o serie de competențe exercitate în prezent, spre exemplu, de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, instituție care nu a fost prinsă inițial în SGD, sunt avute în vedere spre descentralizare, existând analize similare în derulare și în cadrul altor instituții.
De asemenea, au fost efectuate demersuri succesive de accelerare a procesului de descentralizare în domeniile cuprinse în Strategie.
Grupurile de lucru pentru descentralizarea competențelor înființate sau existente în cadrul ministerelor implicate în procesul de descentralizare lucrează sub coordonarea unui comitet interministerial pentru accelerarea sau definitivarea procesului de descentralizare la care instituțiile în cauză s-au angajat.
Procesul de descentralizare este unul complex și care necesită o foarte bună fundamentare, situație ce a generat un efort mai mare, atât de personal, cât și de timp, pentru a valida oportunitatea și a asigura sustenabilitatea demersului, cu efecte pozitive asupra calității şi eficienței serviciilor publice prestate cetățenilor, precum şi, la nivel macro, asupra dezvoltării locale din România.
Doresc să subliniez deschiderea Guvernului pentru consultări permanente cu autoritățile administrației publice locale, în toate problemele care vizează administrația locală și cu precădere în conturarea deciziilor strategice în domeniul descentralizării.
Vocea autorităților administrației publice locale este reprezentată prin structurile asociative ale acestora, atât în cadrul Comitetului Tehnic Interministerial pentru Descentralizare, cât și în cadrul grupurilor de lucru pentru descentralizarea competențelor din toate ministerele implicate în procesul de descentralizare, contribuind activ la fundamentarea deciziilor asumate cu privire la politica și deciziile strategice luate în acest context, cu scopul de a obține valoare-adăugată la nivelul și în folosul comunităților locale din România.

 

Revista Ghidul Primăriilor este distribuită către toți cei 3183 de primari din România. Ce mesaj de final aveți pentru aceștia, în direcția provocărilor social-economice, dar și în direcția oportunităților actuale pentru dezvoltarea zonelor rurale și urbane?
Aș dori să mulțumesc tuturor primarilor, consilierilor locali care își fac bine treaba, sunt dedicați serviciului public și preocupați de dezvoltarea comunităților! Ei sunt cel mai aproape de cetățean, cunosc problemele și identifică soluțiile cele mai potrivite.
Vremurile pe care le traversăm, marcate de crize, nu sunt deloc simple. Dar avem încredere că vom reuși prin consultare, sprijin, dar mai ales prin investiții destinate dezvoltării în toate sectoarele publice și economice.
Trebuie să valorificăm oportunitățile oferite de procesul de integrare în rândul construcțiilor economice și politice ale marilor democrații. După intrarea noastră în NATO și UE, ne pregătim de aderarea la Spațiul Schengen și la OCDE, care vor dinamiza ritmul dezvoltării României.
Faptul că am reușit în ultimele luni să deschidem linii de finanțare din PNRR în mai multe domenii – eficiență energetică, infrastructură de transport și educativă, modernizarea instituțiilor publice – este dovada faptului că lucrurile merg în direcția bună.
Semnarea recentă a Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, prin care România va beneficia de 31,5 de miliarde euro fonduri europene din Politica de Coeziune, la care se adaugă 13,6 miliarde de euro de la bugetul național, vor însemna un salt uriaș pentru dezvoltarea României, transpus în sprijin pentru mediul de afaceri, o viață mai bună pentru cetățenii noștri, investiții în sănătate și pentru un mediu mai curat.
Cu toții am înțeles că, în vremuri de criză, este important să investim în proiecte pentru viitor. Îi încurajez pe primari și responsabilii autorităților locale să depună proiecte pentru obținerea finanțărilor naționale și europene. Echipa guvernamentală vă este alături cu expertiză, dialog și soluții, iar Guvernul României are voința politică și capacitatea instituțională să susțină concretizarea acestor proiecte. Le cer primarilor, tuturor reprezentanților autorităților locale să aibă deschidere și să răspundă așteptărilor mediului de afaceri și cetățenilor. Pentru dezvoltare este nevoie de curaj, implicare și de menținerea unui ritm susținut!
Cetățenii români să aibă încredere în buna noastră credință și în capacitatea politică și instituțională.  Avem soluții pentru a trece cu bine perioada marcată de crize și vom ajunge, cât mai curând sper, să schimbăm în bine viața oamenilor și condițiile din comunitățile în care trăiesc.

Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Toamna 2022, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/3SxM2Un
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3ArVIdQ