Primarul Ioan Popa explică pentru Ghidul Primăriilor ce presupune derularea unui proces de Place Branding la nivelul unei comunități și cum i-a ajutat acest demers pe reșițeni să înțeleagă cine sunt, cine vor să devină și cum vor să trăiască în orașul lor.

,,Eu tratez oraşul ca pe o companie“ este o declarație deja celebră care vă aparține. Cum funcționează ,,compania Reșița” în acest moment, după mai bine de 5 ani de când ați preluat mandatul de primar?
 ,,Eu tratez oraşul ca pe o companie” este o declaraţie de la începutul primului mandat și este legată de faptul că, la o analiză simplă, observăm că nu există o diferenţă majoră între o companie și o primărie, în sensul în care ambele au un buget de venituri şi cheltuieli care trebuie gestionate cu inteligenţă, pentru a evita falimentul. În acest context am început chiar din primul an să generăm bugetul pentru anul următor, dar nu am comunicat bugetul pentru fiecare direcție, așa cum făceau primarii înainte, ci am rugat colegii să încerce să îşi calculeze singuri costurile, să îşi aloce un buget şi să identifice zone de investiţii. Să luăm exemplul pentru Poliţia Locală, unde am analizat câți angajați sunt, care sunt costurile cu salariile, câte mașini au, cât combustibil folosesc, ce mașini trebuie schimbate, câte calculatoare au. Acest exerciţiu aplicat a fost unul util, pentru că oamenii au înţeles ce se întâmplă cu banii, cum se cheltuiesc bugetele. Și mai departe am aplicat principiul pe care l-am preluat de la Ilie Bolojan, care a spus că ,,Nu este normal ca un oraş să plătească nişte salariaţi ai unei primării, ci este normal ca nişte salariaţi ai unei primării să lucreze pentru un oraş''.Sunt foarte multe bugete de primării care înseamnă 60% - 70% - 80% salarii, restul sunt alocați pentru utilităţi. Și doar dacă mai rămân bani, se folosesc pentru investiții. Mai exact, din datele pe care le deţin, mai mult de o treime dintre primăriile din România nu se autosusţin, ele sunt finanțate din fonduri care vin de la Guvern şi evident aceste fonduri vin din fondurile altor primării, care fac performanţă. 

Știm că ați derulat, în premieră în România, un proiect de Place Branding pentru orașul Reșita, împreună cu Institutul pentru Orașe Vizionare. La ce concluzii ați ajuns în urma acestui demers investigativ? Ați recomanda și altor comunități să deruleze un astfel de proiect?

Într-adevăr, am derulat în premieră pentru România un proiect de Place Branding pentru oraşul Reşiţa, împreună cu Institutul pentru Oraşe Vizionare, iar acest demers ne-a oferit mult mai mult decât o strategie de dezvoltare, ne-a ajutat să definim cine suntem la nivel de comunitate, cine vrem să devenim în viitor, cum vrem să trăim în oraș și ce resurse trebuie să mobilizăm ca să ajungem acolo. Rezultatul proiectului de Place Branding realizat împreună cu actorii principali din comunitatea reşiţeană (am avut mai mult de 60 de persoane implicate, din diverse zone de activitate) a generat ideea de verde şi de oxigen, plecând de la avantajul competitiv ce rezultă din faptul că orașul este înconjurat de păduri, de zone verzi. Toate acestea vin în contradicţie cu trecutul istoric industrial foarte pronunţat, deoarece Reşiţa produce oţel din 1771, deci neîntrerupt de 250 de ani. De asemenea, se știe că 95% din hidrocentralele din România au turbine realizate la Reşiţa, dar toată această istorie industrială puternică a avut şi efecte negative asupra oraşului, în sensul că albia Bârzavei era plină de vaselină, de uleiuri care curgeau pe râu. Vorbim despre o poluare destul de puternică în comunitate, iar combinatul genera şi el poluare. Căderea acestor industrii mari a determinat populația activă să părăsească oraşul, dar a avut totuşi şi o parte pozitivă, deoarece râul Bârzava a devenit din nou curat, iar astăzi este populat cu peşti, nutrii, raţe sălbatice, iar pădurile au început să prindă contur foarte frumos. Iar noi practic ne dorim ca în viitor să ducem Reşiţa din zona industriei metalurgice sau industriei grele, într-o zonă de turism, combinată cu industrii mici, medii, nepoluante şi într-o zonă în care să fim mult mai prietenoşi cu mediul ambient. De aceea verdele și oxigenul sunt elemente care constituie esenţa viitorului oraşului Reşiţa.

Evident că strategia noastră de mobilitate urbană a ţinut cont de aceste lucruri, iar noi reintroducem acum tramvaiul în oraş. Tramvaiul este cel mai ecologic mijloc de transport urban la nivel mondial, din fericire am reuşit cu proiecte de aproape 100 mil. euro să modernizăm liniile de tramvai, calea de rulare, depoul şi să achiziţionăm 13 garnituri de tramvai care ne vor asigura circulaţia pentru următorii 30 de ani, pentru că durata de viaţă a unui tramvai este extrem de lungă, de 30 de ani, incomparabilă cu durata unui autobuz, sau a unui microbuz. În plus, avem un protocol semnat cu companiile de taximetrie din oraş să trecem încet, încet spre taxiuri electrice sau hibride. Deja avem montate 7 staţii electrice în oraş şi suntem într-un proiect de a monta alte 12 staţii de încărcare electrică. De asemenea, orice investiţie care se face în oraş va trebui să beneficieze în zona de parcări publice de staţii de încărcare electrică. În plus, am realizat piste de biciclete şi continuăm să realizăm spre 50 de km de piste de biciclete în următorii ani, 8 poduri pietonale metalice pe cursul râului Bârzava, astfel încât oamenii să poată să se bucure de râul care traversează oraşul. Așadar, recomandăm cu tărie şi altor administraţii publice din România să facă acest exerciţu de branding de oraş, astfel încât să îşi găsească o identitate practică, până la urmă asta înseamnă să te identifici cu ceva şi să-ţi identifici o ţintă în viitor de care trebuie să te ţii - ,,Fă un plan şi ţine-te de el''.

Cum ați crescut capacitatea primăriei de a oferi servicii online cetățenilor?

Acest lucru l-am făcut gradual, suntem într-un proces continu. De exemplu, impozitele şi taxele în România se plătesc cu 10 % reducere până pe 31 martie. Noi am schimbat această regulă, am preluat exemplul de la Oradea şi am considerat că acest discount de 10% îl acordăm doar celor care plătesc online, ca să învăţăm populaţia cu acest exerciţiu digital. Și am stabilit aşa: oferim 10% reducere pentru plătile pe impozit care se plătesc online şi doar 5% reducere dacă se plătesc la ghișeu, până pe 31 martie. Rezultatul a fost că mai mult de 50% din impozitele datorate de reşiţeni în anul 2022 au fost plătite online.

Ce strategii aveți în vedere pentru creșterea calității vieții locuitorilor și pentru scăderea migrației tinerilor către alte orașe?

Încercăm să încurajăm investitori de talie mică şi medie. De exemplu, avem o firmă germană foarte puternică, EMZ care deschide acum o fabrică de componente şi blocuri de componente electronice pentru maşini electrocasnice, care va genera în jur de 500 de locuri de muncă cu calificare medie şi superioară. Încercăm să creăm condiţii pentru sectorul IT, pentru acei tineri care lucrează în sistem nomad, de oriunde. Credem că dacă vom creşte calitatea vieţii și vom dezvolta locuri de joacă pentru copii, grădiniţe, creşe, bazin olimpic, centre multifuncţionale, cele 4 lacuri din jurul Reşiţei, Aqualand și Mall, zona alpină în domeniul schiabil Semenic, cu telegondole şi modalităţi de petrecere a timpului liber, vom crea puncte de atracţie pentru tineri, care să vină spre oraş. Iar pentru tineri și adolescenţi am creat la Reșița şcoala duală profesională, unde avem circa 500 de elevi, dintre care 250 sunt din afara oraşului. Iar noi încercăm să îi ţinem aici, oferindu-le cazare şi 3 mese pe zi gratuite. Sunt tot felul de metode, de mijloace prin care încercăm să atragem tinerii. De exemplu, acum suntem în curs de a realiza o investiţie de locuinţe pentru medici şi asistenţi medicali cu fonduri guvernamentale ANL, şi cred că toate aceste demersuri vor reuși să ţină reşiţenii în oraş, sau chiar să aducem și alți tineri dinamici în Reșița.

Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Aprilie 2022, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.

Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/37eqYjM
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3HvsStT