INTERVIU EXCLUSIV GHIDUL PRIMĂRIILOR cu Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros despre măsurile de sprijin adresate producătorilor locali din sectorul vegetal și zootehnic și despre necesitatea organizării acestora în diferite forme asociative pentru creșterea competitivității pe piața internă și internațională
Ce proiecte importante ale MADR vor fi finanțate cu fonduri europene în exercițiul financiar 2021 - 2024?
Obiectivul MADR pentru viitorul apropiat, implicit în viitorul exercițiu financiar european vizează dezvoltarea și consolidarea segmentului de mijloc al agriculturii din România, prin susținerea veniturilor și investiții la nivelul exploatațiilor agricole, în același timp cu axarea pe dezvoltarea capacității de procesare în sectorul agricol, care să conducă la echilibrarea balanței comerciale și inversarea trendului actual de export preponderent de materii prime și produse cu valoare adăugată mică și import de produse cu valoare adăugată mare. Pe lângă acest obiectiv important, se va urmări și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, prin investițiile implementate la nivelul autorităților publice locale ce vizează dezvoltarea infrastructurii de bază. Consider oportun să fac o trecere în revistă a măsurilor de sprijin pentru investiții din fonduri europene, ce urmează a fi lansate pentru perioada de tranziție 2021-2022, în valoare de 3,2 mld euro. Acestea vor beneficia în perioada următoare de finanțare prioritară, care se va adresa tuturor zonelor și sectoarelor de activitate.
Din 15 iulie va fi lansat un pachet de măsuri, după cum urmează:
- sM4.1 „Investiții în exploatații agricole”: 760 mil. euro alocare publică
- sM4.1a „Investiții în exploatații pomicole”: 122,70 mil. euro alocare publică (CFM)
- sM4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor agricole”: 140 mil. euro alocare publică (CFM)
- sM4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol”: 10 mil. euro alocare publică (CFM)
- sM4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole” - componenta drumuri agricole: 100,66 mil. euro alocare publică
- sM6.1 „Instalare tineri fermieri”: 100 mil. euro fonduri EURI
- sM6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole”: 50 mil. euro fonduri EURI
- sM6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”: 87 mil. euro fonduri EURI, din care 26,10 mil. euro pentru zona Montană
- sM6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”: 100 mil. euro fonduri EURI
- sM9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”:5 mil. euro alocare publică (CFM)
- M10 „Agromediu și climă” - TOTAL 288,76 mil. euro din care: 142 mil. euro alocare publică (CFM) și 146,76 mil. euro fonduri EURI
- M11 „Agricultură ecologică” - TOTAL 232,28 mil.euro din care: 129,63 mil. euro alocare publică (CFM) și 102,65 mil. euro fonduri EURI
- M13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”: 660,12 mil. euro alocare publică (CFM)- M14 „Bunăstarea animalelor”: PORC ȘI PASĂRE - 273,60 mil. euro alocare publică (CFM)
- sM16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”: 40 mil. euro fonduri EURI
- sM16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” pomicol: 10 mil. euro fonduri EURI
- sM17.1 „Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor”: 20 mil. euro alocare publică (CFM)
- M19.1 „Sprijin pregătitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (viitoare)”: 5 mil. euro fonduri EURI
- M19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală”: 100 mil. euro alocare publică (CFM)
- M19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare GAL-uri ”: 23 mil. euro fonduri EURI.
Cum vă propuneți să sprijiniți micii producători din sectorul vegetal și zootehnic?
La nivelul măsurilor de sprijin din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), în perioada de tranziție (2021 - 2022) se vor lansa o serie de măsuri menite să sprijine micii producători. În perioada imediat următoare se vor deschide noi sesiuni de depunere proiecte aferente submăsurilor 4.1– „Investiții în exploataţiile agricole”, 6.1 – „Instalarea tinerilor fermieri” și 6.3. – „Sprijin pentru dezvoltare fermelor mici”. Submăsura 4.1 are rolul de a sprijini investițiile necesare creșterii competitivității exploatațiilor agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Prin submăsura 6.1 sunt sprijiniți tinerii cu vârstă de până la 40 de ani, care doresc să devină pentru prima dată manageri ai unei exploatații agricole. Prin submăsura 6.3 sunt sprijinite investițiile pentru creșterea competitivității exploatațiilor agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special fermele de familie, cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. În ceea ce privește micii producători, prin Programului Național Strategic 2023-2027, RO își propune să sprijine mici producători utilizând o abordare axată pe orientarea spre piață a micilor producători și a fermelor de familie prin sprijinirea dezvoltării exploatațiilor acestora și prin facilitarea asocierii și cooperării în sectorul agricol.
Cum intenționează Ministerul să sprijine producătorii locali în vânzarea mărfurilor pe piața internă și internațională ?
Politicile publice promovate de MADR au ca scop dezvoltarea sectorului agroalimentar în vederea valorificării optime a potenţialului agroalimentar naţional, într-un mod durabil, pentru asigurarea securității alimentare a populației, precum și pentru identificarea celor mai bune soluții de răspuns la provocările legate de creșterea productivității, de îmbunătățirea performanței de mediu și de adaptarea la schimbările climatice și la șocurile de piață provocate de riscurile bolilor transfrontaliere, inclusiv pandemii, precum COVID -19. Prin acțiunile specifice care urmează a fi desfășurate pentru fundamentarea noilor măsuri pe termen scurt (2021-2022) şi pe termen lung, respectiv noul Plan Naţional Strategic (2021-2027), MADR are ca obiectiv creşterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă, în concordanță cu potențialul de producție. Aceste acțiuni se vor axa pe promovarea produselor agroalimentare românești, cu accent pe susținerea formelor asociative de producători. Politicile de sprijin susţinute de MADR, finanţate din bugetul național şi din fonduri europene pentru promovarea şi accesarea schemelor de calitate, reprezintă modalitatea cea mai sigură de a promova corect produsele româneşti dar şi modul cel mai inteligent prin care statul român evidențiază în mod corect calitatea produsele agroalimentare autohtone, fără a încălca principiul liberei circulaţii a mărfurilor, prevăzut în Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. Acordarea de finanțări pentru producători, prin care aceştia să fie recompensaţi pentru eforturile de a produce o gamă diversificată de produse de calitate, este benefică pentru economia rurală, sistemele de calitate contribuind la politica de dezvoltare rurală. În acord cu orientările viitoarei Politici Agricole Comune, care urmăresc asigurarea accesului consumatorilor la alimente de calitate superioară cât și de creștere a cererii consumatorilor pentru astfel de produse, MADR derulează acțiuni specifice care oferă producătorilor instrumentele corespunzătoare de identificare şi creștere a vizibilității produselor cu caracteristici calitative superioare, care constau în:
- campanii de informare și promovare privind sistemele de calitate în domeniul produselor agroalimentare, pentru conștientizarea în rândul producătorilor asupra beneficiilor preț/calitate ale acestor produse și conștientizarea consumatorilor cu privire la schemele de calitate naționale și europene, în prezent fiind atestate:
- 710 produse tradiționale,
- 164 produse obținute conform rețetelor consacrate românești,
- 1915 produse care au dobândit dreptul de utilizare a mențiunii facultative ”produs montan” și 8 produse agroalimentare recunoscute la nivel european- 1 produs DOP (Denumire de Origine Protejată) și 7 produse IGP (Indicaţie Geografică Protejată):
• Magiun de prune Topoloveni – IGP, înregistrat în anul 2011;
• Salam de Sibiu –IGP, înregistrat în anul 2016;
• Telemea de Ibăneşti - DOP, înregistrat în anul 2016;
• Novac afumat din Ţara Bârsei” – IGP, înregistrat în anul 2017;
• Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, înregistrat în anul 2018;
• Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, înregistrat în anul 2019;
• Telemea de Sibiu – IGP, înregistrat în anul 2019;
• Caşcaval de Săveni - IGP, înregistrat în anul 2021.
- accesul la finanțare prin programul european “ENJOY, IT’S FROM EUROPE”, care își propune să ajute exportatorii din UE să pătrundă pe piețele internaționale și să sensibilizeze consumatorii cu privire la eforturile depuse de fermierii europeni pentru a furniza produse de calitate;
- finanțarea pentru promovarea și susținerea sistemelor de calitate, prin măsuri specifice care utilizează resursele FEADR, respectiv:
• Măsura 3. ”Scheme de calitate pentru produsele agricole şi alimentare” cu cele două submăsuri:
• Submăsura 3.1 - Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate;
• Submăsura 3.2 - Sprijin pentru activitățile de informare şi de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne.
• Submăsurile 16.4 și 16.4-a - ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” pentru promovarea produselor tradiționale românești;
• Măsura 19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER- dialog cu retailerii în ceea ce privește crearea de zone dedicate comercializării produselor autohtone/ înregistrate pe scheme de calitate;
- asigurarea și creșterea vizibilității naționale a produselor agroalimentare autohtone, prin promovarea pe platforme digitale, până în momentul în care situația pandemică actuală va permite organizarea de evenimente specifice - târguri și expoziții.
În vederea stimulării și promovării consumului de produse agroalimentare autohtone, la nivelul MADR se întreprind demersurile necesare elaborării și implementării unei Strategii de informare a consumatorilor cu privire la produse agroalimentare românești înregistrate pe scheme de calitate naționale și europene, pentru perioada 2021 -2022. Această strategie va presupune desfășurarea unei Campanii de informare a consumatorilor cu privire la caracteristicile specifice ce definesc produsele agroalimentare românești înregistrate pe scheme de calitate naționale și europene, în vederea conștientizării consumatorilor asupra beneficiilor consumului de astfel de produse, cât și informarea producătorilor/procesatorilor asupra importanței și beneficiilor accesării schemelor de calitate pentru produse agroalimentare, având în vedere posibilitatea finanțării din fonduri europene.
Noul Plan Național Strategic se va concentra pe crearea unor măsuri de sprijin în vederea susținerii organizării producătorilor agricoli în diferite forme asociative, stimulând astfel creșterea competitivității pe piața internă și internațională. Încurajarea fermelor mici și mijlocii de a se asocia sub diferite forme (cooperative sau grupuri de producători, sau parteneriate informale de cooperare pentru asigurarea lanțurilor scurte agroalimentare) concură la creșterea puterii de reprezentare a acestora, fapt care se va reflecta ulterior în stabilizarea și creșterea nivelului veniturilor. Formele asociative reprezintă principalul instrument care conduce la îmbunătățirea poziției în lanțul valoric. Deși fermierii români, în special micii fermieri, au început să înțeleagă importanța conceptului de cooperare și avantajele ce decurg din aceasta, există încă reticențe în a se organiza în forme asociative și parteneriate viabile din punct de vedere economic. De aceea este necesară o abordare mai intensă a conceptului de cooperare, atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul cooperativelor, a grupurilor și organizațiilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței și pentru a-și comercializa produsele împreună, optimizându-și în acest mod costurile. Crearea lanțurilor alimentare scurte și dezvoltarea piețelor locale este un obiectiv necesar din perspectiva deschiderii oportunităților de piață pentru fermieri prin promovarea și vânzarea produselor aproape de sursa de producție, în acord cu obiectivele strategiei ”De la fermă la consumator” și cu respectarea standardelor specifice, inclusiv cu cele ce țin de siguranță alimentară.
Ce obiective au fost stabilite pentru Planul Național Strategic 2023 - 2027 al României?
Planul Național Strategic 2023 - 2027 al României se va concentra pe atingerea următoarelor obiective: promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară; consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității; îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric și dezvoltarea zonelor rurale prin investiții de infrastructură la scara mică.Intenția României este de a atinge obiective cât mai ambițioase în urma implementării PNS, inclusiv din perspectiva țintelor vizate de Strategia de la Fermă la Consumator și de Strategia pentru Biodiversitate 2020 și acordăm toată atenția asupra procesului de elaborare al PNS PAC inclusiv la nivelul planului de indicatori bazat pe realitatea descrisă în analiza socio-economică, întrucât acesta ar trebui tratat cu precauție, având în vedere accentul care este mutat de pe conformitate pe performanță în viitoarea perioadă de programareÎn ceea ce priveşte elaborarea Planului Naţional Strategic al României post 2023-2027, precizăm că au fost deja consolidate și validate intern de către conducerea MADR atât draft-ul analizei SWOT, cât şi draft-ul analizei nevoilor aferente PNS post 2020, fiind incluse şi rezultatele procesului de consultare publică, observaţiile evaluatorilor ex-ante precum şi primele observaţii şi clarificări tehnice ale Comisiei Europene asupra analizei SWOT. Astfel, pe parcursul anului 2020, cele două documente au fost supuse consultărilor partenerilor economici şi sociali şi transmise informal către serviciile Comisiei Europene (DG AGRI), dar şi evaluatorilor externi care realizează evaluarea ex ante a Planului Național Strategic PAC post 2020, etapă obligatoriu de parcurs în procesul de elaborare a acestui program. Pe parcursul anului 2021, vor fi continuate demersurile necesare pentru elaborarea PNS și elaborarea capitolului de Strategie aferent PNS post 2020 care va include și intervențiile propuse a fi sprijinit din FEGA şi FEADR şi planul financiar aferent acestora. Toate aceste demersuri vor fi realizate, bineînțeles, cu consultarea partenerilor economici și sociali, așa cum am procedat și până în prezent.
Cum va funcționa în continuare Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?
Rolul APIA este acela de a gestiona schemele de plăți și măsurile de sprijin financiar care fac obiectul implementării Politicii Agricole Comune, prin asigurarea disponibilității resurselor financiare necesare finanțării activităților agricole derulate de fermierii români. La APIA se depun anual în medie 900.000 de cereri de plată pentru o suprafață de peste 9,5 milioane hectare. De asemenea, de la înființare, în anul 2004, și până în prezent, portofoliul schemelor de plăți și măsurilor de sprijin derulate de APIA a crescut considerabil, ajungând la peste 100. Daca ne referim, de pildă, la Campania 2021 de primire a cererilor unice de plată, făcând bilanțul, în perioada 01 martie - 17 mai 2021 (data limită de depunere a cererilor de plată fără penalități), a fost depus un număr de 802.956 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.823.979 hectare, în condițiile limitative impuse de pandemie, de eliminarea a interacțiunii fizice între fermieri și administrație. Primirea cererilor s-a derulat condiții optime, agenția adaptându-și sistemul informatic astfel încât cererile și toate documentele aferente să fie depuse electronic. La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 24.008 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.041 ha, fapt ce confirmă că de la an la an fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață. Apoi, între 18 - 24 mai 2021 s-au mai depus 6.737 cereri de plată (cu penalități), numărul total al cererilor depuse ajungând la 809.693, iar suprafața este de 9.878.034 ha. În ceea ce privește plățile efectuate de APIA către fermierii români, acestea se ridică la peste 30 miliarde de euro, rata medie anuală a absorbției fiind de peste 97,3% din sumele alocate.Concret, la nivelul Campaniei 2020 aflată în plată la data curentă, suma totală autorizată la plată de APIA în perioada 16 octombrie 2020 – 24 mai 2021, este de 2,86 miliarde euro din FEGA, FEADR si Bugetul National, autorizarea continuând până la data de 30 iunie 2021. Cu fiecare campanie de depunere a cererilor de sprijin financiar, rezultatele obținute reflectă consolidarea permanentă a capacității instituționale a agenției și un parcurs ascendent în ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene, instituția funcționând eficient, fără sincope sau blocaje, și având indici de performanță care o validează drept un lider al administrației publice din România. În perioada 2021-2022, întrucât procedura legislativă referitoare la pachetul de regulamente care vor reglementa noua Politica Agricolă Comună nu a fost încheiată în timp util pentru a permite statelor membre să-și pregătească noile planuri strategice, a fost adoptat un Regulament de tranziție pentru aplicarea în continuare a normelor actualului cadru al PAC și continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri, pentru a reduce incertitudinea și riscurile pentru fermierii și pentru a oferi stabilitate pe durata perioadei de tranziție, noua PAC urmând a se aplica de la 1 ianuarie 2023. În conformitate cu prevederile acestui Regulament de tranziție, România beneficiază pentru Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) de o alocare totală de 3,8 miliarde euro pentru anii 2021 și 2022, astfel:
- pentru anul 2021: 1,89 miliarde euro;
- pentru anul 2022: 1,91 miliarde euro.
Astfel, în ceea ce privește formele de sprijin derulate de APIA în anul 2021, precizăm că acestea nu au suferit modificări față de anii precedenți, prin completarea formularului cererii unice de plată fermierii putând accesa, ca și până acum, următoarele forme de sprijin:
• Schemele de plăți directe finanțate din FEGA
• Sprijinul cuplat în sectoarele vegetal și zootehnic
• Ajutoarele naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic,
• măsurile de mediu și climă finanțate din FEADR (Măsura 10 - Agromediu și climă, Măsura 11 Agricultura ecologică, Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specific).
Anul 2023, primul an de implementare a noului cadru PAC, va aduce modificări în raport cu procesul de accesare a fondurilor europene pentru agricultură. În acest sens, Agenția este conectată la stadiul evoluțiilor din domeniu și pregătește cadrul instituțional necesar adaptării la viitoarele cerințe PAC, mizând totodată pe experiența îndelungată în implementarea cu succes a formelor de sprijin pentru fermieri.
Ce alte mesaje doriți să le transmiteți primarilor din România?
Îndemn autoritățile publice locale să fie alături de fermierii și producătorii români, sprijinind și promovând produsele și tradițiile românești.
Materialul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția de Vară 2021, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/2Uhk5bl
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/36IfoK0