Despre cum acționează UNCJR pentru a facilita creșterea autonomiei decizionale, financiare și patrimoniale la nivelul administrațiilor locale și despre continuarea proiectelor pentru dezvoltarea Județului Brașov.

 

Care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră, în calitate de președinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR)? 

Uniunea Națională a Consiliilor Județene este o asociație cu o lungă tradiție, iar dezideratul nostru este să fim, în continuare, garantul respectării autonomiei locale, precum și un partener de dialog al Guvernului și al Parlamentului, în procesul decizional. Încă de la preluarea mandatului de președinte al UNCJR, am considerat că prioritățile noastre ar trebui să fie sub egida accesării fondurilor europene, precum și a creșterii autonomiei financiare a autorităților publice locale, prin descentralizarea surselor de finanțare. Astfel, am format o echipă de specialiști pentru a putea elabora cât mai multe proiecte din diverse domenii, UNCJR-ul fiind eligibil pentru accesarea fondurilor europene pe diferite axe de finanțare și, totodată, pentru a putea sprijini consiliile județene în îndeplinirea obiectivelor locale și regionale de dezvoltare, prin intermediul unor proiecte cu finanțare europeană, precum și prin reprezentarea intereselor specific județelor în dialogul cu administraţia publică centrală (ministere, autorităţi şi agenţii guvernamentale, comisii parlamentare) și cu instituțiile europene. Iar, dacă, în acest an, am format echipa și am avut grijă să diseminăm toate informațiile relevante către autoritățile publice locale pentru a putea pregăti proiectele, de anul viitor dorim să aplicăm, concret, pe mai multe domenii și axe de finanțare. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că, pe Programul Operațional Regional, avem desemnate ca și autorități de management Agențiile de Dezvoltare Regională, iar în perioada următoare este deosebit de important ca acestea să devină funcționale pentru a putea accesa fondurile europene.

 

De ce este importantă activitatea UNCJR pentru dezvoltarea locală? Detaliați-ne cum acționează concret organizația neguvernamentală, pe care o conduceți pentru a facilita dezvoltarea locală.

Încă de la înființare, din anul 1993, Uniunea Națională a Consiliilor Județene a avut un rol determinant pentru dezvoltarea locală, fiind un actor important, chiar în procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. UNCJR a deschis pentru prima dată un birou de reprezentare la Bruxelles, în luna octombrie 2004. Acest demers a fost prima inițiativă de reprezentare în mediul comunitar a unei organizații sau unei asociații din România, constituită în mod legal care, deși, nu era o instituție publică a statului român, reprezenta interesele unor autorități publice locale. De asemenea, în anii 2005 și 2006, UNCJR a contribuit la procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, prin adoptarea unor documente de poziție pro-europene și prin activitățile desfășurate, atât în țară, cât și la Bruxelles.Din anul 2008, UNCJR este membră fondatoare a celei mai mari rețele europene de asociații naționale ale autorităților locale de tip județean, cunoscută sub numele de CEPLI – Confederația Europeană a Puterilor Locale de Nivel Intermediar. De asemenea, avem - încă de la înființare - reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor (CoR), care este Adunarea UE a reprezentanților locali și regionali, precum și membri în Congresul Puterilor Locale și Regionale din Europa  - CPLRE.  UNCJR este garantul respectării Cartei Europeane a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg, în anul 1985 și ratificată de România, prin Legea nr. 199/1997. Suntem un partener al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, fiind implicați, în acest moment, în elaborarea unor acte normative de mare impact, cum ar fi Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, Codul de procedură administrativă, Codul serviciilor publice. De asemenea, urmărim procesul legislativ din Parlament și facem sesizări, atunci când se încalcă flagrant autonomia locală. Problema majoră, pe care o întâmpinăm este lipsa independenței financiare și a faptului că demersurile de descentralizare se întâmplă fără identificarea sursei de finanțare. Guvernul nu deține mecanismele și nici resursele de a consulta, direct, toate autorităţile locale în procesul luării deciziilor. Implicarea asociaţiilor naţionale ale autorităţilor locale este unica modalitate de consultare eficientă a autorităţilor locale, iar prin consultarea propriilor săi membri, UNCJR contribuie la formularea unei poziţii comune cu privire la anumite inițiative legislative. Practic, pe lângă parteneriatele, pe care le avem cu ministerele, care reglementează domeniile de activitate, ce ne privesc direct, prin oferirea expertizei noastre, monitorizăm toată activitatea Guvernului și luăm poziție, public sau în scris. De asemenea, la nivel european, suntem consultați în procesul de legiferare si suntem foarte activi atât prin biroul de la Bruxelles, cât și prin punctele de vedere exprimate, pe care le transmitem structurilor europene.

 

Care este strategia UNCJR pentru creșterea autonomiei locale si pentru accelerarea procesului de descentralizare? 

Procesul de descentralizare a început cu mult timp în urmă, iar până în prezent, s-au făcut pași importanți, autoritățile locale având autonomie în gestionarea problemelor comunității. Descentralizarea trebuie să fie privită sub cele trei forme: decizională, financiară și patrimonială. Analizând cele trei laturi ale descentralizării, putem constata că descentralizarea decizională este reglementată în Codul administrativ, dar este necesar și util să existe o descentralizare financiară și patrimonială. Dacă vom accesa fonduri europene pentru dezvoltarea comunităților și, în special, pentru investiții, descentralizarea nu va mai întâmpina nici o problemă reală. De asemenea, întărirea capacității administrative a consiliilor județene este un alt deziderat al UNCJR. Stim că toată lumea vorbește despre regionalizare, însă până la modificarea Constituției, noi ne concentrăm pe întărirea rolului și a capacității administrative a consiliului județean, ca autoritate a administrației publice locale. Strategia noastră este să facem lucrul acesta prin reglementări clare și, în acest sens, am făcut propuneri pentru a fi incluse în codurile legislative, care sunt acum în lucru.

 

Cum își propune UNCJR să îmbunățească dialogul și parteneriatul cu autoritățile administrației centrale (Guvern, Parlament, alte instituții)?

UNCJR are parteneriate încheiate cu mai multe instituții ale administrației publice centrale și colaborează, deja, cu acestea pe temele legislative de actualitate. De asemenea, experții noștri au fundamentat si elaborat o parte din reglementările, ce vor fi cuprinse în Codul de procedură administrativă, care va avea în cuprinsul lui și reglementări referitore la procesul de consultare a structurilor asociative în cursul procesului de planificare și de luare a deciziilor. Totodată, am început un amplu proces de digitalizare pentru a facilita comunicarea și consultarea cu instituțiile publice în domeniul legislativ.

 

Care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră în calitate de Președinte al Consiliului Județean Brașov? 

Priorităţile actualului mandat la conducerea Consiliului Judeţean Braşov înseamnă, pe de o parte, continuarea şi finalizarea obiectivelor investiţionale începute în primul mandat, 2016-2020, iar pe de altă parte, iniţierea altor proiecte menite să contribuie la dezvoltarea judeţului Braşov şi a comunităţilor locale care-l compun. Priorităţile activităţii mele sunt structurate pe trei direcţii: dezvoltare prin mobilitate, ceea ce înseamnă reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri judeţene pe care o avem în administrare; profesionalism în sănătate, adică îmbunătăţirea infrastructurii sanitare prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente, aparatură şi mobilier medical a celor şase spitale clinice de interes judeţean aflate în subordinea noastră; operaţionalizarea, certificarea şi punerea în funcţiune a Aeroportului Internaţional Braşov. la acestea am adăugat o prioritate derivată din  respectiv digitalizarea activităţii Consiliului Judeţean Braşov.

 

În perioada mandatului 2016-2020, poate cea mai importantă realizare a fost demararea lucrărilor pentru construcția Aeroportului Internațional Brașov. Care este prioritatea numărul 1 pentru acest nou mandat?

Într-adevăr, în perioada mandatului 2016-2020 cea mai importantă realizare a fost demararea lucrărilor de construcţie a componentelor infrastructurii Aeroportului Internaţional Braşov şi finalizarea căii de rulare Alfa, a platformei de debarcare şi a extinderii rețelelor de canalizare și drenaj aferente pistei. În actualul mandat facem toate eforturile pentru ca acest obiectiv dorit de toţi braşovenii şi nu numai de ei, să fie pus în funcţiune. În acest an am finalizat construcţia terminalului de pasageri, care înseamnă o clădire modernă, cu o suprafaţă desfășurată de 11.780 de metri pătraţi. Am instalat echipamentele de balizaj, am achiziţionat şi recepţionat echipamentele de comunicaţii sol-sol, am conectat Aeroportul la reţelele de utilităţi publice. De asemenea, am primit de la ROMATSA soluţia agreată pentru furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană la Aeroportul Braşov, şi anume turnul virtual la distanţă, operabil de la Centrul de Dirijare Zonal din Arad. Avem în momentul de faţă în implementare două contracte a căror valoare depăşeşte 64 de milioane de lei, pentru realizarea a 11 obiecte de infrastructură aeroportuară - clădire energetică, remiză PSI, posturi de control acces, gospodărie de apă, parcare auto și drum de acces de la terminal la DJ 103 C, drumuri tehnologice interioare şi rețele în cadrul Aeroportului, drum tehnologic perimetral şi accese la echipamentele de radionavigaţie, construirea împrejmuirilor şi a porţilor, montarea sistemului de protecţie perimetrală şi devierea canalului colector Beselcin. Derulăm procedurile de achiziţie pentru serviciile de navigaţie aeriană şi sperăm ca până la sfârşitul anului să avem desemnate firmele câştigătoare. Nu în ultimul rând, am început procedurile pentru certificarea Aeroportului Internaţional Braşov la Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi am transmis documentaţia aferentă prenotificării Comisiei Europene referitoare la ajutorul de stat privind derularea investiţiei. Facem toate aceste demersuri cu convingerea că în cursul anului viitor vom putea avea la Ghimbav un aeroport funcţional, deschis traficului aerian intern şi internaţional, aşa cum şi-l doresc de ani de zile locuitorii judeţului Braşov.

Ce portofoliu de proiecte cu finanțare europeană ați pregătit sau urmează să pregătiți pentru perioada de programare 2021-2027 pentru județul Brașov? Care vor fi axele prioritare de finanțare eligibile?

Gândim un portofoliu de proiecte pentru perioada de programare 2021-2027 şi în elaborarea acestora ne consultăm cu specialiştii de la Agenţia pentru Dezvoltare Durabilă Centru, având în vedere că în momentul de faţă este în curs de definitivare versiunea finală a Programului Operaţional Regional Centru 2021-2027. Sunt convins că vom aplica pe toate axele pe care Consiliul Judeţean Braşov va fi eligibil şi vom continua să facem proiecte destinate modernizării infrastructurii rutiere şi a celei din domeniul sanitar. Aşa am făcut şi în exerciţiul financiar precedent şi astfel am accesat 12 proiecte, pe trei axe ale POR 2014-2020, două dintre proiecte fiind deja finalizate. Numai la capitolul infrastructură de transport am accesat în total 300 de milioane de lei pentru patru proiecte de modernizare a drumurilor judeţene (unul deja finalizat), fiind pe un loc fruntaș la nivelul Regiunii Centru din acest punct de vedere. Aceşti bani ne-au permis ca 100 de km de drumuri să treacă printr-o reabilitare totală, lucru care nu ar fi fost posibil utilizând doar resursele bugetare primite de la guvern. La capitolul sănătate, în cadrul POR 2014-2020 am atras peste 80 de milioane de lei accesând şase proiecte pe Axa prioritară 8 privind investițiile în infrastructurile sanitare și sociale - două proiecte fiind deja încheiate, precum şi alte două proiecte pe Axa prioritară 3 privind eficientizarea energetică a clădirilor publice - dintre care unul finalizat. Dacă adăugăm şi fondurile accesate în cadrul POIM 2014-2020 pentru gestionare crizei COVID-19, adică peste 45,5 milioane de lei, avem un tablou edificator pentru ceea ce a însemnat finanţarea din fonduri europene a spitalelor din subordinea noastră. Sunt convins că şi în următoarea perioadă de programare ne vom menţine poziţia fruntaşă între judeţele care absorb cele mai multe fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Suntem decişi să atragem cât mai mulţi bani nerambursabili, nu doar din viitorul POR 2021-2027, ci şi din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” şi din PNRR.

 

Ce proiecte importante de infrastructură mare se află în lucru sau urmează să fie demarate în județul dumneavoastră?

Când vorbim despre proiectele de infrastructură mare, în afară de construirea Aeroportului ne referim la câteva proiecte ale Municipalităţii braşovene în realizarea cărora este implicată şi administraţia publică a judeţului Braşov, ne referim la proiectele de modernizare a infrastructurii pe care le implementează Consiliul Judeţean Braşov, dar şi la marile proiecte privind construirea de autostrăzi, implementate de Ministerul Transporturilor prin CNAIR.Astfel, ne-am alăturat demersurilor Municipalităţii şi am semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Sănătăţii, Municipiul Braşov şi Judeţul Braşov, în vederea realizării obiectivului de investiţii „Spitalul Regional de Urgenţă Braşov”, proiect în valoare de 440 de milioane de euro. Pe lângă acesta, intenţia noastră este să construim un nou Spital de Pneumoftizilogie şi Boli Infecţioase, obiectiv estimat la 79 milioane de euro, pentru care mizăm pe parteneriatul cu Municipiul Braşov. Ambele obiective, aflate în fază de proiectare, vor putea fi realizate accesând fonduri europene fie din Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, fie din noul POR. Un alt proiect important al Primăriei Braşov pentru care am făcut demersuri spre a fi preluat şi implementat de Compania Naţională de Investiţii este construirea Sălii Polivalente.Revenind la proiectele de infrastructură mare pe care le gestionăm, aş vrea să menţionez modernizarea şi extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, proiect preluat în portofoliul Ministerului Sănătăţii, finanţat prin Banca Mondială şi ajuns în faza de recepţie. Totodată, vreau să amintesc modernizarea corpului B din cadrul Staţionarului Central al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, proiect pe care l-am demarat cu resurse bugetare proprii şi ulterior l-am predat Companiei Naţionale de Investiţii care urmează să-l finalizeze în cel mai scurt timp. Tot cu sprijinul CNI realizăm alternativa rutieră la drumul naţional 1, respectiv reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean 102 I Valea Doftanei (Prahova) - Brădet (Braşov). Ne dorim foarte mult acest proiect împreună cu colegii noştri din Prahova, deoarece vedem cu toţii cât de intens este traficul pe DN 1 şi cât de important este să avem cât mai curând o alternativă de circulaţie până când va fi construită autostrada spre Bucureşti.De asemenea, avem în implementare reparaţii capitale şi construcţii de poduri noi peste râul Olt, modernizări şi reabilitări de tronsoane rutiere în toate zonele judeţului, precum şi patru proiecte destinate tot modernizării drumurilor, pentru care dorim să obţinem finanţare în cadrul Programului „Anghel Saligny”. Un alt proiect de amploare pe care dorim să-l realizăm este construirea unui terminal intermodal pentru transportul de marfă. În acest context, vreau să amintesc proiectele de autostrăzi care urmează să fie realizate în judeţul Braşov: autostrada Braşov - Bacău (A13), a cărei execuţie va fi licitată în anul 2022, autostrada Braşov - Sibiu cu cele două tronsoane, Braşov - Făgăraş şi Făgăraş - Sibiu aflate în procedură de achiziţie a proiectării şi execuţiei, precum şi joncţiunea acestora cu autostrada Râşnov - Cristian, parte a tronsonului Comarnic - Braşov al Autostrăzii Bucureşti - Braşov (A3), care a fost inaugurată la sfârşitul anului trecut.

Care este strategia județeană pentru Managementul Deșeurilor?

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, la nivelul Consiliului Județean Brașov se derulează procedura de accesare de fonduri prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, cu scopul de a realiza proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov”. Vorbim despre un proiect în valoare de aproximativ 100 milioane de euro care, odată realizat, va rezolva problemele legate de gestionarea deşeurilor la nivelul întregului judeţ. O primă etapă separată proiectului, respectiv realizarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, a fost deja finalizată, Planul fiind aprobat în plenul Consiliului Judeţean. De asemenea, în cadrul proiectului au fost finalizate Masterplanul de management integrat al deşeurilor în judeţul Braşov şi Studiul de biodeşeuri, iar acum este în lucru Studiul de fezabilitate, fiind identificate majoritatea locaţiilor necesare pentru realizarea infrastructurii.

 

Cum a fost gândită strategia pentru dezvoltare turistică în județul dumneavoastră? Ce proiecte din sfera turism și sport ar merita menționate?

Dezvoltarea turismului este permanent în atenţia noastră, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani judeţul Braşov a devenit destinaţia turistică numărul 1 a României, frecventată în toate anotimpurile de români şi străini deopotrivă. Înainte de pandemie am reuşit să depăşim 1,3 milioane de turişti anual, ceea ce ne-a plasat pe locul I între judeţele ţării la capitolul turism. Ne-am preocupat să valorificăm cât mai bine potenţialul natural, cultural şi istoric al judeţului Braşov, să reabilităm şi să conservăm monumentele istorice, să reînviem tradiţii şi meşteşuguri specifice, să creăm cât mai multe atracţii turistice în toate zonele judeţului şi să-i încurajăm pe întreprinzătorii din domeniu să se dezvolte. Consiliul Județean Brașov este partener în proiectul internaţional ”Thematic Trail Trigger – ThreeT” (Inițierea unor Trasee Tematice), implementat în cadrul Programului INTERREG EUROPE, prin care ne propunem să creștem accesibilitatea spre destinațiile turistice din județ, implementând politici publice de mobilitate nemotorizată (trasee de ciclism, hicking), de protecție a patrimoniului cultural și natural, de dezvoltare economico-socială locală rezultată din ecoturism. Astfel, ne-am propus să dezvoltăm și să conectăm trasee de biciclete şi trasee de drumeţie din judeţ, să realizăm o reţea de Puncte Gastronomice Locale, să operaționalizăm o rută a fortificațiilor din județul Brașov şi să dezvoltăm turismul durabil de-a lungul Râului Oltului. De asemenea, pe baza unui model de bune practici dezvoltat în ţările nordice, dorim să dezvoltăm zone de liniște, ca atracții turistice în județul Brașov, precum şi să maximizăm potențialul de ecoturism al siturilor de patrimoniu pe care le avem în judeţul nostru. În domeniul sportului, începând cu anul 2016 aplicăm o strategie de cofinanţare a proiectelor realizate atât de asociaţiile şi cluburile sportive braşovene, cât şi de federaţiile sportive care organizează competiţii naţionale şi internaţionale în judeţul nostru. 1,3 milioane de lei am alocat în acest an cofinanţării acestor proiecte care asigură pregătirea sportivilor pentru participarea la campionate naţionale, europene, mondiale, precum şi organizarea de evenimente competiţionale de anvergură. Cu siguranţă, cea mai importantă competiţie pe care Consiliul Judeţean Braşov o susţine an de an este organizarea etapelor de Cupă Mondială la sărituri cu schiurile masculin şi feminin, care se desfăşoară la Baza olimpică de la Râşnov, evenimente incluse în calendarul competiţional al Federaţiei Internaţionale de Schi. Datorită acestora, Râşnovul, judeţul Braşov şi România fac parte din clubul select al celor 15-20 de locaţii în care se organizează astfel de competiții de nivel mondial.

 

Cum vă propuneți să atrageți noi investitori în județul Brașov și care sunt zonele cele mai ofertante pentru companiile private? Ce avantaje competitive are județul Brașov și ce beneficii oferă mediului de afaceri?

Este firesc să facem toate demersurile necesare pentru atragerea de noi investitori în judeţul Braşov, astfel încât să dezvoltăm comunităţile locale, să creăm noi locuri de muncă şi să asigurăm un nivel de trai cât mai bun, iar oamenii să nu fie nevoiţi să plece din judeţ spre meleaguri mai bune. Investiţiile sunt motorul dezvoltării unei comunităţi şi de aceea, alături de autorităţile administraţiei publice locale, ne dorim să fim parteneri ai mediului privat şi să acordăm tot sprijinul - în limita competenţelor noastre, pentru dezvoltarea unor întreprinderi în cât mai multe domenii economice, fie ele industriale, agricole, turistice, comerciale sau logistice. Noi vom continua să refacem şi să extindem infrastructura de transport a judeţului Braşov, să asigurăm conexiunea tuturor zonelor cu principalele căi de comunicaţie naţionale şi internaţionale, astfel încât investitorii să fie interesaţi să valorifice oportunităţile, resursele materiale şi cele umane pe care judeţul Braşov le are.

Pentru detalii despre proiectele UNCJR: uncjr.ro

Pentru detalii despre proiectele CJ Brașov: site.judbrasov.ro

 

Materialul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Noiembrie 2021, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.

Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/3qLeiZh
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3HvsStT