Iașiul, poarta spre Europa a Republicii Moldova

Articol semnat de Adriana Săftoiu

Iașiul e din ce în ce mai atractiv pentru mediul de afaceri, situându-se printre primele cinci orașe din țară care cunosc o dezvoltare economică puternică. În luna aprilie, s-a inaugurat cel mai mare mall din Moldova, „mai mare decât mall-ul din Băneasa”, apreciază primarul orașului, Mihai Chirica, încă de la începutul dialogului nostru. Au fost investiți 150 de milioane de euro, urmând încă 10 milioane de euro pentru străzile de acces până la viitoarea șosea de centură. „Și vor veni și alții. Totul ține de felul în care te poziționezi. Să nu-i încurci foarte mult, să nu le oferi perspective sumbre, negative”, afirmă edilul.
Ne spune că tocmai s-a întors de la București, unde a avut o întâlnire privată cu ambasadorul Japoniei, Takashi Katae, și cu reprezentanții JETRO pentru organizarea ediției a 3-a, în perioada 23 - 26 octombrie, a Forumului Romanian-Japanese Innovation, unde Republica Moldova va fi partener. S-a întâlnit și cu ambasadoarea Indiei, Manika Jain, care, conform celor relatate de către primarul Iașiului, a declarat că, „alături de alte popoare asiatice, mai puțin China, trebuie să își facă intrarea în Europa, în Occident”. Prilej pentru edil să sublinieze că „România nu începe cu Bucureștiul, iar oportunitățile de afaceri sunt în orașe strategice care pot contribui într-un mod activ la dezvoltarea relațiilor bilaterale, cum sunt Constanța, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, porțile de intrare spre țară, spre Europa Unită și Europa mai puțin unită”.

Foto: Inaugurare Muzeu Istorie Naturală Iași

„Corectitudinea”, atuul primarului Chirica

Interesul pentru Iași vine și din „deschiderea pe care am arătat-o, îndeosebi după începerea războiului din Ucraina, în care am devenit foarte rapid o poartă de comunicare atât cu tragedia ucrainenilor, dar și cu pericolele în care se află, din păcate, în prezent Republica Moldova”. Edilul consideră că Iașiul rămâne „cel mai vizibil oraș privind accesul spre comunitatea europeană a Republicii Moldova. Bucureștiul este și mai stângaci și mai neomogen și mai dezinteresat de viitorul Republicii Moldova din această perspectivă, pe când aici, noi avem contacte zilnice, permanente, și la nivel personal, și la nivel instituțional, astfel încât cred că noi putem deveni mult mai ușor un partener pe acest subiect”. Mihai Chirica a fost, de altfel, un susținător „pe față” al Referendumului din Republică privind aderarea la UE. „E dreptul meu să susțin cauza unor români care, din păcate, se află într-o situație mai puțin plăcută, inclusiv al românilor din Cernăuți, chiar dacă autorităților din Ucraina nu le-a convenit”.
Crede că atuul lui pentru care ieșenii i-au acordat al treilea mandat este „corectitudinea” față de electorat. Susține că nu s-a schimbat deloc de când ocupă fotoliul de primar, că e „modest, dar controlat, ca să nu fie penibil”. „N-am gardă de corp, nu m-am îmbrăcat altfel, n-am vorbit altfel. N-am promis mai mult decât am reușit să fac și mi-am păstrat acest echilibru în dialogul meu cu cetățenii. Nu i-am urât niciodată pe cei care nu m-au votat, dimpotrivă, cred că i-am iubit uneori mai mult, pentru că așa trebuie să-i tratezi, ca pe fiul risipitor. Și am rămas constat în relația dintre mine și ei”.

Administrația de proximitate

Îl întreb cu ce a început administrarea orașului. „În primul rând, cea mai grea misiune a fost să ridic acel văl de rușine care acoperea Iașiul datorită unor scandaluri sexuale extrem de penibile pentru un oraș care se dorea a fi cultural, istoric și cu rezonanță în cultura națională și universală”. A demarat „proiecte de imagine”, inclusiv pentru poliția locală. „Am înființat o divizie de poliție călare, am scos poliția în stradă, am înființat compartimente de dialog permanent cu cetățenii și, ușor-ușor, am reușit să temperez acest val de rușine". În opinia lui, scandalul în cauză a contat mai mult în percepția publică decât eventuale fapte de corupție. „Că știți vorba aceea, a furat, dar a și făcut”. După „spălarea rușinii”, a introdus „o noțiune nouă, respectiv administrația de proximitate” în ciuda reproșurilor opoziției care cerea proiecte „majore, megalomanice, ceva de impact”. „Eu nu îmi doream așa ceva, eu vreau să fiu aproape de scara blocului fiecărui cetățean din municipiu, ca atunci când iese din scara blocului și a pus piciorul în afara spațiului privat, să se simtă bine în orașul lui. Să calce pe un pavaj de calitate, să aibă un spațiu verde de calitate, să miroase a flori, nu altceva. Să se ducă înspre o stație de transport public, să se urce într-un mijloc de transport care nu pute cum puțeau și care îi oferă și siguranță și să-l ducă unde dorește”. Filozofia e următoarea: „După ce reușim să ne ridicăm un pic standardul de viață și să ne simțim mândri de orașul nostru, începem să ne gândim și la proiecte majore, maiestuoase, iconice pentru mulți dintre arhitecți. Și acest lucru nu a trebuit să-l fac eu. Acest lucru l-au făcut investitorii privați pe banii lor. Eu n-am fost decât partenerul lor”.
Se consideră „cel mai discret partener pe care l-au avut în viața lor investitorii, chiar mai discret decât soțiile”. Nu vrea să îi încurce nici măcar cu o poză, susține. Așa au apărut proiecte ca Palas Campus. „Au venit grupuri mari de investitori care, unii, au ajuns și la peste 600 de milioane de euro, un singur pachet de investiții”.
Serviciile publice le-a concentrat sub o singură unitate ca să aibă „o conducere monocefală”, „mai ușor de dialogat”. Nu au avut loc scandaluri tip ‘panseluță”, dar au fost nemulțumiri când a desființat „gardurile alea vii și țepoase, sârmele din jurul parterelor unde țineau cățel, cada scoasă din baie, sârmele pentru rufe și mai știu eu ce Dumnezeu”. Precizează că, acum, nemulțumirile de acest tip s-au stins, iar lumea chiar solicită asemenea „curățenie”. A modernizat aleile dintre blocuri, anual existând un pachet de aproape 50 de milioane lei dedicat acestui proiect.

Foto: Deschidere an școlar Grădinița Bucium

Școala are prioritate

Foarte mândru, se declară convins că la Iași a început „cel mai mare program de reformă în educație, de la Spiru Haret, și cel mai mare din România”. De altfel, la începutul discuției menționase că la București a fost si pentru semnarea unui contract de finanțare pentru un colegiu tehnic din Iași, finanțat de Guvernul României, de 26 milioane de lei. „Fiecare școală din cele 110 pe care le avem în grijă sunt într-un proces sau au finalizat un proces de modernizare completă, de la infrastructură la dotările necesare”. Conform statisticilor, Iașiul e pe primele locuri în clasamentul olimpicilor, al participări la diverse competiții naționale și internaționale, în topul liceelor cu cele mai bune rezultate, la nivel național. „E ca în fotbal, bagi bani, creezi condiții, ai rezultate”. Banii sunt din fonduri proprii, 30 la sută investiții în rețeaua școlară, din PNRR, peste 100 de milioane de euro, și din programul de dezvoltare „Școli sigure și sănătoase", cu încă vreo 60 de milioane de euro. Sloganul lui de campanie, din 2016 până în prezent, a fost „școala are prioritate”.
Crede că ar fi necesar „să se umble” la statutul educatorului, la modalitatea de selecție a profesorilor, a părinților în consilii, a evaluărilor permanente. Vorbește „în calitate de părinte, de președinte a unor comitete de părinți, ani de zile, și de administrator al rețelei școlare din perspectiva investițiilor. Există o ingerință inoportună în consiliile de administrație ale școlilor, o frică de a nu stârni dispute politice sau ideologice din partea directorilor de școală sau ale profesorilor în luarea deciziilor care afectează calitatea educației”.
După școală, cultura e o altă prioritate. S-a concentrat pe reabilitarea patrimoniului istoric și cultural al orașului care a însemnat investiții de sute de milioane de euro, lucrări în profunzime, „nu doar văruit pereții”. Trece în dreptul său „ridicarea Iașiului la rang de capitală istorică a României, prin legea votată în Parlamentul României și promulgată de președintele Iohannis”. Asta a atras după sine și vizibilitate turistică, orașul fiind declarat, în 2022, „destinația anului”. Deși criticat că e prea „conservator”, se felicită că a reușit să nu îl transforme într-un oraș kitsch. Enumeră câteva clădiri emblematice care erau în prag de dezastru, dar pe care le-a reabilitat: Palatul Braunstein, Baia Turcească care a devenit Centrul Internațional de Artă Contemporană, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, care a devenit un complex vizitabil cu muzee subterane, Muzeul de Istorie Naturală, Casa Berthelot, biserici monument, de pe vremea lui Ștefan cel Mare.

Pagere pe măturători

Salubritatea orașului e un alt punct pe lista primarului Chirica. L-a schimbat pe directorul anterior, „un om tehnic bun, dar inhibat” cu „un domn adus din Londra” cu care a fost coleg. L-a convins să își abandoneze afacerea și să vină manager la primărie unde „a făcut din Salubris cea mai performantă firmă de salubritate din România”. Ce înseamnă să fiți cea mai performantă firmă de salubritate?, îl întreb. „A reușit să organizeze activitatea astfel încât fiecare metru pătrat din oraș să fie într-un program de salubritate. A dublat numărul de angajați, a mărit parcul de echipamente, a introdus sistemele de urmărire a vehiculelor, pagerile pe măturători. A fost un vuiet național că intrăm în intimitatea omului. Păi dacă jumătate din ei semnau condica și pe urmă mergeau în altă parte? Toate astea au făcut să crească eficiența”. Populația plătește acest serviciu și nu e niciun scandal.

Scandalul Iașiului este scandalul apei. „Iașiul are apă cam scumpă. Se întâmplă ceva acolo și va trebui să găsim o rezolvare”. În schimb, are o strategie aprobată pentru transformarea într-un „oraș verde”. Un prim pas, construirea unei sere pentru a asigura întreaga masă vegetală necesară. „A contribuit foarte mult la aspectul orașului și contribuie în momentul de față, e o unitate care ne mănâncă o sumă de bani de vreo 79 de milioane de lei, dar care atrage foarte mult atenția, în special a turiștilor care ne vizitează și cred că acest lucru contează foarte mult”.

Rețeaua de sănătate cuprinde două spitale, Spitalul de Recuperare Iași (560 de paturi), care a devenit cel mai importat centru de implant cohlear din România și cel mai mare de pe Europa de Est, și Spitalul Parhon (280 de paturi), care este Centrul Regional de transplant renal și cel mai mare din România. „Investim în permanență sute de milioane și se dezvoltă și tot se dezvoltă, că au devenit neîncăpătoare”.

Foto: Noua Sală Polivalentă din Iași cu o capacitate de peste 10.000 locuri

Sport și distracție

Cea mai mare grijă a lui este să nu rateze nicio oportunitate de finanțare nerambursabilă. Pe baza unui studiu coordonat de Felix Tătaru, colaborator al Revistei Ghidul Primăriilor, despre principalele orașe ale României, s-au desprins punctele forte, dar și deficiențele Iașiului. „Lipsa unei infrastructuri sportive, a cluburilor sportive reprezentative. Am ieșit pe locul 32”. A început deja discuțiile cu Compania Națională de Investiții și a făcut un împrumut la bancă ca să înceapă construirea unui stadion municipal și a unei săli polivalente. Nu garantează că vor fi finalizate în acest mandat, dar sigur începute, în proporție de 50, respectiv 70, ca realizare fizică.
Nici cu „distracția” nu e prea bine. Își asumă o parte din vină. Vrând să păstreze profilul cultural-istoric a refuzat Untoldul. „Am spus că eu nu pot să aduc prezervative pe Ștefan cel Mare, adică nu pot să strâng seringi, mă blesteamă Mitropolitul”. A încercat cu două festivaluri locale, dar fără prea mult succes.
Autostrada A8 va fi aproape 50% realizată, în 2028, urmează reconfigurarea completă a centrului, Copou „va intra în săpături”, la fel toată zona centrală prin reașezarea liniilor de tramvai, construirea unor pasaje supraterane, pe care spune că le va termina până la sfârșitul mandatului. Toate obiectivele enumerate, de la rețeaua de sănătate la infrastructura rutieră, sportivă, culturală, școlară, vor depăși 1 miliard de euro.

Calitatea resursei umane, o problemă

Principala piedică în a realiza tot ce și-a propus e resursa umană. „Am avut la sfârșitul anului trecut un pachet masiv de pensionări pe repede înainte, cu decizia Înaltei Curți, prin care un pensionar nu mai putea funcționa. Mi-au plecat cei mai buni. Topul mi-a plecat, m-au lăsat singur în pădure”. Cei noi sunt „împrăștiați, nu mai au capacitate de concentrare, i-au nenorocit telefoanele și biluțele. Nu se mai informează, nu mai știu să citească, nu se mai uită în upgrade-urile legislative”. Apoi, o parte din instituțiile statului român, „care ar fi trebuit să rămână niște instituții de sprijin reciproc, au devenit niște instituții de represiune, de exemplu veșnica discuție despre Curtea de Conturi”. Sunt prea „politizate”, prea „buzdugan, bumerang”. Fără „voință politică” nu se pot schimba. Salarii după performanță. A criticat legea salarizării unice pentru funcționarii publici. „Facem criterii de salarizare prin tot felul de coeficienți, dar care sunt criteriile de apreciere a calității muncii?” Pare retorică întrebarea.
Dosarul cu șină încă există. Îmi arată o masă ca de ședință și scaune pline, doldora, de dosare, de la urgențe la procuri pentru ANL, de la amenzi ale poliției locale la mape economice. „Digitalizarea este într-o fază incipientă, pentru că toate documentele pe care le emite o autoritate publică, în momentul de față, sunt în obligația de a le transmite în sistem letric și de a le arhiva în unu-șapte mii de exemplare, cinci ani, zece ani, o sută de ani, care ne-au făcut niște volume cât Muntele Ceahlău de hârtii și care cresc în continuare, și nu numai pentru noi”. Menționează că și spitalele fac același lucru, cerând spații de arhivare, școlile la fel. Certificatele de urbanism se eliberează greu, în 30 de zile sau mai mult. A aflat că la Galați s-a implementat un sistem informatic care ușurează timpul de așteptare. A trimis un coleg să se inspire, poate reușesc să îl implementeze și la Iași, care „e mai mare decât un sector, e un oraș foarte împrăștiat, foarte divers și stă într-un primar și doi viceprimari”.

„Puterea corupe.”

„România nu e digitalizată. Asta vreau să spun”, susține Mihai Chirica. Lucrează cu o companie olandeză, specializată în sisteme informatice, care colaborează și cu alte municipalități din țara de origine sau Belgia. „Acolo, lucrurile merg altfel pentru că primăriile nu sunt moașe comunale. Primarii sunt aleși după alte criterii, primarul este alesul poporului, nu este administratorul orașului. Administratorul orașului se face printr-o structură profesionistă în care primarul conlucrează cu Consiliul Local pe diverse domenii. Primarul promovează relații de colaborare cu alte comunităti, strategii de dezvoltare a orașului”.
Am o părere și o împărtășesc. Prea multe mandate strică obrazului. Nu spune nu, deși adaugă că sunt primari care într-un mandat nu fac nimic, și alții, cu câte șase, mai au ceva de spus. Dar „puterea corupe, strică, sistemul public epuizează”. „Dacă începi să simți că le știi pe toate, nu te mai lași provocat și dacă nu te mai lași provocat, mintea ta lâncezește”. Adaug eu „și să accepți să fii corectat”. Spune că asta nu îl deranjează, poate fi contrazis, dar „nu prea mai sunt oameni puternici care să își asume raportul cu șeful, să poarte un dialog”. „Eu vreau să primesc un sfat când greșesc. Dacă eu spun să facem bazine de înot la grădinițe, toți sunt de acord, iar când întreb, după doi ani de zile, de ce nu-s gata, aflu că nu se poate că nu e conductă. Oare nu trebuia să mi se spună asta la început?”. Îl întreb dacă nu el și-a ales echipa. Ba da, dar…și din nou legea salarizării. „Ar fi nevoie de oameni de urbanism puternici, de arhitecți atestați, de ingineri, dar nu vin la asemenea salarii. O lege flexibilă ar fi permis primarului să dea salarii care să atragă oameni bine pregătiți”, este opinia edilului. Primăria are 620 de angajați. „Nu am, în momentul de față, nici măcar treizeci de ingineri, când ingineria e motorul care susține administrația unei instituții”. Nu se consideră o primărie bogată, dar nici săracă. Unde sunt investiții, sunt și bani. Nu a mărit impozitele că știe care e puterea de cumpărare a ieșenilor care, altfel, sunt conștiincioși și își plătesc dările. Colectarea e de 93%.

Foto: Inaugurare Spital de Recuperare Medicală Iași

„Îmi place să fiu primar”.

„Vă place să fiți primar?” „Da, îmi place să fiu primar. Dar, dacă aș fi pus în situația de a mai împărtăși vreodată cariera aceasta, vă spun cu mâna pe suflet și icoana Maicii Domnului, aici e ziua Izvorul Tămăduirii, n-aș mai face-o, nu m-aș mai băga niciodată în acest proiect. Mi-aș fi văzut de cariera mea de inginer într-un domeniu extrem de nișat, de cariera mea universitară și îmi vedeam de drumul meu”. Cea mai mare satisfacție este atunci când cineva, pe stradă, îi spune „Vă mulțumesc" și pe care nu-l cunoaște.
Amintește că oameni politici, care acum sunt exemple de patriotism, la vremea lor „au fost exilați, scuipați, înjurați”, cum ar fi Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Grigore Ghica ale cărui rămășițe pământești vrea să le aducă în Moldova. Despre Kogălniceanu a aflat recent că a fost exilat în localitatea Costuleni, satul Hilița. „L-au scalpat, l-au luat, l-au prins prin Divan, pe acolo, l-au tăvălit bine-bine, l-au condamnat și l-au exilat în casa parohială a Bisericii Vechi unde, de altfel, se află și un pocal de împărtășanie donat de el Bisericii de acolo”. Concluzia: regulile jocului nu s-au schimbat, mereu e un pește mai mare decât tine care vrea să te „pape”.
Ne apropiem de sfârșitul dialogului și ține să subliniez o „chestiune de suflet”. „Am cultivat și voi continua să cultiv activ relația dintre societate și biserică. Nu doar cu cea Ortodoxă, ci și cu Biserica Catolică, cu cultul mozaic. Suntem, cred, cel mai vizibil centru de comuniune între toate minoritățile etnice și minoritare din România. Biserica rămâne pentru mine principalul partener al instituțiilor nestatale, pe care să le cultiv și să le sprijin”. Pune pe seama acestor relații faptul că „Iașiul este în top o sută mondial la siguranță publică în ultimele clasamente. Este orașul în care te poți plimba noaptea fără să riști să-ți ia unul gâtul. Și sper să rămânem așa”.

Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XV, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-15/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista