Parteneriatul public-privat, între legislație nouă și bune practici: ce pot învăța primăriile din modelul Veolia - Primăria Municipiului București

 

În contextul în care bugetele locale nu mai țin pasul cu nevoile tot mai mari ale comunităților, parteneriatul public-privat (PPP) se conturează ca o soluție viabilă pentru dezvoltare durabilă. Modificările aduse recent prin Legea nr. 7/2024 facilitează accesul autorităților locale la acest tip de colaborare, oferind un cadru legal mai clar și mai flexibil pentru atragerea investițiilor și expertizei din mediul privat.

În acest număr, am invitat Veolia România să explice, prin vocea CFO-ului Irina Munteanu, cum funcționează în practică un PPP de succes. Parteneriatul public-privat Apa Nova - Primăria Municipiului București este astăzi un reper internațional, iar lecțiile extrase din această experiență sunt extrem de relevante pentru primarii care vor să modernizeze serviciile publice fără a împovăra bugetul local.
Interviul oferă răspunsuri directe: ce presupune un PPP, cum se păstrează controlul public și care sunt pașii concreți pentru implementare. Un material util pentru orice edil care caută soluții eficiente și sustenabile pentru infrastructura locală.

Introducere semnată de Andreea Pahonțu, Redactor Ghidul Primăriilor

 

Interviu Ghidul Primăriilor cu Irina Munteanu, CFO Veolia România

 

Cum apreciați cadrul legislativ actual din România privind parteneriatele public-private? Ce noutăți aduce Legea nr. 7/2024?

Modificările și completările legislative din 2024 și 2025 reprezintă un semnal puternic de încredere transmis de legiuitori în raport cu opțiunile oferite de Parteneriatul Public-Privat.

Astfel, se oferă mai multă flexibilitate în pregătirea și structurarea proiectelor PPP, prin eliminarea plafonului de 25% aferent contribuției CAPEX a partenerului public și introducerea posibilității de finanțare a PPP-urilor prin emiterea de obligațiuni corporative. De asemenea, conținutul-cadru al studiilor de prefezabilitate și fezabilitate a fost simplificat, soluțiile conceptuale de implementare ale proiectului urmărind cerințele privind funcționalitatea și indicatorii de performanță aferenți etapei de operare (indicatori de output), în timp ce soluția tehnică constructivă cade în sarcina partenerului privat/concesionar.

Cu alte cuvinte, autoritatea locală este încurajată să definească obiective de performanță, în folosul cetățenilor deserviți, în timp ce mediul privat este încurajat să contribuie cu capital și soluții tehnice de implementare, inovative și eficiente. Prin însăși natura lui, PPP-ul asigură organic gestionarea judicioasă a resurselor, această cale fiind singura care permite un parteneriat sustenabil, pe termen lung, dată fiind acoperirea investițiilor necesare din surse proprii, degrevând în mod direct bugetul public.

 

Există percepții greșite în rândul autorităților locale cu privire la PPP. Cum răspundeți, de exemplu, la ideea că aceste parteneriate cresc tarifele sau reduc controlul public? Ce mesaj ați transmite primarilor, city managerilor și liderilor locali care nu au încă încredere în acest tip de parteneriat?

Parteneriatul Public-Privat, așa cum este definit de legislația europeană și românească, reprezintă nu doar o opțiune, ci o soluție, armonizând expertiza, agilitatea și resursele sectorului privat cu autoritatea, prioritățile și stabilitatea sectorului public.

Este o soluție testată și matură, care respectă proprietatea publică a infrastructurii gestionate, în timp ce permite implementarea tehnologiilor potrivite pentru asigurarea calitatii serviciilor, protejarea mediului și gestionarea optimă a resurselor naturale. Este categoric o soluție eficientă.
Și pentru a răspunde la întrebare, le transmitem că îi invităm la o consultare publică. Am început să derulăm o serie de întâlniri în acest format, în orașe din țară, cu scopul de a dezbate transparent particularitățile acestui tip de parteneriat.

Până atunci, este important de precizat că cel mai mare avantaj al PPP este modelul organic, intrinsec, bazat, printre altele, pe eficiență economică, care obligă natural la investiții făcute la timp și complet, în rețele, tehnologii și infrastructură. Conform modelului oferit de legiuitor, aceste investiții sunt realizate de către partenerul privat, în timp ce prioritățile, proprietatea și controlul partenerului public sunt respectate, permițând acestuia să se concentreze pe îmbunătățirea contractului social.

Un exemplu relevant este Municipiul București, unde este vizibilă diferența între problema sistemică a rețelei de termoficare și performanța celei de apă potabilă, ambele rețele fiind construite în același timp. Diferența a făcut-o capacitatea partenerului privat de a asigura investiții corecte, în timp real, conform obligațiilor asumate prin PPP și în acord cu obiectivul intrinsec de eficiență.

Tarifele sunt reglementate de instituțiile competente ale statului, cu supraveghere internațională, iar Autoritatea publică este acționar în cadrul parteneriatului, primind dividende și/sau redevențe. Și pentru a pune în context tarifele pentru beneficiari, furnizăm câteva cifre la zi, aferente unor orașe care au implementat PPP pentru serviciile de apă și canalizare: București: 9,56 lei/m³ fără TVA, Ploiești: 6,88 lei/m³ fără TVA, Chiajna: 10,12 lei/m³ fără TVA.

 

Cum se asigură performanța și calitatea serviciilor într-un PPP? Ce instrumente pot folosi primăriile/instituțiile publice pentru a monitoriza și evalua rezultatele?

Pe lângă autoritatea și dreptul edililor de a defini obiectivele și criteriile urmărite de PPP, și de selecție competitivă, conform legii, a partenerului privat potrivit, și pe lângă transparența totală a efortului de implementare, derivată din calitatea de acționar, Autoritatea Publică poate să folosească o entitate independentă dedicată pentru monitorizare, supraveghere și mediere (ADI sau o comisie de experți naționali/internaționali), precum și să solicite punct de vedere/sprijin din partea autorităților competente (ANRSC, ANRE etc.).

De asemenea, specialiștii angrenați în prezent în activitatea companiilor publice de utilități vor contribui la complementaritatea soluțiilor de implementare, asigurând performanța în operare și eficientizarea rețelelor. Tehnologia de vârf, adaptată provocărilor schimbărilor climatice, împreună cu expertiza locală formează o strategie robustă.
Aceasta funcționează și în România, și în Europa: 38 de PPP-uri au fost încheiate pe piața europeană în 2023, în valoare de 13,6 miliarde euro (o creștere de 35% comparativ cu 2022), conform ultimului raport al European PPP Expertise Centre din cadrul Băncii Europene pentru Investiții (EIB).
Sursa: https://www.eib.org/en/publications/20240030-market-update-2023

 

Care sunt cele mai importante avantaje ale unui PPP pentru o administrație locală?

Pentru administrațiile locale, avantajele PPP pot fi definite astfel:

1. Soluție reglementată și testată
PPP-ul este o soluție reglementată și competitivă pentru gestionarea și îmbunătățirea infrastructurii publice. Este un mecanism legislativ matur, testat la nivel european, gândit pentru eficientizarea sistemică a infrastructurii publice gestionate și pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Este compatibil cu investițiile deja derulate din fonduri europene și guvernamentale. Spre exemplu, operarea și modernizarea stației de epurare de la Ploiești.

2. Degrevarea bugetului public
PPP-ul stimulează investițiile din sectorul privat și/sau atrage diverse tipuri de finanțări, reducând presiunea asupra bugetelor publice, astfel încât resursele să poată fi alocate pentru alte servicii și proiecte esențiale: spitale moderne, servicii publice de calitate și școli sigure.

3. Eficiență și inovație
PPP-ul asigură eficiența prin acces la expertiză tehnologică și inovație, conducând la reducerea costurilor pentru beneficiarii finali. Acest principiu al eficienței este trasabil și în implementare, indiferent că ne referim la îmbunătățirea rețelelor, la timpul de răspuns la avarii sau la asistența directă acordată beneficiarilor. De asemenea, permite administrarea optimă a resurselor naturale, prin aplicarea principiilor economiei circulare – spre exemplu, refolosirea apei pentru irigații periurbane sau captarea căldurii din canalizare.

4. Livrarea accelerată a proiectelor
Prin intermediul PPP-ului se pot realiza adesea proiecte mai rapid decât prin achizițiile publice tradiționale, datorită procesului decizional simplificat, managementului eficient al proiectelor și accesului la finanțare privată. Acest lucru permite beneficiarilor acces mai rapid la infrastructură și/sau servicii.

5. Calitatea îmbunătățită a serviciilor
PPP-ul contribuie adesea la îmbunătățirea calității serviciilor oferite datorită contractelor bazate pe performanță care corelează plata cu rezultatele furnizării serviciilor. Acest lucru asigură motivarea partenerului privat de a îndeplini și chiar de a depăși standardele de performanță agreate.

6. Economii de costuri pe toată durata contractuală
PPP-ul ia în considerare întregul ciclu de viață al unui proiect, de la proiectare și construcție, până la operare și întreținere. Această abordare optimizează costurile pe termen lung, mai ales în raport cu achizițiile tradiționale.

 

Ne puteți prezenta câteva cifre relevante despre PPP-ul București - Apa Nova, care a devenit un exemplu de bună practică la nivel internațional, fiind studiat de instituții precum Banca Mondială și Academia de Studii Economice?

Randamentul rețelei de apă din București a crescut spectaculos - de la ~51% în 2000, la peste 78% în 2025, ca urmare a investițiilor și a tehnologiei performante. Peste 750 milioane de euro au fost investiți de partenerul privat în 25 de ani, fără subvenții publice directe, reducând presiunea asupra bugetului public local. Investițiile, rezultatele, dar și implicarea de care compania a dat dovadă în parteneriatul cu Primăria Municipiului București au condus la prelungirea contractului de concesiune până în anul 2037.
Încă de la început, strategia a vizat investiții majore în rețelele municipale, iar de-a lungul anilor ne-am adaptat constant, integrând soluții digitale avansate, sisteme de monitorizare și management, diversificându-ne activitatea și spre alte proiecte inovatoare în domeniul eficienței energetice și al producției de energie verde.

 

Ce pași ar trebui să urmeze o autoritate locală care vrea să exploreze posibilitatea unui PPP? Care sunt capcanele frecvente și cum pot fi evitate?

În dezvoltarea de PPP, conform OUG 39/2018 și Legii 7/2024 trebuie urmăriți următorii pași:
Identificare Nevoie/Obiectiv:
• Realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unor bunuri sau infrastructuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau
• Operarea unui serviciu public (efectuarea unei activități relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale precum și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006).
Lansare proces:
• Studii de fezabilitate și fundamentare
• Achiziția PPP: procedură atribuire contract PPP
• Aprobare și semnare Contract PPP

În multe state europene, PPP-urile au contribuit la modernizarea rețelelor de apă și canalizare și la îmbunătățirea calității serviciilor pentru cetățeni. Franța, Germania, Cehia, Marea Britanie sunt doar câteva exemple de țări care au adoptat acest model cu succes. În aceste state, operatorii privați gestionează infrastructura pe baza unor contracte clare, care stabilesc responsabilitățile fiecărei părți și asigură transparența costurilor.
Datele Curții de Conturi și experiențele altor state europene arată că modelul tradițional de gestionare publică a serviciilor de apă și canalizare nu este suficient de eficient pentru a răspunde nevoilor actuale ale României. Investițiile insuficiente au dus la întârzieri mari în modernizarea infrastructurii, cu impact în siguranța sistemelor de utilități publice și satisfacția beneficiarilor.

În acest context, implementarea Parteneriatului Public-Privat poate reprezenta soluția optimă pentru dezvoltarea unui sistem modern, eficient și sustenabil. Prin atragerea capitalului privat, România poate accelera extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare si ale proiectelor conexe de dezvoltare durabilă.
Beneficiind în sfârșit de cadrul de reglementare clar, PPP-ul va deveni un motor al dezvoltării infrastructurii esențiale și un pas important spre creșterea calității vieții cetățenilor, în timp ce administrațiile locale pot folosi resursele proprii deblocate astfel, pentru alte priorități.

Interviu publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XV, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-15/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista