Barbara și Christoph Promberger, directorii executivi ai fundației Conservation Carpathia povestesc pentru Ghidul Primăriilor despre ambiția lor de a vedea România în topul țărilor verzi europene, lider în biodiversitate.

Christoph, absolvent de silvicultură la München a venit primul în România în 1993 și a inițiat cel mai amplu proiect de cercetare a lupilor, având în plan să rămână aici 3 ani. Apoi a extins planul la 5 ani și în cercetare a inclus urșii și râșii. 
Barbara a venit în România în 1995, ca studentă, biolog în proiectul de cercetare a lupilor inițiat de Christoph. Nu își mai aduc aminte de cine s-au îndrăgostit prima oară - de România sau unul de celălalt. S-au hotărât să își prelungească șederea și au extins activitatea de la cercetare la: managementul conflictelor om-animal sălbatic, ecoturism, dezvoltarea comunităților locale și educație, totul având ca temă fauna. Între timp s-au căsătorit și au apărut cele două fiice ale familiei Promberger-Fuerpass: Enya și Cora. Împreună conduc Conservation Carpathia, o fundație cu un  model unic de operare, care a investit aproape 100 de milioane de euro în păduri, pentru a le reda sălbăticiei. Lucrează cu zeci de filantropi, investitori, organizații și companii private pentru a crea modele de economie sustenabilă pentru comunitățile din zonă.

My image

Foto credit: Dan Dinu

Interviu cu Barbara și Christoph Promberger, directori executivi ai fundației Conservation Carpathia


Conservation Carpathia reprezintă cel mai mare proiect de conservare din Europa, care acoperă zona munților Făgăraș, Piatra Craiului și Leaota. Vrem ca audiența noastră formată din primari, reprezentanți ai instituțiilor publice locale și centrale, plus reprezentanți ai mediului de afaceri din România să cunoască activitatea Conservation Carpathia. Așadar, care este, pe scurt, povestea Conservation Carpathia?

În 2004-2005 în România au început retrocedările de păduri. Oamenii au fost împroprietăriți inclusiv în arii protejate și astfel parcurile naturale și naționale au devenit un mozaic de proprietari. Mulți dintre cei care au primit pădurile înapoi au preferat să aibă bani în loc de terenuri și și-au vândut proprietățile primului ofertant, care, în principiu, era aproape de fiecare dată o companie de exploatare forestieră. Au început și tăierile ilegale. Parcul Național Piatra Craiului ne-a fost cel mai apropiat exemplu, pentru ca aici am petrecut foarte mulți ani cercetând carnivorele mari. Vedeam de la o săptămână la alta cum dispar păduri întregi și am știut ca doar o abordare altfel ar putea salva situația: cumpărarea pădurilor scoase la vânzare pentru protejare, nu pentru exploatare. Am început proiectul de conservare în 2007, cu filantropi din diverse țări, oameni care au avut un impact pozitiv de-a lungul anilor în proiecte de mediu, oameni care cred că avem o responsabilitate comună de a păstra ultimele oaze de natură sălbatică din lume. 
În 2009 am înființat Fundația Conservation CARPATHIA, ONG românesc și am dezvoltat proiectul de la cumpărare pentru protecție, pentru a opri tăierile ilegale de pădure la crearea unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare: un parc național, mai mare și mai spectaculos decât orice alt parc național din Europa, un motiv de mândrie națională, care să atragă milioane de vizitatori pentru a oferi comunităților locale șansa de a se dezvolta pe baza conservării. Non-intervenția, ca filosofie, este prea puțin întâlnită în țara noastră. Pădurile cumpărate au devenit patrimoniul ONG-ului românesc și, în cele din urmă, aceste păduri vor fi donate statului român, după ce zona va deveni un parc național la standarde internaționale. Astfel am devenit un proiect pionier în țară și ne-am transformat, de-a lungul anilor, în cea mai importantă inițiativă de conservare de păduri din Europa. 

Activitatea fundatiei este bazată pe cinci piloni.
● Conservare de păduri și pășuni alpine: cele 26.900 de hectare de păduri și pășuni alpine din protecția fundației sunt păzite de o echipă de rangeri, care patrulează pentru a combate tăierile ilegale. Pădurea poate fi cumpărată doar de la persoane fizice sau companii și doar după ce statul român, care are întâietate, refuză achiziționarea. Terenurile sunt protejate prin statutul fundației, prin înregistrarea la Oficiul Cadastral ca zone de conservare și, unde a fost posibil, au fost supraprotejate - peste 9.000 de hectare sunt introduse în zona de non-intervenție a sitului Natura 2000 Munții Făgăraș, în nucleul de strictă protecție a Parcului Național Piatra Craiului sau în Catalogul Național al pădurilor virgine și cvasi-virgine. Scopul este de a crea o rezervație naturală model în beneficiul biodiversității, dar și a oamenilor, care să aibă surse alternative de trai, prietenoase cu mediul. 
● Reconstrucție ecologică: am început să cumpărăm și fonduri forestiere tăiate, adevărate dezastre ecologice, să facem lucrări de combatere a eroziunii solului și să le reîmpădurim. Avem 2 solarii și 9 pepiniere. Din 2013 până acum am refăcut peste 1.100 de hectare și am plantat peste 3.4 milioane de puieți de fag, brad, molid, paltin, scoruș, ulm, frasin, tisă și anin. Toate lucrările le facem cu angajați permanenți, iar sezonierii vin din satele afectate de aceste tăieri. Cu o medie de 200 de zilieri pe an ne-am transformat într-un angajator mare în zona rurală. O nouă pădure necesită un efort de minim 7 ani! 

My image

Foto credit: Claudiu Țoanță

● Gestionare faună: am concesionat 5 fonduri cinegetice, 78.000 ha în sud-estul munților Făgăraș, fără vânătoare sportivă sau pentru trofee, unde creăm un model de conviețuire a oamenilor cu animalele sălbatice bazat pe prevenție – intervenție – compensare. 
Fundația a donat 51 de Ciobănești carpatini crescătorilor de animale care pășunează în munții Făgăraș, paznici curajoși ai cirezilor și turmelor, care pot ține la distanță urșii sau lupii. Cele 40 de garduri electrice puse la dispoziție gratuit localnicilor și-au dovedit eficiența. Două echipe de intervenție rapidă au răspuns în 3 ani la peste 500 de sesizări pentru rezolvarea conflictelor directe dintre animale sălbatice și localnici. Nu suntem radicali în ceea ce privește drepturile animalelor, am luat și noi decizia de a elimina urși care deveniseră un adevărat pericol pentru oameni. De asemenea, eliminăm zeci de mistreți în fiecare an, conform cotei impuse de la Ministerul Mediului, dar îi eliminăm doar pe cei care distrug pajiștile din jurul satelor și îi lăsăm în pace pe cei care rămân în pădure și nu provoacă pagube. Ca măsură compensatorie, organizația a donat voluntar 38 oi și 9 vaci în schimbul celor pierdute de 22 de locanici, în urma atacurilor carnivorelor. Acest model poate fi preluat de către orice gestionar de fond cinegetic din țară. 
La fel cum la nivel național poate fi preluat modelul recensământului faunei prin metode mai precise, moderne, care să nu deranjeze animalele sălbatice, precum monitorizarea prin metode genetice. Am colaborat cu Asociații de vânătoare care gestionează 3 fonduri cinegetice învecinate cu ale noastre și am desemnat o suprafață de 120.000 de hectare, pe care am făcut monitorizare ADN la speciile lup și urs, pentru a putea avea date în vederea luării unor decizii corecte de management. Am făcut și un studiu la specia râs, cu ajutorul camerelor de monitorizare.
Fauna din munții Făgăraș este completă prin reintroducerea în 2020 a zimbrului, simbol național. Până în prezent, am eliberat 29 de zimbri în 3 turme și vom continua și în următorii ani, până când vom avea o populație de cel puțin 75 de exemplare, în sud-estul Munților Făgăraș.

My image
Foto credit: Adrian Idor

● Comunicare și comunități locale: proiecte sociale, culturale și educaționale. Aproximativ 2.000 de copii și elevi au participat la activități pe teme de mediu - caravane, concursuri, excursii, tabere la Centrul de activități și explorarea naturii Richita, cursuri de Educator pentru natură pentru dascălii din jurul munților Făgăraș. Calculatoare donate copiilor din medii defavorizate, lecții online, donații de rechizite, haine, vitamine, ochelari - o caravană a binelui molipsitor care se propagă și implică parteneri de încredere. Donații de peste 4.800 de pachete cu produse alimentare și de igienă esențiale bunicilor din 10 comune din munții Făgăraș și Leaota, în timpul perioadei de urgență.  Organizarea evenimentelor locale și naționale promovează tradițiile și frumusețea naturală și atrag turiști în zonă, în beneficiul comunităților pe care organizația le implică activ. Făgăraș Fest este doar unul din exemplele de succes, iar anul acesta evenimentul va fi găzduit la Avrig, între 5-7 august. Suntem susținători ai Clubului de Fotbal Lerești, care dorește să se redenumească în FC Zimbrii Lerești.
● Afaceri verzi: pentru a supraviețui, peisajele naturale rămase intacte în zona munților Făgăraș trebuie să treacă proba economică. Ne implicăm să creștem nivelul de trai al localnicilor din zonele unde protejăm păduri prin inițiative de genul centrului alimentar on-line Roadele Munților - peste 50 de produse de la 25 de antreprenori mici, autorizați, din zona munților Făgăraș ajung la nivel național.

My image

Foto credit: Michiel van Noppen

Dezvoltarea de Puncte Gastronomice Locale, oferirea de consultanță și asistență tehnică. 
Dezvoltarea unui program de ecoturism, care utilizează preponderent resurse locale și creează venituri pentru comunități.
Am implementat și propriul nostru model de ecoturism, bazat pe programe de vizitare și observare faună la patru observatoare de animale sălbatice și dezvoltarea unor programe care să ofere experiențe unice vizitatorilor și beneficii economice atât pentru comunitate, cât și pentru natură. 
Ferma de biodiversitate de 500 de hectare din satul Cobor, Brașov, dovedește că o afacere profitabilă poate fi obtinută prin păstrarea arhitecturii tradiționale și măsuri de conservare a biodiversității. Ferma își bazează activitatea pe creșterea bovinelor Sură de stepă, pentru carnea de vită de înaltă calitate, pe ecoturism și pensiunea de cai.  

Când estimați că visul Fundației Conservation Carpathia de a amenaja în jurul Munților Făgăraș cel mai mare Parc Național din Europa va deveni realitate? Care sunt provocările actuale cu care vă confruntați? Cum ar putea autoritățile locale sau centrale să faciliteze finalizarea acestui proiect?
Un parc național este un proiect al întregii țări. Ce facem noi pe aproape 27.000 de hectare este să demonstrăm că acest concept de dezvoltare prin conservarea naturii poate fi pus în practică, având resursele naturale necesare, dar bazându-se pe echilibru. Acest model este aplicat cu succes în alte țări de pe glob. Parcurile naționale sunt întotdeauna o atracție pentru turism și au contribuit întotdeauna în mod pozitiv la economiile locale. Dar nu noi creăm parcul național, acesta funcționează doar dacă este creat de către comunitățile locale. Noi avem un rol de ajutor, de coordonare, de strângere de fonduri, de conectare a relațiilor naționale și internaționale și de a aduce expertiza noastră, dar decizia trebuie să fie luată de comunitățile locale. Ar fi prima dată când un parc național este creat printr-un proces cu adevărat democratic, în strânsă colaborare cu localnicii. Nu contează dacă acest lucru durează 3, 5 sau 10 ani. Procesul este important - trebuie să fie făcut corect.
Sunt încă destui oameni care nu au încredere în protejare, pentru că asociază conceptul cu restricții, nu cu oportunități. Este nevoie de o strategie de o zonare a ariei protejate viitoare, de acoperirea nevoilor de bază a populației care depinde de lemn de foc, de alternative economice pentru proprietari de păduri care nu pot să exploateze, fiind în zone protejate, de crearea unei infrastructuri sustenabile, de promovarea zonei pentru turism național și internațional. Munții Făgăraș reprezintă poate ultimul loc de pe continentul nostru unde poate fi creat acel parc național emblematic care lipsește Europei. 
Am fost în luna martie într-o excursie de studiu în Parcul Național Pădurile Bavareze din Germania, primul parc național din Germania și cel mai mare. Un parc mult mai sărac din punct de vedere natural decât ceea ce există în munții Făgăraș. Sunt 24.500 de hectare cu o infrastructură fantastică, 1.3 milioane de vizitatori anual și venituri de 53 de milioane de Euro din turism, pentru cele12 comunități locale din jurul parcului. 

My image

Foto credit: Doru Păunescu

Recent a fost lansat primul demers al comunității de afaceri din România pentru mediu, cristalizat în jurul proiectului „Angajamentul pentru Mediu”. Cum s-a născut acest proiect și ce își propune? Cum se pot alătura și alte companii acestui demers și ce condiții trebuie să îndeplinească?
Angajamentul pentru mediu este inițiat de eMAG, alături de Fundația Conservation Carpathia și GreenTech, și are scopul de a încuraja și susține companiile din România în a-și asuma obiective măsurabile și a lua măsuri concrete pentru protejarea mediului înconjurător și în prevenirea schimbărilor climatice. Totodată, Angajamentul pentru Mediu își propune să contribuie la reducerea amprentei de carbon a companiilor din România.
Angajamentul poate fi accesat de către companiile care își asumă să parcurgă cinci pași: 
● să își calculeze amprenta de carbon;
● să reducă amprenta de carbon;
● să compenseze emisiile care nu au putut fi evitate, în mod voluntar, dacă își doresc să ajungă mai repede la net zero;
● să publice un raport nefinanciar;
● să adere la o inițiativă globală.
Cei care doresc să adere, vor completa formularul pe https://www.angajamentpentrumediu.ro/, urmând să fie contactați pentru pașii următori. 

Cum colaborează în prezent Fundația Conservation Carpathia cu autoritățile locale și centrale? Care sunt lacunele legislative care v-au pus piedici de-a lungul timpului, în derularea proiectelor? Cum pot ajuta în acest sens autoritățile guvernamentale? 
Sunt 28 de comune în jurul munților Făgăraș, iar Piatra Craiului și Leaota au alte 6. În prezent, avem păduri în 11 comune și am devenit parte din comunitate. Pentru noi acest lucru înseamnă că avem și responsabilități față de localnici și aici colaborăm îndeaproape și cu primăriile. Inițial, mulți primari au fost sceptici cu privire la prezența noastră, deoarece persoane și organizații, care au alte interese economice în munți decât cele de conservare, au atacat inițiativa noastră și au răspândit multe zvonuri false. Dar, de-a lungul anilor, acești primari au înțeles că nu suntem o amenințare pentru comunitățile lor, au devenit parteneri ai fundației. Avem o mulțime de proiecte împreună, iar vestea se răspândește. Nu am avut capacitatea de a lucra în toate comunele, așa că unele dintre ele încă își bazează opinia despre noi pe zvonurile răspândite și nu pe fapte și rezultate. 
La nivel central, lucrăm foarte bine cu anumite agenții și departamente și suntem deschiși la o cooperare mult mai largă. Cu toate acestea, comunitățile locale sunt cele mai apropiate de inima noastră.

Cum pot autoritățile locale din zona Munților Făgăraș să ajute demersul Conservation Carpathia de a impulsiona economia verde, în beneficiul biodiversității și a dezvoltării comunităților locale? Există exemple de bune practici în acest sens (de colaborare între fundație, autorități și comunități locale)?
În comunitățile unde protejăm pădure avem susținerea autorităților locale. Organizăm evenimente împreună, ajutăm comunitățile defavorizate, sprijinim inițiativele și cluburile locale și promovăm împreună zona. În curând vom lansa un proiect de impact cu primăria Nucșoara, dar mai păstrăm un pic suspansul. Ultimul exemplu de succes este colaborarea cu Direcția Sanitară Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor Argeș, cu care am inițiat autorizarea primelor Puncte Gastronomice Locale în județul Argeș, o oportunitate care nu a fost accesată din 2018 de când a fost lansată, până la inițiativa noastră. Însă în fiecare comunitate avem exemple în care localnicii au beneficii datorită deschiderii autorităților. 

My image

Foto credit: Georgiana Cațan

Ce mesaj aveți pentru primarii din România? Cum pot sprijini proiectul Conservation Carpathia sau alte proiecte similare? Cât de important este sprijinul autorităților locale pentru derularea în condiții optime a proiectelor care vizează protejarea zonelor cu natură sălbatică?
Ultimii ani ne-au demonstrat, la nivel global, că este nevoie să schimbăm direcția în care mergem și să trecem de la o practică economică bazată pe folosirea galopantă a resurselor, la una bazată pe echilibru. Avem tendința de a trăi doar pentru ziua de azi, însă comunitățile prosperă acolo unde primarii se gândesc la viitor și acționează în această direcție. Nu suntem o amenințare pentru comunitățile locale, ci un partener și o oportunitate. Tot ce face Conservation Carpathia rămâne în comunitățile respective și în beneficiul lor. 
Pentru detalii despre proiectele Conservation Carpathia: www.carpathia.org/ro/

Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Iulie 2022, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/3bKumFj
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3ArVIdQ