Articol semnat de Adriana Săftoiu
Două localități, situate în același județ, la o distanță destul de mică una de alta, au parcuri industriale care le asigură un venit bun și constant, astfel încât comunitățile să se dezvolte fără o dependență de „centru”: orașul Ghimbav și comuna Prejmer din județul Brașov. Sunt alte județe care au un parc industrial și care nu pot fi încadrate la proiecte de succes. Am discutat cu cei doi primari, Ionel Fliundra și Mihai Apafi despre parteneriatele administrației cu parcurile industriale, despre ce e nevoie pentru o relație reciproc avantajoasă.
Ghimbav, orașul cu cel mai mare buget pe cap de locuitor din România
Înaintea de 1898, localitatea Ghimbav, situată la 5 km de Brașov, a fost o comună suburbană industrializată. După 2003, a devenit oraș, iar forța de muncă calificată, moștenirea industrială, geografia locului i-au fost de mare folos. Toate aceste atuuri au atras noi investitori. Industria aviatică, cu un trecut recunoscut în construcția de elicoptere - deja celebrele elicoptere PUMA -, de avioane ușoare, planoare și motoplanoare, astăzi asigurând mentenanța, fabrica de hârtie și carton, astăzi proprietatea unei societăți scoțiene, devenind un lider mondial în producția de ambalaje de carton, fabrica Transilana, apreciată pe piața industriei de țesături și tricotaje, fabrica de selecționare a sămânței de sfeclă, unică în țară, până în 1989, sunt dovezi care vorbesc în favoarea locului.
Foto: Primăria Ghimbav anunță o nouă ediție a conferinței ”SMART AIRPORT CITIES#5” care va avea loc în data de 15 Mai 2025
Nu există autoturism german fără o piesă construită la Ghimbav
Primar din 2020, Ionel Fliundra sintetizează, în dialogul cu noi, argumentele pentru care investitorii îi aleg: „oamenii sunt profesioniști, știu meserie, e o zonă unde nu sunt probleme mari, nu sunt calamități, există infrastructură. Toate acestea au dus la construcția, în ultimii 15 ani, a sute de hale”. Mândru, ne spune că „nu există autoturism german fără să aibă o piesă construită la noi”. Conform statisticilor, în 2023, PIB-ul era de 115.600 de euro per Capita, fiind orașul cu cel mai mare buget pe cap de locuitor din România. Dezvoltarea economică duce la dezvoltare demografică. Primarul Fliundra nu consideră un reper, din acest punct de vedere, ultimul recensământ despre care spune că a fost un „eșec”. „Ne-a dat cu 8400 de locuitori. Doar cărțile de identitate, de la 14 ani în sus, arată 8600. Părerea mea este că depășim 11.000 de locuitori”.
Foarte mulți din zona de est a țării se mută în zona limitrofă a Brașovului sau chiar în municipiu. „Suntem o localitate atractivă, o localitate magnet, unde numai dacă nu vrei nu găsești un loc de muncă”. Parcul industrial, construit în 2008, pe 60 de hectare, de către societatea ICCO, asigură 9000 de locuri de muncă. La acest parc, se adaugă alte societăți comerciale. Enumerarea edilului este consistentă: Fabrica de chipsuri Chio, Fabrica de ciocolată, Aerotec-ul care produce semi-componente pentru avioanele Airbus, drept urmare nu doar mașinile germane au măcar o piesă marca Ghimbav, ci și avioanele: „nici un avion nu zboară fără o piesă construită aici”. Lista continuă: Vitesco Technologies, parte a grupului Schaeffler, producător de rulmenți, de injecție pompe pe benzină și motorină, iar mai nou pentru mașinile electrice, Bauer Kompressoren, lideri mondiali în instalații de aer comprimat, firma Benchmark, tipografia EDS, lider pe piața națională, NBHX Rolem, lider global în suprafețe inovatoare pentru interiorul automobilelor, Fuerda Smartech, specializată în producția de sisteme de ventilație și lumini ambientale pentru industria auto, printre clienții companiei fiind Audi, Mercedes-Benz, Tesla, Skoda, Stellantis, Jaguar, VW și Renault.
Forța de muncă este calificată și în acest sens există o politică foarte bine concepută de către aceste concerne. Înainte să intre în producție, angajatul are o perioadă de câteva săptămâni de școlarizare în laboratoare unde „poate să și greșească”, ne explică primarul. Tinerii au posibilitatea să se instruiască atât la Universitatea din Brașov, cât și la școala profesională în sistem dual. De altfel, intenția Primăriei este să construiască chiar în Ghimbav o asemenea școală care să îi aducă mai aproape de casă pe tineri.
Primarul Fliundra a fost consilier local, județean, viceprimar în perioada 2016-2020 și în acea calitate a pledat pentru facilități pentru cei care voiau să se așeze în zonă. Faptul că provine din mediul privat l-a ajutat să înțeleagă nevoile mediului de afaceri. O perioadă dificilă a fost criza economică din 2010. „Am căutat să micșorăm impozitele, să nu ne bată la ușă dezvoltatorii, să ne lase oamenii pe drumuri”. În prima etapă, au scăzut de la 1,5% la 1%. Legislația permite scutirea de taxe și impozite pentru parcuri industriale. „Pe o ambiguitate a legilor noastre, rămâne la latitudinea Consiliului Local, ceea ce este o eroare pentru că într-un CL există ambiții și personale și politice care pot să îngreuneze deciziile”. Continuă arătând că „i-am făcut să înțeleagă, atât eu, cât și fosta conducere, că una e să dai cu o mână și să iei cu zece. Pe lângă scutirea de taxe și impozite, care înseamnă cam 10% din ceea ce încasăm prin cotele defalcate, impozite pe salarii, am scutit și eventualitatea autorizării. Taxele de autorizare în construcție sunt mult mai mari. Uneori s-a construit, alteori s-a mai așteptat, nu a fost o scutire totală. Dar, de mai bine de 14-15 ani, societatea care a dezvoltat acest parc industrial nu a plătit impozite și taxe pentru că ne aduc sume considerabile la buget”.
Foto: Parcul Industrial Ghimbav. Sursă foto: www.facebook.com/primariaghimbav
Statul român este cel mai mare dușman al statului român
Construcția și finalizarea aeroportului a contat și contează atât pentru investitori, cât și pentru turism. Totul este să fie și funcțional, remarc, având în vedere că unele societății s-au retras și sunt puține curse. „Au fost două societăți care au operat la noi, mai mici, dar avem și o societate mai mare care ne asigură trei rute, pentru Anglia, Germania și Ungaria, care zboară de câteva ori pe săptămână. Conducerea aeroportului trebuie să găsească soluții pentru a atrage mai multe companii aeriene”. Aferim, îmi spun în gând.
Rememorează începutul mandatului de primar. „Statul român este cel mai mare dușman al statului român prin agenții și prin instituțiile de avizare. Am inițiat proiecte de planuri urbanistice zonale pentru tot orașul, plus planul urbanistic general care este în lucru. Problema era una gravă pentru că fiecare construia cum dorea”. A fost avertizat de colegii primari că se va lovi de trecerea din extravilan în intravilan, cu taxa de la Ministerul Agriculturii de aproximativ 4 lei pe metru pătrat. E de părere că nu ar trebui să fie nevoie de taxă pentru a construi un plan urbanistic general. Legea fondului funciar nr 18/1991, în vigoare la acel moment, era „depășită de realitate". Așa că a apelat la deputatul de Brașov, Gabriel Andronache. Punctez de îndată că a avut noroc cu Gabi, fiind unul dintre foarte, dar foarte puținii parlamentari care își justifică mandatele, abordând munca din Parlament cu seriozitate și responsabilitate. Cu ajutorul lui, a propus un amendament care a simplificat lucrurile. Taxa să fie plătită la autorizare. În 2023, modificarea a fost acceptată de către Parlament, iar acum beneficiază de aceasta peste 3300 localități. A fost un prim succes.
Are în vedere un nou demers, profitând și de discuțiile privind comasări și reorganizări de instituții. Fiind oraș industrial, agricultura a devenit „un hobby pentru cine mai știe să facă”. Face referire la terenurile aflate în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Sfecla de Zahăr (INCDCSZ). Terenul este în zona administrativă a orașului, dar administrat de institut care „de peste 35 de ani nu a produs nimic, pe lângă o organigramă stufoasă”, este opinia lui. „Aerotec-ul ar dori să-și extindă fabrica cu 30 de hectare prin cumpărare în chirie. Exista riscul să plece în altă localitate. Am dat o hotărâre de Consiliu pentru a prelua înapoi terenul de la Institut. M-au bombardat cu plângeri prealabile de a trebuit să revoc hotărârea ca să nu ajungem în procese interminabile și să ne afecteze și mai puternic. Această dezvoltare industrială nu ajută doar localitatea Ghimbav, ajută întreg bugetul național”. Subliniază apăsat că având și aeroportul în dezvoltare, cu servicii care trebuie să fie maximizate, terenul e din ce în ce mai puțin.
A finalizat și un masterplan al unui centru expozițional, pe aproximativ 30.000 de metri pătrați, în colaborare cu o echipă care a înființat un centru de acest tip în München. În acest moment, nu are la dispoziție decât 90 de ha. Investiția e în valoare de 111 milioane de euro. Ca să îl realizeze, apreciind că va concura cu Romexpo, despre care spune că „e depășit și moral și fizic și ca poziționare”, va trebui să facă un dosar foarte bine argumentat ca să primească aprobarea ministerelor implicate. „E un proiect național, nu doar local”.
Foto: Primăria Ghimbav. Sursă foto: www.facebook.com/primariaghimbav
Ai soluții, ai investitori!
În prezent, organizează Smart Airport Cities, unde participă firme din mai multe țări, din domeniul aeroportuar, al turismului, reprezentanți ai ambasadelor, decidenți din țara noastră. Anul acesta va avea loc în luna mai.
Contribuția parcului industrial la bugetul local este de peste 75 la sută din totalul veniturilor, aproape 12 milioane de euro ceea ce a permis investiții în educație, agrement și sport. „Am înființat un club sportiv care are peste 500 de copii, cu mai multe secții sportive, avem echipă de handbal, masculin și fete, în divizia A, gimnastică ritmică, lupte libere, karate, fotbal. Am deschis un centru spa cu un bazin semi-olimpic construit din fonduri proprii”. Peste 90 la sută dintre cei care beneficiază de aceste spații sportive sunt copiii din localitate. Așa că a decis să înființeze Clubul Sportiv Teutonii. Ne arată mascota, o statuetă reprezentând un cavaler teuton. Toate scaunele din tribune, sala fiind extinsă cu peste 300 locuri, sunt galben și albastru. În ton cu apartenența politică, îl tachinez. Neagă râzând: „e vorba de cele două culori din cele trei de pe drapelul național".
A creat un parteneriat între mediul de afaceri și primărie, motiv pentru care în fiecare an, în luna noiembrie, primăria, împreună cu Consiliul Local, organizează un eveniment unde sunt prezente principalele societăți pe care le pune față-în-față cu societățile mai mici ale întreprinzătorilor ghimbășeni. Scopul: să găsească căi de colaborare, să îi implice în activități sociale, comerciale, culturale, educative, sportive. „După aceea urmează o socializare frumoasă ca înainte de sărbătorile de iarnă”.
Ca să atragi investitori, trebuie să vii cu soluții, afirmă primarul Fliundra. O constatare simplă, la îndemână, dar nu ușor de pus în practică. Reamintește orgoliile personale și de partid, în rândul consilierilor locali sau județeni. Fără suportul celor din administrația locală e foarte greu să dezvolți proiecte, susține ferm. Apoi, influențează negativ și situația la nivel național, cum sunt „deficiențele economice, inflația crescută, instabilitatea politică”. Nu este adeptul terenurilor de închiriat pentru depozite sau parcuri auto. „Vreau acele investiții care aduc mână de lucru, care plătesc impozitele aici. Pentru acest gen de construcții dăm tot suportul pentru că acestea atrag, la rândul lor, dezvoltatorii imobiliari care construiesc pentru cetățenii care se mută la tine în oraș”.
Într-o zonă masiv industrializată, spațiile verzi pot fi o problemă. „Lucrăm la regenerarea urbană, la procentele de ocupare a zonelor verzi, așa încât cetățeanul să-și petreacă timpul liber acasă la el, să nu urce în mașină, să meargă în Brașov, sub Tâmpa, în Poiană. Să iasă în fața casei unde are un teren de sport multifuncțional, aparate de fitness în aer liber, fântâni arteziene, un mic lac care să fie bine oxigenat, o zonă comercială, locuri de joacă pentru copii”. Toate acestea sunt deja realitate.
Ca primar, nu a concediat pe nimeni, dar stilul de muncă i-a convins pe unii să plece. Ne arată „un caiet de lucru” unde, în fiecare zi de luni, fiecare serviciu completează ce are de făcut în acea săptămână. „Lunea se face raportul despre ce lucrăm, care e strategia. Trebuie să fim mulțumiți că cetățeanul e mulțumit. Așa se încheie o zi de lucru”. Concluzia e una firească: anii petrecuți în sectorul privat au marcat gândirea și modul de lucru al Primarului. Până acum, în bine.
Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XIV, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-14/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici:
https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista