Articol semnat de Adriana Săftoiu

 

La sfârșitul primului mandat, primarul municipiului Bacău, Lucian Stanciu-Viziteu, consideră că „a pus pe roate o modernizare accelerată a orașului. Oamenii aveau nevoie să vadă că, după mulți ani de zile, se întâmplă lucruri și nu e vorba despre un lucru anume, ci despre un mod de a face lucrurile”. Crede că acesta e și argumentul principal pentru care băcăuanii i-au mai oferit un mandat.

 S-a născut în Galați, a făcut școala la Brăila, apoi Politehnica la București - Facultatea de Automatică și Calculatoare -, un master și un doctorat în finanțe de piață, în Franța. A devenit primar al Bacăului, în 2020, după un mandat de deputat. A ajuns în orașul lui Bacovia pentru că și-a urmat soția băcăuană. 
Deși se prezintă singur „cel mai conservator dintre progresiștii USR”, are o atitudine mai degrabă progresistă pentru societatea românească: a preluat și numele de fată al soției, respectiv Viziteu. Au împreună două fete pe care le duce la școală sau la alte activități extra-școlare. 

 

Rotițele primăriei, încă gripate

 

Nu e mulțumit, în totalitate, de cum funcționează „rotițele” la nivelul primăriei care ar trebui să fie „perfecte, negripate”. Cauza: „angajările blocate ani de zile”, la fel și „transferurile între instituții”. 
„A fost și Covidul. Din punct de vedere al personalului uman au fost niște perioade foarte dificile, în care am întărit puțin aparatul, dar nu suficient de mult cât mi-aș fi dorit eu. Ca exemplu, Serviciul de Achiziții Publice avea patru oameni când l-am găsit. Acum sunt doisprezece și tot nu sunt de ajuns”. Motivul pentru care nu e de ajuns: „am preluat un Bacău întârziat în ceea ce privește starea unor servicii publice și a investițiilor. În rețeaua de apă și canalizare nu s-au mai făcut investiții de peste treizeci de ani, așa că avariile erau foarte dese”. 
În prezent, sunt în derulare două contracte cu finanțare europeană pentru înlocuirea și extinderea rețelelor de apă și canal de distribuție. La Serviciul de Termie Publică, rețeaua de transport nu era modernizată, fiind racordați pentru alimentarea cu gaz la rețeaua națională. „Foloseam gazele ca orice gospodărie de la un distribuitor. Am reușit, în trei ani și jumătate, să rezolv problema. Acum nu mai trecem prin rețelele de distribuție, ne-au scăzut costurile cu aproximativ 25% pe an, undeva la patru-cinci milioane de euro". 
La fel, echipamentele care produceau agentul termic erau vechi. A reușit, în 2021, cu bani primiți de la Guvern - menționează că a fost și singurul an când a primit niște alocări de la Guvern, cu USR-ul la guvernare -, să investească într-o turbină de cogenerare, achiziționată din SUA, care a stopat pierderea de bani. 

 

Foto: Piste de biciclete în Municipiul Bacău

Transport public privat, unic în țară

 

Transportul public era și încă este într-o „situație unică” în România. „Eram singurii din țară care aveam un transport privat. A durat doi ani și jumătate până când am reușit să cumpărăm compania respectivă, să devenim pentru prima oară din nou eligibili pentru a atrage fonduri europene”. Vrea să îl transforme în transport metropolitan, să conecteze și comunele din jurul Bacăului. În același timp, anul acesta, vor sosi primele autobuze electrice. „Așadar, avem apă, canal, termie”.
Cum grano sali, ne atrage atenția că a albit de pe la 38 de ani. Acum are 40. „Când am câștigat în 2020, nu aveam niciun pic de păr alb. Nu e ușor când ești dintr-un partid mic, care nu guvernează, și nu primești ajutor de la Guvern”.
La fel ca aproape toate orașele din țară, Bacăul a avut și mai are binecunoscutele „garaje”, moștenire din perioada comunistă. Denumirea este improprie, fiind în realitate boxe de depozitare. Lângă garaj, e parcată mașina, deci două spații ocupate. Ca mulți alți primari, a abordat tema și a demolat cam jumătate dintre acestea. Era domeniu public de care primăria avea nevoie. 
Administrația anterioară avea un proiect pentru piste de biciclete. Pentru asta era nevoie de teren, iar cel disponbil era ocupat de boxele-garaj. Evident că au fost și procese din partea posesorilor, dar nu au avut câștig de cauză. 
Laudă echipa cu care lucrează, spunând că au creat un „model juridic fără cusur, preluat și de alte localități”.

 

Cauze și soluții

 

Îl întreb despre cauzele pentru care lucrurile merg atât de greoi. Răspunsul coincide cu ceea ce au spus și alți primari în dialogurile găzduite deja în revistă: modificări de legislație foarte dese, impredictibilitatea fiscală, birocrație, decizii în funcție de apartenența politică etc. „Multe legi au un caracter generic, care lasă loc la interpretări după cheful unora sau altora”. Profit de fostul statut de deputat: „Le-ai spus asta foștilor colegi din Parlament?” „Colaborez cu orice parlamentar”.

Orașul are și o particularitate, având un aeroport și civil, și militar, situat la marginea orașului. Nu intrăm în detalii, dar caută rezolvări la tot felul de probleme împreună cu Autoritatea Aeronautică Civilă.

Apoi, Guvernul care taie din bani previzionați. „De exemplu, în 2023-2024, ne-am trezit fără trei categorii mari de impozite care veneau în bugetele noastre și care au dispărut: impozitul pe pensii, pe dividende și pe câștiguri din jocuri de noroc. Pur și simplu, Guvernul a zis că nu ni le mai dă, lucru care a afectat în mare parte municipiile reședință, care au o populație mai în vârstă, pensionari. Ne-a afectat și ne-am trezit, anul trecut și anul acesta, cu venituri scăzute cu aproximativ zece la sută din bugetul nostru, cu un deficit de 20%, ceea ce e enorm pentru primării”. Astfel, a fost obligat să reducă cheltuielile, de la asistența socială la bugetul clubului sportiv. 

Include pe „lista neagră” a cauzelor, tranziția dintre două linii de finanțare: Programul Operațional Regional vechi și Programul Regional nou. 

„În aceste perioade, de obicei există deficite de cash-flow. Trebuie să începi proiecte noi și trebuie să plătești tu la început până îți vin banii de la UE prin Guvern. Ca primăriile să se descurce în aceste condiții, apelează la împrumuturi. Noi am avut un istoric destul de bun, adică un grad de îndatorare mic, lucru care ne-a permis să facem împrumuturi. Am făcut unul anul trecut de 20 de milioane de euro și încă unul în ianuarie anul acesta. Ne-am dus la Comisia de avizare a împrumuturilor locale. Și la a doua sau a treia săptămână din februarie, când am intrat noi în comisia de avizare, ghiciți ce? Plafoanele pe anul acesta erau total epuizate. Asta arată că nu suntem singurii în situația asta. Va fi o problemă care se va vedea mai puternic anul viitor și peste doi ani de zile, probabil”. 

Foto: Municipiul Bacău - perspectivă panoramică

Cuvântul de ordine: precauție

 

Încă o cauză, discutată și la nivelul Asociației Municipiilor din România, unde e membru în Comitetul Director. „Noi am susținut tot timpul o mai multă independență fiscală față de Guvern. Nu este normal ca, an de an, comunități întregi să aibă surprize din partea Guvernului dacă vom mai avea bani. Când ai atâta impredictibilitate, nici nu mai ai apetitul să începi investițiile”. Drept urmare, a decis ca anul acesta, din punct de vedere bugetar, cuvântul de ordine să fie „precauție”. 
Pentru acest mandat își propune să obțină finanțare pentru consolidarea și modernizarea a șapte unități de învățământ. Cu ajutorul PNRR, a reușit să obțină, anul trecut, finanțare pentru Colegiul Istoric Monument. Pentru consolidările seismice, trebuie să găsească bani din bugetul propriu, „undeva la 30-40% din valoarea totală a proiectului, ceea ce este foarte mult și o sarcină mare pe bugetele locale”. Dar e decis să nu „cârpească” consolidarea acestor școli, ci să le facă așa cum trebuie. „Dacă Guvernul continuă să ne taie sursele de venit, va trebui să tăiem alte subvenții”. Adaugă că veniturile populației nu au crescut în același ritm cu inflația și că majorările de taxe și impozite locale trebuie să țină cont de gradul de suportabilitate a populației. 
Din punct de vedere al colectării taxelor, „se încadrează în media națională, cam 80%. La nivel de taxe suntem încă bine. La salubritate avem o taxă mai mică decât alte comune din jur, dar nu o să putem să continuăm mult timp așa. Ușor-ușor, va trebui ca oamenii să învețe să suporte costul real, lucru care nu e neapărat rău, pentru că efectiv bugetele administrației locale sunt din ce în ce mai strâmtorate. Așa cum plătești abonamentul la internet, factura la gaze sau alte bunuri și servicii din mediul privat, așa vor trebui să facă și pentru serviciile publice”. 

 

Parcuri în loc de garaje
    

Anul acesta, va finaliza modernizarea platformelor pentru colectarea deșeurilor, pubele vor fi acoperite, cu acces cu cardul, „ca să putem măsura și implementa principiul plătește cât arunci, astfel încât cei care reciclează mai mult să plătească mai puțin”.
Se lucrează în subteranul orașului pentru înlocuirea rețelelor de apă și canal învechite. Știe că aceste lucrări nu sunt sesizate de cetățean, dar va vedea beneficiile prin dispariția avarilor. „Aceste aspecte de fundal, care nu au niciun impact electoral, au fost de cele mai multe ori ignorate și au fost tergiversate în timp. Și acum, cumva, eu decontez toate aceste lucruri, dar trebuie să le rezolv”. 
A schimbat strategia pentru spațiile verzi. Folosește plante perene până la 80% - anterior, se foloseau plante sezoniere - ceea ce a dus la scăderea costurilor cu achiziția și mentenanța lor. „În ambele parcuri ale orașului am găsit terenuri private, dacă vă vine să credeți, și le-am expropriat, am redat acele terenuri către domeniul public, către populație. Acum le modernizăm”. 
Parcul Cancicov, cel mai mare, este un șantier. Toate aleile, iluminatul, rețelele electrice, de irigații sunt decopertate și se refac din temelie. E prima modernizare de când a fost înființat. Urmează Parcul Gherăiești, ambele din fonduri europene. Crearea unor spații verzi în locul vechilor garaje aduce Bacăul mai aproape de standardele europene în acest domeniu.

 

 

Curtea școlii, deschisă comunității

 

Programator de profesie, digitalizarea nu îi satisface exigențele, dar multe sisteme din cadrul primăriei sunt electronice, de la registratură la petiții, plăți și diverse hărți. Pe fonduri europene, continuă modernizarea cu secția de asistență socială, partea de patrimoniu și altele. E mândru că a schimbat modul în care funcționează „fluxurile interne. Putem oferi certificat de urbanism în trei zile, în regim de urgență și autorizația de construire în șapte zile, lucru care nu știu să mai existe în țară”. 

A introdus autobuzele școlare, primele trei navete de dimineață, din zone mai îndepărtate. A investit mult în partea de dotări a școlilor, realizând un prim proiect cu fonduri europene așa încât peste 700 de clase au table interactive cu proiecție. Toate școlile au mobilier nou și aparatură IT, laboratoare performante. 

A început refacerea unor curți de școli care erau „niște platforme mari, betonate sau asfaltate, care vara sunt ca un cuptor, iarna ghețuș. Ideea era ca acele spații să devină un fel de mini parcuri, care să aibă un rol educațional, dar după ore să fie deschis comunității. Oamenii merg în curtea școlii unde pot să stea ca într-un parc”. A reușit până acum pentru două școli, cu finanțare exclusivă din bugetul local, urmând altele, inclusiv o grădiniță, pentru care vor fi necesare alte surse de finanțare. 

Proiectele de modernizare ale Bacăului le-a pus sub egida „Bacăul, prieten al familiei". Și-a dorit să facă orașul unul atractiv pentru familii, cu alternative de deplasare pentru biciclete, trotinete, role. De la zero kilometri existenți, a construit 23 de kilometri de piste de biciclete. „Am construit prima stradă pietonală din oraș. Ca urmare, toată zona comercială a reînviat. Practic, era una, ponosită, puțin atractivă. Acum este o bătălie pe spații. Au crescut chiriile și clienții la fel. Avem o Insulă de agrement ca să atragem familiile pentru petrecerea timpului la aer liber și urmează să o completăm în acest mandat cu o altă zonă, numită Promenada Bistriței, o zonă de plimbare în jurul lacului”. 

Mai are în perspectivă, construirea unui al doilea pod peste râul Bistrița, foarte util pentru că „ar degreva orașul, ar extinde o zonă imensă pentru dezvoltare”. Documentația o va termina în curând, dar fără ajutor guvernamental nu îl va putea face.

Cu o populație de 160 de mii de locuitori, după ultimul recensământ, orașul pare să devină atrăgător, cu o natalitate în creștere, cu oameni care încep să se întoarcă. Au industrii puternice, „campioni naționali”, cum îi prezintă: Dedeman, Aerostarul, Elbit și Elmet, cel mai mare exportator ca cifră de afaceri din România, în industria de apărare, industria textilă foarte bine dezvoltată, Moncler producând 30% la Bacău, Agricola, Barrier și multe alte branduri mari. 

 

 

Deputat sau primar?

 

După un mandat de deputat și unul de primar, îl rog să facă diferența. Apreciază că ești mult mai eficient în serviciul public ca primar și că e o diferență de la cer la pământ. „Practic, în Parlament, impactul pe care poți să-l ai asupra cetățenilor este aproape invizibil. În schimb, la o primărie este ceva foarte personal, ajungi să schimbi viața oamenilor la nivel foarte apropiat, la nivel de scară de bloc. Cu siguranță, ca împlinire, în sensul de a știi că ai făcut ceva pentru cei din jurul tău, la primărie este locul dacă vrei să schimbi o comunitate în bine”. 

„Te-ai gândit să te întorci în Parlament?” „M-am gândit la asta la un moment dat. În administrația locală, fiind așa de expus, tot timpul ești ca în tranșee, cu probleme de buget, de legislație, nevoile cetățenilor, opoziția acerbă în Consiliu apare o uzură care nu există în Parlament. Poate mulți dintre foștii primari se refugiază acolo ca să aibă un respiro. Nu știu ce să zic acum, dacă m-aș întoarce sau nu în Parlament”. Crede că un parlamentar e mult mai bun și actul de legiferare la fel după ce capătă o experiență în administrația locală. „Sunt legi adoptate care au efecte adverse față de ceea ce au sperat legiuitorii, pentru că nu aveau habar despre ce se întâmplă și cum se întâmplă în administrația locală”. 
Concluzia ar fi că, înainte să ajungi să faci legi, e mai bine să lucrezi pentru oameni în administrația locală, chiar și centrală. Până va lua o decizie, vrea să termine acest mandat cu „fruntea sus”. Spune că deja și-a lăsat amprenta asupra orașului. „Sunt câteva schimbări care vor rămâne și oamenii le-au văzut, le-au simțit”. 
Nu am avea de ce să îl contrazicem fiind reales pentru un nou mandat.  

Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XV, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-15/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista