Băile Felix, în topul celor mai râvnite stațiuni de tratament și recreere

Adriana Săftoiu în dialog cu Cristian Laza, primarul comunei Sânmartin

 

Băile Felix s-au construit în jurul mănăstiri Sânmartin de către călugărul maghiar Felix și au fost administrate de preoții din Ordinul Premonstratens. Primele clădiri apar în jurul anului 1700. Astăzi, este cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România, situându-se pe locul doi, după litoralul Mării Negre, în privința numărului locurilor de cazare. 

Încep dialogul cu primarul comunei Sânmartin, Cristian Laza, spunându-i că m-a surprins plăcut locul ocupat. Zâmbește cât să mă lase să cred că l-am surprins și pe el plăcut cu încântarea mea. Nici vorbă. „Să știți că pe dumneavoastră v-a impresionat, dar eu nu sunt de acord cu locul 2. Eu spun că suntem pe primul loc.” Ah, orgoliu local, încerc să mă salvez. „Nu neapărat” și aduce argumente. „Avem undeva la 300 de mii de turiști pe an. Sigur, în toate stațiunile, luate la un loc, de pe litoral sunt mai mulți turiști, poate aproape 800 de mii. Dar într-o singură stațiune, nici măcar Mamaia, nu cred că au anual 300 de mii de turiști.” Depășim confruntarea datelor și trecem la aspecte practice. Cum începe gestionarea unei stațiuni atât de mare? Răspunsul: cu curățenia. Firma de salubritate din subordinea Consiliului Local se ocupă de acest aspect. Și unde sunt turiști, sunt și deșeuri, și nu puține. Pe de altă parte, această „curățenie” înseamnă și locuri de muncă pentru comunitate, majoritari români, 10 la sută romi și 3 la sută maghiari. „Atunci când am venit la primărie, aveam cam 180-190 de asistați sociali. Astăzi, poate mai avem 5 persoane la 14.000 de locuitori.”

 

 

Revolta omului de turism

 

Primarul Cristian Laza este la al treilea mandat. Înainte să opteze pentru administrația locală, a fost director al unei firme de turism. Își cere într-un fel scuze pentru ce urma să ne spună, „ca să nu pară că îi vorbește de rău pe predecesori”. În 2016, când a câștigat primul mandat, „stațiunea era ca după bombardament. Adică, din 1989 nu se mai investise absolut nimic în stațiune. Am intrat în plin proces de renovare, întâi cu Felix, apoi cu stațiunea 1 Mai. Abia apoi am putut trece la chestii de curățenie, după ce au fost stațiunile reabilitate. Pentru că nu aveai ce curățenie să întreții înainte.” De altfel, revolta omului de turism, cum se autodefinește, l-a și determinat să candideze. „Autoritatea publică locală nu ținea deloc pasul cu agenții economici din zonă. Era deja un hotel de 5 stele, mai multe de 4 sau 3 stele, care arătau foarte bine. Dar nu și pe partea care ține de administrația publică.” Faptul că a avut în subordine peste 200 de oameni, care îl cunoșteau, îi știau stilul de lucru, a fost un avantaj. Se descrie ca un manager echilibrat, stabilește ținte și important e să fie îndeplinite. Fiecare poate lucra în ritmul lui cu condiția să se încadreze în datele stabilite. „Discut cu șefii de departamente în fiecare dimineață, ne întâlnim, ne bem cafeaua împreună la ora 8. Vedem ce nu s-a realizat din ce ne-am propus în ziua precedentă, care-s motivele, cum remediem situația. Nu ridic vocea niciodată, nu jignesc pe nimeni niciodată.”

Printre primele propuneri ca edil a fost înființarea unui departament pentru fonduri europene în primărie. „Fără să fiu lipsit de modestie, chiar mi-a ieșit și am reușit să fim extrem de performanți. Suntem comuna cu cele mai multe fonduri europene accesate, am depășit 60 de milioane de euro.” Consideră că acesta a fost secretul dezvoltării. „Este o iluzie să ne imaginăm că putem dezvolta comunități din bugetul propriu sau chiar din fondurile guvernamentale. Este nevoie de mult mai mult. În cele două stațiuni am ajuns undeva la 20 de milioane de euro investiți din fonduri europene, iar bugetul nostru din venituri proprii e undeva la 3 milioane 500 de mii de euro. Plus că mai avem șase sate. Ar fi imposibil să putem dezvolta ceva fără accesarea acestor fonduri europene.”

Îl întreb despre proceduri birocratice și dificultăți de traseu. „20 de milioane de euro nu îți dă nimeni nici că ești frumos, nici că ai ochi frumoși. Trebuie să demonstrezi viabilitatea proiectului, să demonstrezi proprietățile, să faci investițiile, să vii cu niște standarde economice. Mie mi se pare că e o stare de normalitate, nu ți se cere imposibilul.” 

 

 

Și tratament, și relaxare

 

Un proiect important îl reprezintă preluarea, de la societatea privată Turism Felix, a unui parc de șapte hectare, aflat în centrul stațiunii. A obținut o finanțare de 5 milioane de euro prin programul operațional regional, ADR Nord-Vest, pentru reabilitare, așa încât să devină o zonă de promenadă, cu spații verzi, alei, cu iluminat modern. Este decis să îl realizeze pentru că acum „e o pată pe obrazul stațiunii noastre și trebuie în cel mai scurt timp să rezolvăm această problemă. Turiștii nu știu cui aparține acest teren și nici nu cred că trebuie. Ei vor să se bucure de condiții cât mai bune.”

Pârâul Hidișel, care leagă cele două stațiuni între ele, este un alt proiect. Tot cu finanțare europeană, urmează „întubarea” lui, fiind amenajat cu foișoare, jocuri de apă, lumini. Dacă zonele dedicate tratamentelor - bazine, piscine - sunt în cea mai mare parte reabilitate, partea de agrement înregistrează deficiențe. Drept urmare, există un proiect pentru un aqua-parc între cele două stațiuni, pe o suprafață de 10 hectare, plus un parc de distracție. În pădure, devenind proprietari, pregătesc un parc de aventură, cu tiroliene. În proiectare se află și un bob de vară. Până la finalizarea acestor proiecte, „distracția” este asigurată de diverse festivaluri, teatru în aer liber, seară de film românesc, Thermal Days, concerte, cu trupe deja consacrate, (Iris, Holograf, Gypsy King, Mandinga). Doar în acest sezon, au avut loc 22 de evenimente, menționează primarul Laza.  

La bugetul comunei, doar societatea de turism contribuie cu 25%. Cele aproape 10 mii de spații de cazare arată că există cerere. Din ce în ce mai mulți tineri își petrec vacanțele în cele două stațiuni. Pensionarii care vin cu bilete reprezintă cam 6-7 la sută din totalul turiștilor. Ceilalți vin pe cont propriu. Turiștii străini reprezintă 5-10 la sută. În trecut, erau mai mulți, dar nici nu aveau alternative. Acum oferta e diversificată. Nici infrastructura nu e ideală, cel puțin pentru turiștii din alte țări. Un aeroport la Oradea, cu curse externe, ar fi un plus în competiția turistică. „Nu e o competitivitate economică atât de dezvoltată în județ încât operatorii să vină cu curse. Au fost încercări după care au abandonat. Nici noi nu suntem atât de dezvoltați, în comparație cu Cluj sau cu Timișoara”. 

 

 

Mic dejun în bătătura casei

 

Promovarea se face prin mijloace deja cunoscute - târguri, reclame, presă - dar, fiind încă un șantier, sunt mai ponderați pe moment. Cea mai sigură promovare rămâne cea „din gură în gură”. „Un turist în anul următor ar trebui să-ți trimită alți trei turiști care să viziteze stațiunea. Dar e foarte, foarte important să avem servicii de calitate. Am crescut mult din punctul acesta de vedere. Agenții economici din turism, din zona HoReCa au înțeles că, fără să vină cu o calitate a serviciilor, nu vor putea fi competitivi. Le-am spus că, dacă nu se gândesc să asigure măcar micul dejun, vor pierde teren în fața hotelierilor, an de an.” Turiștii vin cu pretenții și nu e chiar plăcut să te duci dimineața la alimentară să îți faci cumpărături, susține edilul, altfel un punct de vedere pe care îl împărtășesc. Încearcă să îi sincronizeze pe proprietarii de pensiuni cu fermierii. „Am avut teren în pășune la distanță de 500 metri de case unde fermierii respectivi și-au făcut mici gospodării. Eu îi tot încurajez să relaționeze cu proprietarii de pensiuni, să avem cu adevărat conceptul de agro-pensiune funcțională. Să ia de la ei brânza, laptele, să specifice în oferte că la micul dejun sunt produse tradiționale, că e gemul făcut de proprietarul pensiunii și lucrurile cred că ar fi mult mai attractive.”

Dinamica imobiliară a stațiunii, care se bazează pe un parteneriat cu zona privată, e dovedită de cele 30-40 de documentații urbane eliberate zilnic. Apoi, în fiecare ședință de Consiliu sunt 5-6 puncte pe ordinea de zi prin care se donează drumuri, se parcelează terenuri pentru noi construcții de casă. Acest dinamism se reflectă, în mod firesc, și asupra celorlalte sate care formează comuna. Utilitățile sunt „puse la punct”. „Am luat premiul pentru cea mai digitalizată primărie din România, la nivel de comună. În cei 8 ani cât am fost primar, am reușit să asfaltăm 60 de km de drumuri, am introdus peste tot apă curentă, canalizare, rețeaua de gaze e finalizată în proporție de 80%.” Precizează că „se construiește la greu”, fiind o zonă imobiliară extrem de căutată, „ca să nu spun că e cea mai căutată din județul Bihor”. 

 

 

Proiecte pentru familiile tinere 

 

A preluat de la fosta conducere o inițiativă care să îi încurajeze pe tineri să rămână acasă. Le-au fost atribuiți, în baza Legii nr. 15 din 2003, 300 metri pătrați de teren pentru construirea de case, cu titlu gratuit, tinerilor până în 35 de ani care au domiciliu pe raza comunei. A dezvoltat proiectul și a adus 1000 de familii, care „reprezintă motorul comunității și al societății". A construit o școală de la zero, o grădiniță „care a fost prezentată în Parlamentul European. Nu cred că aveți în București așa ceva”. Îi spun că e posibil atâta timp cât sunt străzi numeroase în Capitala țării care nu au canalizare, apă curentă, ba sunt „înzestrate” cu fosă septică. A reabilitat toate școlile existente, s-au înființat încă 22 de săli de clasă cu tehnologie și dotările necesare: tablete smart, whiteboard-uri, laptop-uri pentru toți profesorii, tablete pentru toți copiii, mobilier nou. În derulare, există un proiect pentru finanțarea unor videoproiectoare, inserate în plafoane.  Numărul elevilor este de 1700, iar trendul este ascendent. 
În drumul spre succesul dezvoltării și modernizării, apar și problemele care decurg din tot felul de licitații în implementarea fondurilor europene. Perioada dintre proiectare și execuție nu e întotdeauna scurtă. Prețurile au crescut și cresc, mai ales în contextul pandemiei, al conflictului de la graniță. „Vă dau un exemplu. În proiect, asfaltul era 160 de lei, l-am pus în operă cu 430 de lei. O creștere de aproape 300% care a trebuit suportată din buget. Am rămas cu niște datorii serioase.” Lucrările au fost duse la bun sfârșit, fiind o comună mare, dar subliniază că au fost multe localități care au renunțat efectiv la fondurile europene din pricina asta. Îi dă și Guvernului o șansă, arătând că au existat două ordonanțe (15 și 64) care să îi ajute pe primari, dar nu au fost foarte eficiente. „Ordonanța 64 au dat-o târziu și nu ne-a mai ajutat, neavând efect retroactiv.” 

A câștigat primul mandat cu aproape 49 la sută, iar cel din iunie anul acesta cu 70 la sută. De obicei, cu fiecare mandat intervine erodarea. În cazul primarului Laza, născut și crescut în Sânmartin, se pare că nu s-a întâmplat acest fenomen. E convins că „a trecut politica vorbelor. Doar noi credem că electoratul e naiv, dar nu e”. În programul zilnic, spune că își rezervă trei ore ca să meargă pe „șantiere”.  „Oamenii văd că ești implicat, că ești acolo. Te întâlnești cu ei.” Cu cetățeanul aveți timp să vorbiți?, întreb. „Telefonul meu e public. Vorbesc și seara la 10, la 11 cu ei și merg zilnic prin toate satele. Nu am program de audiențe pentru că ușa mea e deschisă permanent.” 

 

 

Scump, dar bun

 

Cele două stațiuni, Felix și 1 Mai, au profiluri diferite. Prima e mai „agitată”, cea de-a doua „mai boemă, mai aerisită”. A reușit să aducă în proprietatea comunei, în urmă cu cinci luni, cazinoul din 1 Mai, unde venea Carol al II-lea, însoțit de Elena Lupescu. Chiar s-a descoperit un tunel care ducea de la cazinou până la hotel, dar, din păcate, nu mai poate fi valorificat. 

Stațiunile sunt deschise pe tot parcursul anului. Sezonalitatea ar trebuie să fie iarna, având în vedere că e apa fierbinte, la 39-40 de grade. Vacanțele școlare influențează turismul. Este de părere că turismul suferă din cauza modului în care sunt gândite și schimbate acestea. „Nu este posibil ca în luna august să mai avem examene școlare. Noi când eram la școală știam că în 15 iunie începe vacanța și în 15 septembrie, școala”. Nu încurajez discuția, pentru că nu avem suficiente pagini. Studiile arată că performanța scoală e determinată inclusiv de numărul de ore de școală, iar România are cele mai lungi vacanțe ceea ce nu e deloc în favoarea procesului de învățare. Pe de altă parte, și turismul trebuie susținut. Soluții există și suficiente țări de inspirație unde ambele nevoi se sprijină reciproc. Își amintește că, în timpul facultății, s-a angajat la societatea de turism din Băile Felix. La 26 de ani a fost numit director de hotel, după ce a absolvit managementul hotelier în Elveția. „În perioada în care eram la hotel, verificam când sunt vacanțe, luam legătura cu inspectoratele, trimiteam mail-uri la toate școlile, cluburile sportive, făceam oferte ca să să vină în Băile Felix, la niște prețuri decente.” 

Vremurile s-au mai schimbat de atunci. Astăzi, stațiunea Băile Felix se situează printre cele mai scumpe. La un hotel de 5 stele, cazarea poate să ajungă la 1600 de lei pe zi. Și cu toate acestea, așa cum spuneam la începutul dialogului, Băile Felix concurează cu litoralul românesc ca număr de turiști. Iar dacă toate proiectele despre care vorbește primarul Laza vor deveni realitate, s-ar putea să devină una dintre cele mai râvnite stațiunii pentru tratament și recreere. 

---

Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XIII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-13/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista