În interviul acordat în exclusivitate Revistei Ghidul Primăriilor, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, oferă o analiză detaliată a performanțelor Sistemului Garanție-Returnare (SGR), la 6 luni de la implementare. Împreună cu ministrul Fechet, abordăm subiecte de interes pentru administrațiile locale - reciclarea deșeurilor municipale, programele Rabla și infrastructura velo și insistăm pe soluții pentru a accelera colectarea și reciclarea deșeurilor și pentru a susține obiectivele de mediu ale României.
Interviu cu Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
Sistemul Garanție-Returnare, implementat de Ministerul Mediului, este văzut ca un proiect de țară cu beneficii semnificative, inclusiv pentru UAT-uri, prin reducerea deșeurilor care ajung la gropile de gunoi. Care sunt rezultatele implementări acestui sistem până în prezent?
În primele 6 luni de funcționare, RetuRO a predat către reciclatori 29.000 de tone de ambalaje SGR, adică aproximativ 85% din cantitatea de ambalaje returnate și colectate de la consumatori. Din cantitatea colectată și trimisă către stațiile de reciclare, aproximativ 90% a fost direcționată către operatorii locali, cu prioritate conform principiului bottle-to-bottle, care presupune că materia primă secundară ajunge în același tip de produs din care a provenit. În cele 6 luni de la implementare, Sistemul de Garanție-Returnare a evoluat constant: 152.000 de tone de ambalaje au fost puse pe piață de producători, din care 34.000 de tone au fost colectate de la lansarea sistemului, până la finalul lunii mai a.c. În prezent, aproximativ 2.000 de curse zilnice sunt efectuate de cele 600 de mijloace de transport implicate în procesul de colectare zilnică a ambalajelor SGR.
Statistic, un studiu efectuat recent, a stabilit că șapte din zece români returnează toate ambalajele cu simbolul SGR și chiar dacă patru din zece fac acest lucru pentru a evita să piardă banii plătiţi pentru garanţie, consider că am atins un nivel de conștientizare net superior momentului lansării programului. De asemenea, se pare că ambalajele din plastic sunt cel mai frecvent returnate de către români (84%), urmate de ambalajele din sticlă (56%) şi de cele din metal (55%). Sper să reușim să convingem oamenii că sticla, care se descompune în aproximativ 1 milion de ani, fiind cel mai rezistent deșeu, merită atenția noastră, cu atât mai mult cu cât poate fi reciclată la infinit, fără a-și pierde proprietățile.
România se află pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor municipale - arată cele mai recente date Eurostat. Care sunt cauzele care ne plasează de peste 2 ani în acest clasament?
În primul rând, trebuie să înțelegem că atunci când vorbim despre deșeuri municipale nu ne referim doar la deșeurile menajere ale cetățenilor, ci la toate deșeurile de pe raza unui municipiu, incluzând toate unitățile comerciale și întreprinderile din raza acelui municipiu, iar ca deșeurile să ajungă în locurile potrivite și să străbată traseul corespunzător, fiecare întreprindere, dar și cetățenii ar trebui să respecte schema de reciclare a deșeurilor. Ținta UE este ca 60% din deșeurile colectate și tratate zilnic de municipalități trebuie să fie refolosite sau reciclate până în 2030. Iar responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale.
Suntem încă pe ultimul loc și cauzele sunt multiple. De exemplu, în România, pe lângă nivelul încă foarte redus de sortare corectă a deşeurilor, taxele pentru colectarea gunoiului menajer sunt foarte mici comparativ cu cele din UE. Pe de altă parte, în România, depozitarea rămâne principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale. Deși ponderea deșeurilor depozitate în totalul deșeurilor municipale generate a scăzut de-a lungul timpului, aceasta se menține la un nivel foarte ridicat.
Care ar putea fi soluțiile pentru accelerarea colectării separate, mai ales în zona rurală?
Colectarea separată a deșeurilor a fost introdusă special pentru a face distincția între diferitele tipuri de deșeuri și pentru a acționa astfel încât acestea să poată fi reciclate și reintroduse în circuitul economic. Colectarea separată a deșeurilor în orice comunitate nu este un moft, ci o necesitate și o activitate normală a unei societăți educate pentru a trăi într-un ecosistem sănătos și pentru a reduce utilizarea excesivă și inutilă a resurselor naturale. Este o practică obișnuită în toate țările civilizate și o metodă de asigurare că activitățile oamenilor și ale agenților economici nu afectează natura.
Am derulat campania națională „Reciclăm în România” considerând că este foarte importantă componenta de conștientizare, de educație, avem programele „Săptămâna verde” și „Rangerii juniori” în care ne concentrăm asupra tinerilor, avem programe prin AFM pe care UAT-urile le pot accesa.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor beneficiază de investiții de 1,2 miliarde euro prin componenta 3 din PNRR, dedicată managementului deșeurilor. Aproape 580 de milioane de euro din sumă sunt destinate construcției a peste 560 de centre de colectare cu aport voluntar. Alte 260 de milioane de euro vor finanța instalarea a peste 14.000 de insule ecologice digitalizate care vor permite implementarea obiectivului „plătește pentru cât arunci”, pilon de bază al economiei circulare. Mai mult decât atât, insulele ecologice subterane și supraterane, presupun instalarea de containere ordonate și separate care vor facilita creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor. Programele sunt destinate UAT-urilor și asocierilor dintre UAT-uri, cum ar fi Asociațiile de Dezvoltare Intracomunitară, instituții responsabile de asigurarea salubrității și, evident, operatorilor de salubritate publici sau privați.
Cum intervine ministerul în problema depozitării ilegale a deșeurilor (exceptând amenzile date primăriilor)?
Până în 2035, România trebuie să devieze de la depozitare 90% din cantităţile de deşeuri. Dacă calculăm la cele 6 milioane de tone pe care România le generează anual, ar însemna să mai depozităm în 2035 doar 600.000 de tone şi restul de 5.400.000 să reuşim să reciclăm. Iar, când mă refer la tratare şi la reciclare, bineînţeles că din fracţia biodegradabilă ne aşteptăm să facem compost, peturi la peturi, sticlă la sticlă şi aşa mai departe.
În prezent, datele disponibile atestă că România are o rată de reciclare de 13.7% a deşeurilor municipale, cu 41.3% mai puţin decât ţinta stabilită pentru anul 2025 şi o rată de reciclare de 57.9% a deşeurilor de ambalaje, cu 7.1% mai puţin decât ţinta stabilită pentru 2025.
Așa cum am spus, avem un buget de peste 260 mii euro pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal, deșeuri de sticlă, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale, acțiuni specifice pentru dezvoltarea platformei software necesară operării insulelor ecologice digitalizate și administratorii datelor, acțiuni specifice de promovare a investițiilor, precum și pentru promovarea principiului „plătește pentru cât arunci”. De asemeneea, Garda Națională de Mediu efectuează controale și inspecții pentru identificarea zonelor cu depozitări necontrolate a deșeurilor, pentru descurajarea fenomenului de abandonare sau de aprindere a acestora. Ne dorim, în primul rând, soluții care să includă măsuri de prevenție, minerit urban, compostare și reciclare, pentru deșeuri provenite din Sistemul local de Management Integrat al Deșeurilor, prin eforturile individuale ale fiecărei administrații locale.
Ce soluții concrete vedeți pentru deșeurile generate de șantierele de construcții din toată țara?
Aceste deșeuri specifice sunt identificate drept flux prioritar de către UE, fiind o potențială sursă pentru reciclare şi refolosire în industria construcţiilor. Producătorii şi deținătorii de deșeuri din construcții și demolări nu acordă suficientă atenţie gestionării lor. O sarcină importantă care revine autorităților locale este aplicarea și supravegherea respectării legislației deșeurilor voluminoase. UAT-urile trebuie să asigure infrastructura necesară pentru gestionarea deșeurilor voluminoase, precum punctele de colectare și programele de ridicare a deșeurilor de mari dimensiuni de la domiciliul cetățenilor. De asemenea, este responsabilitatea lor să informeze publicul despre procedurile corecte de eliminare a acestor tipuri de deșeuri și să implementeze programe educaționale legate de reciclarea deșeurilor voluminoase.
Cele 13 centre mari de colectare cu aport voluntar, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, sunt în curs de execuţie, cu excepţia celui din Bucureşti, unde nu a fost găsit teren. Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate înființării de centre de colectare cu aport voluntar mari este de 78.1 milioane euro. Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui cost de cel mult 5,5 milioane euro/CAV, fără TVA. Centrele vor deservi comunităţi de până la 50.000 de locuitori şi vor fi amplasate la limita sau în afara unităţilor administrativ-teritoriale, urmând să preia, aşadar, deşeurile pe care nu le ridică firmele de salubritate.
Care este impactul programelor Rabla în rural și urban?
Obiectivele programului Rabla vizează reducerea efectelor asupra mediului și a sănătății provenind din poluarea aerului cu emisii de gaze de eșapament de la mașinile vechi (inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră), reducerea poluării solului și a apei cauzată de scurgerile toxice de la mașinile vechi, reducerea, reciclarea și reutilizarea deșeurilor de la vehiculele scoase din funcțiune.
Anul acesta, la deschiderea sesiunii, în doar 6 ore românii au cumparat peste 13.500 de mașini noi care au motoare pe benzină și diesel, ceea ce ne face să credem că piața auto din România ar prefera mașinile cu motoare termice. Incercăm însă în continuare să promovăm Rabla Plus pentru că este nevoie să atingem țintele propuse de UE în ceea ce privește poluarea aerului.
În ceea ce privește Rabla pentru sobe, implementarea programului ar trebui să ducă la scăderea consumului de lemn de foc, iar în acest context va creşte cantitatea de lemn folosită în economie în produse cu o durată lungă de utilizare. Instalaţiile de încălzire cu randament de 80-85% produc mai multă căldură cu mai puţine lemne. Majoritatea românilor care se încălzesc cu lemn (sunt în jur de 3,5 milioane de gospodării) folosesc sobe „clasice”, cu randamente de 20-30%. Pe termen lung, o dată cu implementarea acestui program, scăderea consumului de lemn de foc va fi vizibilă.
Rabla pentru utilaje agricole se adresează micilor fermieri. Am hotărât deja că urmează să finanţăm echipamente destinate atât sectorului agricol, cât şi sectorului forestier şi nu pot decât să-mi exprim speranţa că un procent cât mai însemnat din bugetul de 500 de milioane de lei va rămâne în România, deci va face obiectul unor achiziţii de la companii româneşti ca să susținem astfel industria națională.
Programul privind dezvoltarea infrastructurii velo în România beneficiază de 600 milioane lei în acest an. Care sunt cele mai importante proiecte velo finanțate în țară?
Din păcate, în România, mersul pe bicicletă este mai degrabă un sport extrem, decât o variantă ecologică și sănătoasă de deplasare urbană. Poate e și vina autorităților care abia în ultima vreme au început să se preocupe serios de amenajarea infrastructurii pentru bicicliști. Față de marile orașe europene, suntem cu mult în urmă în ceea ce privește amenajarea infrastructurii pentru bicicliști. De exemplu, din 2014, Ministerul Mediului a dat Primăriei Capitalei 10 milioane de euro pentru realizarea pistelor pentru biciclete, însă primarii nu i-au cheltuit, până acum fiind decontate doar 4 milioane lei din această sumă – mai puțin de 1 milion de euro.
Situația nu este mai bună nici pentru celelalte orașe mari din țară. Este trist că București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov, Oradea, Arad și Sibiu au împreună doar 571,1 kilometri de piste de biciclete. Adică un procent cu 35% mai mic față de Amsterdam, modelul absolut în privința infrastructurii pentru biciclete și bicicliști.
Anul acesta Administrația Fondului de Mediu (AFM) va finanța amenajarea a peste 42 km de pistă de biciclete în județul Iași. De asemenea, din 59 de proiecte declarate câștigătoare în luna aprilie, 15 au fost întocmite de administrații bihorene. Este vorba de Municipiul Marghita și comunele Budureasa, Cefa, Nojorid, Tulca, Curtuișeni, Pocola, Finiș, Sârbi, Sânmartin, Dobrești, Sâmbăta, Ciumaghiu, Gepiu și Toboliu.
Poluarea devine o problemă tot mai acută și în zonele metropolitane, iar în PNRR, la capitolul „Creare de păduri urbane” nu sunt eligibile comunele. Există alte linii de finanțare care să încurajeze proiecte precum mini-păduri/axe verzi în zonele metropolitane?
Într-adevăr, finanțăm din PNRR înființarea a peste 315 ha de mini-păduri urbane, cu 30 milioane de euro. Cu siguranță suma nu acoperă întregul necesar la nivel național, așa că am decis să începem cu aglomerările urbane deoarece, mai ales aici, lipsa spațiilor verzi este una dintre principalele cauze pentru calitatea proastă a aerului. Iar pădurile urbane sunt mai mult decât spații verzi. Ele creează ajută la creșterea și conservarea biodiversității, reducerea poluării, îmbunătățirea calității aerului, producerea de oxigen, stocarea carbonului, reducerea zgomotului și al prafului, reducerea eroziunii solului și scăderea riscului alunecărilor de teren, sau modelarea microclimatului. Cu siguranță însă că, dacă identificăm proiecte fezabile și mature din partea unor beneficiari neeligibili, suntem deschiși să căutăm împreună o alternativă de finanțare.
Care este strategia actuală pentru protejarea pădurilor din România?
Avem cele mai sănătoase și valoroase păduri din Europa, dar pentru a le conserva, avem nevoie de o linie verde pe care să o urmăm ani la rând și să protejăm aceste valori inestimabile ale României. Strategia Națională pentru Păduri 2030 transpune în sectorul silvic din România Strategia Forestieră a Uniunii Europene. Adoptarea în 2022 a Strategiei Naționale pentru Păduri reprezintă un jalon în implementarea Componentei C2 – Păduri și protecția biodiversității - din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Strategia va contribui cu siguranță la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de biodiversitate, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și la realizarea neutralității climatice până în 2050.
Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-12/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: h
ttps://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista