Adrian Teban, Președintele Asociației Orașelor din România, consideră că orașele mici și mijlocii au nevoie de axe de finanțare dedicate, proporționale cu numărul de locuitori și cu numărul de beneficiari reali ai serviciilor publice (inclusiv din localitățile limitrofe) și explică pentru Ghidul Primăriilor de ce este oportună finanţarea, începând cu anul 2023, a unui ,,Program Naţional de Dezvoltare a Oraşelor”, care să sprijine conceptul ,,Oraşul - centru de dezvoltare zonală”.
Adrian Teban, Președintele Asociației Orașelor din România și primarul Orașului Cugir atrage atenția asupra faptului că orașele mici și mijlocii au fost marginalizate în exercițiile financiare anterioare, deoarece nu au avut acces la finanțările din planurile naționale, precum cele de dezvoltare rurală (unde au fost eligibile comunele), nici la finanțările din programele operaționale (unde au avut prioritate orașele mari). Din păcate, orașele mici și mijlocii sunt defavorizate în fața comunelor și municipiilor inclusiv în procesul de accesare fonduri europene din PNRR, deși mai mult de o treime din populaţia României (peste 7 milioane de cetăţeni) beneficiază de serviciile publice pe care le organizează, finanţează şi gestionează aceste oraşe (beneficiarii sunt aproape 2,5 milioane de locuitori ai oraşelor, la care se adaugă peste 5 milioane de locuitori ai comunelor învecinate).
Interviu cu Adrian Teban, Președintele Asociației Orașelor din România
De ce este importantă activitatea A.O.R pentru dezvoltarea orașelor mici și mijlocii din România? Detaliați cum acționează asociația pe care o conduceți pentru a facilita dezvoltarea locală.
Principalul obiectiv al Asociației Orașelor din România este atragerea atenției decidenților politici asupra problemelor cu care se confruntă orașele mici și mijlocii, având în vedere experiența din anterioarele exerciții financiare, când acestea au fost marginalizate, pentru că nu au avut acces la finanțările din planurile naționale, precum cele de dezvoltare rurală (unde au fost eligibile doar comunele), nici la finanțările din programele operaționale (unde au avut prioritate în special orașele mai mari). Din aceste considerente, orașele mici au avut reale probleme în obținerea finanțării proiectelor și ne-am confruntat cu situații absurde, în care orașele au cerut statut de comune, pentru a putea accesa mai ușor fonduri care să le permită dezvoltarea.
Pentru a susține orașele, A.O.R este prezentă la întâlnirile cu autoritățile centrale, cu precădere la întâlnirile cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și la întâlnirile cu primul ministru, unde se susțin punctele de vedere unitare ale asociației și se oferă soluții concrete pentru dezvoltarea orașelor.
În același timp, A.O.R. este hotărâtă să fie în continuare partener activ în realizarea de proiecte de acte normative, în beneficiul comunităților locale, fiind de notorietate faptul că dispunem de o expertiză valoroasă, care trebuie să fie luată în seamă și pe care o vom folosi pentru a răspunde pozitiv, prompt şi onest ori de câte ori vom fi solicitați.
Implicarea Asociaţiei Oraşelor din România în rezolvarea multor probleme punctuale ale oraşelor, justifică pe deplin hotărârea ca A.O.R să fie unul dintre cei mai activi şi oneşti parteneri în realizarea programelor de guvernare. În acest sens, am realizat o listă cu priorităţile unităţilor administrativ-teritoriale cu statut de oraş, pentru realizarea unei administraţii eficiente, în beneficiul cetăţenilor. Documentul poate fi accesat online, pe site-ul nostru: www.aor.ro.
Ne propunem să continuăm parteneriatul cu celelalte structuri asociative ale administrației publice locale, deoarece împreună putem continua procesul de reformă al administrației publice locale și putem contribui la îmbunătățirea serviciilor publice și la digitalizarea acestora.
Ne dorim să susținem orașele mici și mijlocii pentru a avea o șansă reală în accesarea proiectelor și să urbanizăm spațiul rural din localitățile componente.
Alături de A.CO.R și A.M.R, Asociația Orașelor din România derulează întâlniri periodice cu reprezentanți ai Guvernului. Care au fost ultimele solicitări adresate Guvernului pentru a sprijini orașele mici și mijlocii în acest context socio-economic dificil? Care sunt principalele provocări cu care se confruntă comunitățile urbane mici în 2022?
Pornind de la nevoile reale ale orașelor mici și mijlocii identificate de către A.O.R, principalele teme de discuție s-au axat pe oportunitățile oferite de Programul Național de Investiții Anghel Saligny, precum și pe accesarea fondurilor europene prin PNRR și POR.
La inițiativa Guvernului României, pe data de 30 august 2022, A.O.R a participat la discuții, unde a cerut în principal: suplimentarea banilor pentru bursele şcolare, creşterea costului per elev pentru cheltuielile materiale, susținere în atragerea de fonduri prin programele europene și naționale, prorogarea termenului de implementare a noului Cod fiscal, majorarea salariilor din administraţia publică locală, clarificări privind Ordonanţa de Urgenţă nr. 64/2022. Mai exact:
• Conducerea A.O.R a cerut asigurarea banilor pentru bursele elevilor, având în vedere că a început noul an şcolar, iar pentru primul semestru s-au consumat deja majoritatea fondurilor destinate acestora. În același timp, A.O.R a solicitat creşterea costului per elev pentru cheltuielile materiale, pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea spaţiilor şcolare. Guvernul s-a angajat că va găsi soluții pentru rezolvarea acestor spețe.
• De asemenea, primarii de orașe au solicitat clarificarea Ordonanţei nr. 64/2022 (privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile) privind susținerea din partea Guvernului pentru cheltuielile neeligibile şi cele rezultate din ajustarea preţurilor. Întâlnirea pentru lamurirea acestor aspecte va avea loc online, în perioada următoare.
• A.O.R a cerut prorogarea termenului de implementare a noului Cod fiscal în ceea ce priveşte impozitele pe clădiri, până în 2025, pentru a putea avea capacitatea administrativă de actualizare a bazelor de date pentru impozitare. Primarii de orașe au cerut introducerea satelor aparținătoare și a localităților componente, pe finanțările derulate de AFIR.
• Un alt punct important al discuției a vizat creșterea salariilor din administraţia locală. Salariile din primării se raportează la salariul viceprimarului, iar în ultimii trei ani, salariile primarului şi viceprimarului au fost plafonate, adică au rămas la nivelul anului 2019, fiind astfel automat blocate majorările tuturor salariilor din administraţia locală. În timp, în cazul în care salariile rămân la nivelul actual, se poate produce o deprofesionalizare a administrației publice locale, situație similară produsă anterior apariției legii nr. 153/2017. Referitor la îndemnizațiile de vârstă pentru primari, A.O.R nu a cerut pensii speciale, ci o soluție pentru indemnizațiile de vârstă, ținând cont de faptul că, pe perioada mandatului primarului, există regimul incompatibilităților și conflictelor de interese la care aceștia sunt supuși. Această propunere va fi discutată în coaliție.
• Pentru orașele care au avut cheltuieli prin prisma asigurării de servicii pentru refugiații din Ucraina, respectiv Siret, Bucecea și Isaccea, A.O.R a cerut fonduri suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor, iar Guvernul și-a luat angajamentul pentru soluționarea situației.
• Primarii au cerut susținere pentru accesarea fondurilor prin PNRR și celelalte programe de dezvoltare naționale și decontarea mai rapidă a cheltuielilor pentru proiecte europene pentru a nu bloca lucrările din cauza lipsei de fonduri. Reprezentanții A.O.R au solicitat ca alocarea sumelor în toate componentele din PNRR să se facă ţinând cont atât de numărul de locuitori ai oraşului, în întregimea sa, cât şi de numărul de locuitori deserviţi prin serviciile publice organizate, gestionate şi cofinanţate.
• Primarii de orașe au solicitat sprijin din partea Guvernului pentru asigurarea cofinanțării proiectelor derulate de comunitățile locale, în contextul în care costurile sunt în continuă creștere. De asemenea, au cerut respectarea principiului coeziunii pentru dezvoltarea unitară a UAT-urilor, decontarea mai rapidă pe proiecte europene, decontarea costurilor de utilizare în cazul creșelor etc.
• A.O.R a cerut primului ministru sprijin pentru planul urbanistic general, iar A.O.R să fie parte a conceperii legislației în momentul realizării ei.
• În ceea ce privește reforma codului administrativ, A.O.R a prezentat diverse amendamente și a cerut respectarea principiului politică națională - buget național, prin transferul de resurse financiare din unele venituri ale bugetului de stat către UAT-uri. Mecanismul folosit pentru alocarea sumelor pentru bugetele locale trebuie să pornească de la următoarele principii esenţiale, necesare şi obligatorii pentru îndeplinirea responsabilităților autorităților administrației publice locale, prevăzute de Constituţie şi de legile româneşti în vigoare, cât şi de Carta europeană a autonomiei locale:
a) ,,Politicile publice naţionale se finanţează din bugetul de stat, politicile publice locale se finanţează din bugetele locale.”;
b) ,,Cine are competenţele stabilite prin lege trebuie să aibă alocate şi resursele financiare necesare.”;
c) ,,O administraţie eficientă pentru cetăţean se poate realiza doar prin asigurarea de resurse suficiente, inclusiv din punct de vedere financiar.”
• Primarii de orașe au cerut ca pe POR-urile viitoare să fie susținută inclusiv infrastructura orașelor sub 50.000 locuitori pentru modernizarea drumurilor publice.
• Dintr-o analiză recentă a nevoilor oraşelor privind asigurarea sumelor pentru funcţionare, astfel încât autorităţile administraţiei publice locale să îşi poată îndeplini atribuţiile pe care acestea le au, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, a rezultat că în anul 2023, prin Legea bugetului de stat, oraşele au nevoie de o echilibrare a bugetelor locale, prin acordarea de sume din TVA care să completeze sumele alocate din cota de 65%, până la asigurarea valorii de 1.350 lei/locuitor/an.
• În plus, a fost solicitată asigurarea integrală de la bugetul de stat a sumelor necesare finanţării sistemului de protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti și județelor, prin asigurarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată cu destinaţie specială, fără ca acestea să greveze bugetele minime de funcţionare ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor sau preluarea efectuării acestor plăţi de către Ministerul Muncii, prin Agențiile Județeane pentru Plăți și Inspecție.
• De asemenea, a fost solicitată cuprinderea în Legea bugetului din fiecare an a sumelor necesare punerii în aplicare a prevederilor OUG nr. 156/2020 privind unele măsuri pentru susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile – în fapt, asigurarea sumelor necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri nerambursabile.
• Nu în ultimul rând, A.O.R a cerut alocarea unor sume suplimentare, stabilite în lei/locuitor, pentru unitățile administrativ-teritoriale care organizează şi asigură funcţionarea unor servicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite, care deservesc, pe lângă locuitorii acestor UAT-uri şi locuitorii din UAT-urile învecinate (spitale, secţii externe ale spitalelor judeţene, centre medicale de permanenţă, licee, şcoli profesionale, servicii de evidenţă informatizată a persoanei, creşe, centre pentru servicii sociale, servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă ş.a.) ţinând cont de numărul de servicii pe care le finanţează. Mai mult de o treime din populaţia României (peste 7,5 milioane de cetăţeni) beneficiază de serviciile publice pe care le organizează, finanţează/cofinanţează şi gestionează oraşele, beneficiarii fiind aproape 2,5 milioane de locuitori ai oraşelor, la care se adaugă peste 5 milioane de locuitori ai comunelor învecinate. Dintre toate unităţile administrativ teritoriale ale căror locuitori beneficiază de aceste servicii publice, doar oraşele susţin – din bugetele proprii – efortul financiar pentru asigurarea funcţionării acestora. Siguranţa pacienţilor din spitale şi a elevilor din liceele pe care primarii şi consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale cu statut de oraș le administrează, cât şi calitatea tuturor serviciilor publice prestate nu pot fi asigurate fără o finanţare suficientă care să asigure îndeplinirea atribuţiilor pe care autorităţile administraţiei publice locale le au.
Ați subliniat într-un interviu recent că orașele sunt defavorizate în fața municipiilor, în procesul de accesare fonduri europene din PNRR. Cum poate acționa Guvernul pentru a corecta acest decalaj?
Mai mult de o treime din populaţia României (peste 7 milioane de cetăţeni) beneficiază de serviciile publice pe care le organizează, finanţează/cofinanţează şi gestionează oraşele. Dacă luăm în calcul și doar acest considerent, orașele trebuie susținute pentru finanțarea acestor servicii.
În același timp, orașele trebuie susținute prin programe de finanțare dedicate și pentru faptul că se confruntă cu două trenduri îngrijorătoare atât pentru autoritățile locale, cât și pentru potențialii investitori în zonă: depopularea orașelor și îmbătrânirea populației locale.
Consider că fondurile europene trebuie să fie alocate în funcție de numărul de locuitori dintr-o localitate. Trebuie realizată o axă separată în acest sens, proporțională cu numărul de locuitori pe care îl reprezintă orașele.
Așa cum am precizat mai sus, în anterioarele exerciții financiare, orașele au fost marginalizate pentru că nu au avut acces la finanțările din planurile naționale, nici la finanțările din programele operaționale. Așadar, este necesară finanţarea, începând cu anul 2023, a unui ,,Program Naţional de Dezvoltare a Oraşelor”, care să sprijine conceptul ,,Oraşul - centru de dezvoltare zonală” printr-o dezvoltare spaţială armonioasă a reţelei de localităţi urbane mici (oraşe cu localităţi componente şi sate aparţinătoare), distribuită echilibrat pe teritoriul fiecărui judeţ şi la nivel naţional, contribuind astfel la dezvoltarea policentrică a zonelor adiacente şi la realizarea viitoarei reforme administrativ-teritoriale care să consolideze capacitatea administrativă, prin renunțarea la sistemul de organizare cu unități administrativ-teritoriale fragmentate, în favoarea dezvoltării unor unități administrativ-teritoriale capabile să eficientizeze guvernarea centrală, regională şi cea locală.
Considerați că descentralizarea ar putea să rezolve o parte dintre problemele comunităților urbane mici? Și dacă da, credeți că se poate realiza în România într-un orizont de timp rezonabil? Există o strategie A.O.R pentru creşterea autonomiei locale și pentru accelerarea procesului de descentralizare?
Reforma administrativ-teritorială a României trebuie să se facă cu respectarea principiului descentralizării, al subsidiarităţii şi al democraţiei participative, pe criterii şi reguli obiective şi echitabile, transparent şi cu asigurarea resurselor necesare exercitării competenţelor transferate la nivel local sau regional.
Este importantă reforma privind descentralizarea pentru a spori independența autorităților locale. Este necesară o dezvoltare echilibrată pentru reducerea decalajului dintre orașele mari și cele mici și implicit pentru atragerea de investitori.
Pentru Strategia de Descentralizare a României, A.O.R a solicitat, printre altele, clarificarea situației juridice a spațiilor neutilizate de la nivel local, aflate în proprietatea ministerelor/autorităţilor centrale (precum clădirile fostelor cinematografe, terenuri, drumuri forestiere), pentru a fi modernizate prin programe de finanțare.
A.O.R susține pre-alocări proporționale cu numărul de locuitori pe care îi reprezentăm, cu mențiunea că orașele oferă servicii de educație și sănătate, precum licee, mobilitate, spitale etc., inclusiv pentru cetățenii localităților limitrofe.
În calitate de Președinte al Asociației Orașelor din România, ce sfaturi aveți pentru primarii orașelor mici și mijlocii, pentru perioada următoare?
Nu îmi permit să dau ,,sfaturi” primarilor, însă este important să ne informăm foarte bine, să înțelegem care sunt mecanismele de finanțare disponibile pentru fiecare domeniu și să pregătim din timp proiectele necesare, cu fonduri europene sau guvernamentale.
Aș sugera primarilor să își pregătească bine proiectele, să fie bine documentați în ceea ce privește cerințele privind finanțările naționale și europene, să înceapă cu clarificarea situației juridice și cu pregătirea documentațiilor tehnice, deoarece avem în fața noastră o perioadă importantă pentru accesarea fondurilor europene pentru următorii ani.
Vă mulțumesc și vă invit să urmăriți activitățile A.O.R în continuare, inclusiv prin intermediul paginii oficiale de Facebook
https://www.facebook.com/AsociatiaOraselorRomania/ și prin intermediul site-ului oficial
www.aor.ro.
Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Toamna 2022, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://bit.ly/3SxM2Un
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici:
https://bit.ly/3ArVIdQ