,, Anul 2021 este decisiv în pregătirea proiectelor și accesarea fondurilor europene pentru următorii 9 ani” consideră Adrian Teban, Președintele Asociației Orașelor din România. În interviul acordat redacției Ghidul Primăriilor, Președintele AOR expune obiectivul major al mandatului său, și anume sprijinirea orașelor mici și mijlocii în acccesarea fondurilor europene, defavorizate în precedentele exerciții financiare cu fonduri UE.

 

 

Sunteți noul Președinte al Asociației Orașelor din România. Ce obiective are AOR până în 2024 și cum își propune să sprijine orașele pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile?

Principalul obiectiv este atragerea atenției decidenților politici asupra problemelor cu care se confruntă orașele mici și mijlocii, având în vedere că în anterioarele exerciții financiare pe fonduri europene, acestea au fost marginalizate pentru că nu au avut acces la planuri naționale, precum cele de dezvoltare rurală (unde au fost eligibile doar comunele), iar pe programele operaționale au avut prioritate în special orașele mai mari. Din aceste considerente, orașele mici au avut reale probleme în obținerea finanțării proiectelor.

Consider că fondurile europene trebuie să fie alocate în funcție de numărul de locuitori pe care orașele îl reprezintă. Trebuie realizată o axă separată în acest sens, proporțională cu numărul de locuitori pe care îl reprezintă orașele. De asemenea, este foarte important că administrațiile locale să aibă continuitate în programele de tip PNDL, CNI, ANL.

Un alt obiectiv al AOR este a acela de a fi un partener activ al administrației centrale în pregătirea proiectelor din Fondul de Coeziune și PNRR, care să ducă la o creștere reală a calității vieții din orașele mici și mijlocii. PNRR este o provocare dar și o fereastră de oportunități pentru administrațiile publice locale și centrale. Ne propunem să continuăm parteneriatul cu celelalte structuri asociative ale administrației publice locale, deoarece împreună putem continua procesul de reformă al administrației publice locale și să contribuim la îmbunătățirea serviciilor publice, prin digitalizarea acestora. Ne dorim să susținem orașele mici și mijlocii pentru a avea o șansă reală în accesarea proiectelor și să urbanizăm spațiul rural din localitățile componente.

 

Ce sfaturi aveți pentru primarii din România în calitate de președinte AOR? Ce proiecte pot fi finanțate prin PNRR și ce proiecte pot fi finanțate cu fondurile de coeziune?
Anul 2021 este decisiv în pregătirea proiectelor cu finanțare europeană. Aș sugera primarilor să își pregătească bine proiectele, să înceapă cu clarificarea situației juridice și cu pregătirea documentațiilor tehnice, deoarece avem în fața noastră un an decisiv pentru accesarea fondurilor europene pentru următorii 9 ani. Vis a vis de ce anume poate fi finanțat prin PNNR, desigur că prin acest program se doresc a fi implementate în principal proiecte care să reformeze cu adevărat administrația publică, prin care să fie susținută digitalizarea, crearea unor orașe verzi în România, să reducem cât mai mult emisiile de carbon, să susținem inovarea, eficiența energetică și să creștem capacitatea de reziliență a sistemului educațional și de sănătate din fiecare oraș.

 

 

Care sunt obiectivele noului mandat de primar 2020 – 2024 și viziunea dumneavoastră pentru dezvoltarea orașului Cugir?
Principalele mele obiective în acest mandat sunt: finalizarea celor 16 proiecte pentru care deja avem contracte semnate. În ceea ce privește viziunea pentru dezvoltarea orașului Cugir, îmi doresc să tranformăm orașul din oraș mono industrial în oraș deschis, cu mai multe sectoare industriale. Ne dorim să dezvoltăm și alte sectoare economice și industriale pe lângă industria de apărare, care are tradiție. Ne gândim în primul rând la realizarea unui parc de transfer tehnologic, dar și la o zonă care să favorizeze operatorii economici, la consolidarea parteneriatului public-privat. De asemenea, îmi doresc să putem dezvolta partea turistică. Desigur, la fel de importantă este și pregătirea viitoarelor proiecte cu finanțare europeană, fie că vorbim de PNRR sau fondul de coeziune.

 

 

Ați declarat că bugetul orașului va fi cu până la 30% mai mare că anul trecut, datorită infuziei de fonduri europene. Ce proiecte cu fonduri europene vor fi derulate cu prioritate în Cugir?

Ceea ce vă pot spune este că bugetul orașului va fi cu 20-30% mai mare decât cel de anul trecut, tocmai datorită faptului că am accesat proiecte pe fonduri, iar acestea vor intra în bugetul orașului în următorii 2-3 ani. Sunt 16 proiecte deja semnate și în stadiu de implementare. Acestea sunt publice și grupate pe 3 priorități:

1. Mobilitate urbană:

• reducerea emisiilor de carbon în orașul Cugir bazată pe planul de mobilitate urbană durabilă care prevede achiziționarea a 6 autobuze hibride, modernizarea și reabilitarea infrastructurii pe străzile pe care circulă transportul în comun, piste de biciclete etc.

• dezvoltarea infrastructurii rutiere în localitatea Vinerea.

• eficientizarea sistemului de iluminat public în UAT Cugir.

• De asemenea, avem proiectele de modernizare străzi pe Axa 13 Cindeni și Răul Mic. Toate străzile din Cugir vor fi modernizate până în anul 2024.


2. Educație

• reabilitare, modernizare, echipare infrastructură a Colegiului Tehnic I.D. Lăzărescu, proiect similar pentru învățământul gimnazial obligatoriu dar și pentru învățământul preșcolar la Școala Iosif Pervain din Cugir, cât și la Școala Gimnazială Singidava din Cugir.

• revitalizarea și îmbunătățirea vieții în zona urbană arondată școlii gimnaziale Singidava și Iosif Pervain Cugir.

• reparație capitală grădinița și creșa Prichindel.

3. Sănătate:

• creșterea eficienței energetice în secția Maternitate și Pediatrie a Spitalului Orășenesc Cugir, modernizarea unor secții din spital.

• modernizarea ambulatorului Spitalului Orășenesc Cugir.

Menționăm faptul că avem în derulare și proiecte pentru dezvoltarea serviciilor sociale, precum cel destinat persoanelor vârstnice și Centrul de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice “Lotus”. De asemenea, avem în derulare proiectul Incluziv – Investiție Europeană pentru Dezvoltarea Europeană în orașul Cugir și combaterea sărăciei, prin acomodarea diversității.

 

 

Primăria dumneavoastră este cunoscută pentru proiectele implementate cu fonduri europene. Ce sfaturi aveți pentru primarii care nu au reușit până acum să acceseze fonduri europene?
Înainte de a fi primar am lucrat ca și consilier superior pe fonduri europene la Primăria Cugir. Sunt familiarizat cu acest subiect încă dinainte de a fi primar. Dar cred cu tărie faptul că alături de echipa pe care am format-o, din tineri dornici, pregătiți și ambițioși, reușim să pregătim proiectele. Acestea necesită un efort susținut, muncă, răbdare, viziune. Astfel putem elimina frânele birocratice întâmpinate. Cea mai complicată problemă din punctul meu de vedere este clarificarea situației juridice care dă multe bătăi de cap primarilor. Ne gândim aici în primul rând la prevederile legale care reglementează domeniul public și privat ale UAT-urilor. Aceasta aduce destul de multe impedimente, fiind o procedură foarte greoaie care necesită mult timp și efort. Din punct de vedere al exproprierilor, am evoluat foarte mult, legislația fiind destul de clară, iar investițiile au prioritate în fața contestațiilor. Este extrem de importantă și clarificarea situației juridice a spațiilor neutilizate de la nivel local aflate în proprietatea ministerelor/autorităţilor centrale (precum clădirile fostelor cinematografe, terenuri, drumuri forestiere) pentru a fi modernizate în viitoarele programe de finanțare.

 

Un trend foarte important la nivelul UE, accelerat acum și de pandemie este digitalizarea. Cum stau lucrurile în acest sens în cadrul primăriei Cugir?

Digitalizarea oferă rapiditate, reduce costurile, eficientizează și ușurează munca cetățeanului. Pentru câteva segmente din administrația locală, cetățenii au deja accces online. Primul pas în acest sens a fost deja realizat, ușurând modul de plată al impozitelor locale. Următorul pas pe care aproape l-am finalizat este acela al digitalizării evidenței locurilor de parcare și gestionarea acestora. Am demarat licitația pentru arhiva electronică a primăriei, astfel încât toate documentele care intră și ies din primărie să fie scanate și arhivate, gestionate de un sistem electronic pentru a facilita accesul și transmiterea rapidă a acestora. Avem în vedere ca pe viitoarele proiecte europene să ne axăm și mai mult pe digitalizarea serviciilor publice.

Pentru a urmări activitățile AOR accesați site-ul www.aor.ro sau pagina www.facebook.com/AsociatiaOraselorRomania/

Pentru detalii despre proiectele primăriei Cugir accesați www.primariacugir.ro

 

Materialul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția de Primăvară 2021, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:  https://bit.ly/2PEauIT
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/2OVtoew