57,7% dintre români sunt nemulțumiți de serviciile publice locale - Studiul „Pulsul Cetățeanului”

La începutul unui nou ciclu administrativ, Ghidul Primăriilor, în parteneriat cu IZI Data, aduce în prim-planul noilor primari în funcție preocupările prioritare ale cetățenilor din România prin studiul „Pulsul Cetățeanului”. Realizat în septembrie 2024, studiul reflectă perspectivele și nevoile resimțite de locuitorii din diverse regiuni ale țării, folosind metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews) pe un eșantion național de 1.025 persoane, cu o marjă de eroare de 3,06%.

 

Percepția generală asupra serviciilor publice

 

La nivel național, percepția cetățenilor asupra serviciilor publice este împărțită. La întrebarea „Cum ați evalua, în general, toate serviciile publice din localitatea dumneavoastră”, respondenții au oferit următoarele răspunsuri:

39,1% - De bună calitate

3.2% - De foarte bună calitate

40,3% - De calitate slabă

17,4% - De calitate foarte slabă

Astfel, doar 3,2% dintre respondenți consideră că serviciile publice din localitatea lor sunt de „foarte bună calitate,” iar 39,1% le evaluează drept „de bună calitate.” În schimb, mai mult de jumătate - 57,7% dintre români consideră că serviciile publice din localitatea lor sunt „de calitate slabă” și „foarte slabă”.

Aceste procente evidențiază o profundă nemulțumire, dar și potențialul unor zone cu performanțe mai bune, care pot deveni exemple de bune practici.

 

Diferențele regionale – Radiografia unei Românii diverse

 

Studiul scoate în evidență disparități semnificative între regiuni în ceea ce privește satisfacția față de serviciile publice:

Transilvania (48,7%) și Banat-Crișana-Maramureș (47,9%) conduc clasamentul, aproape jumătate dintre cetățeni evaluând serviciile publice drept bune sau foarte bune. Aceste regiuni se remarcă printr-o tradiție a inițiativelor locale bine implementate și prin investiții mai consistente în infrastructură.

Oltenia (42,4%) și București-Ilfov (42,3%) se situează la mijloc, indicând o percepție relativ echilibrată. În Capitală, deși investițiile sunt semnificative, complexitatea problemelor urbane poate influența percepția.
Moldova (41,2%) indică o satisfacție ușor mai scăzută, reflectând poate provocările economice și sociale cu care se confruntă această regiune.

Muntenia (35,8%) și Dobrogea (19,7%) evidențiază cele mai mari probleme. În Dobrogea, în special, procentele extrem de scăzute atrag atenția asupra unor deficiențe grave în gestionarea serviciilor publice locale.

Ce ne spun cifrele?

 

Aceste rezultate dezvăluie o complexitate a problemelor cu care se confruntă administrațiile locale din România. Disparitățile regionale sugerează că accesul la servicii publice de calitate este inegal și că există diferențe semnificative în prioritățile și capacitatea administrativă între zone.

Factorii care influențează percepțiile includ:

Infrastructura existentă: În Transilvania și Banat, investițiile mai mari în infrastructură contribuie la o percepție pozitivă. În contrast, Dobrogea suferă de lipsa unor investiții consistente.

Interacțiunea directă cu administrația: Modul în care cetățenii percep angajamentul autorităților locale poate influența satisfacția. Regiunile mai bine organizate tind să câștige încrederea populației.

Problemele economice: În regiunile mai sărace, precum Moldova, provocările economice generează nemulțumiri generalizate, chiar și în fața unor servicii acceptabile.

Implicații pentru administrațiile publice

 

Studiul „Pulsul Cetățeanului” oferă o resursă valoroasă pentru noii primari, care trebuie să își adapteze strategiile la nevoile reale ale comunităților pe care le reprezintă. În regiunile cu rezultate slabe, cum este Dobrogea, este imperativ să se prioritizeze investițiile în infrastructură și să se creeze mecanisme eficiente de comunicare cu cetățenii. În același timp, regiunile cu performanțe mai bune, precum Transilvania, pot deveni modele de urmat pentru restul țării.
Noii lideri ai administrației locale pot folosi aceste date pentru a înțelege mai bine prioritățile cetățenilor și pentru a-și calibra intervențiile în mod adecvat. Rezultatele studiului „Pulsul Cetățeanului” trebuie privite ca un semnal de alarmă, dar și ca o oportunitate de a reconstrui încrederea cetățenilor în administrațiile locale. 

 

VEZI AICI REZULTATELE STUDIULUI >>>