Vreme de mai mulți ani, Ordinul Arhitecților din România (OAR), prin grupul de lucru OAR Rural, a definitivat până în prezent  53 de Ghiduri de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Ghidurile oferă gratuit un set de reguli uşor de aplicat, cu exemple clare (,,Așa DA / Așa NU”), care să faciliteze alegerea modelelor adecvate de către cei care vor să construiască sau să renoveze în mediul rural, în funcție de arhitectura tradițională a fiecărei regiuni.
Obiectivul esenţial al acestei serii de ghiduri este păstrarea spiritului aşezărilor rurale din România şi creşterea calităţii vieţii în mediul rural, concomitent cu conservarea tradiţiilor şi a peisajului cultural existent. Ghidurile de arhitectură se adresează locuitorilor satelor, administrației locale, investitorilor publici și privați, consultanților specializați în accesarea fondurilor europene și proiectanților. 

 

Interviu cu Hildegard Brandl, antreprenor

Arhitect cu experiență internațională, membru fondator ASAR – Asociația Societăților de Arhitectură din România, membru fondator RePatriot și lider al proiectului Antreprenorești – Adoptă un Sat

 

În primul rând, să explicăm ce înseamnă Ordinul Arhitecților din România și ce își propune această organizație profesională.
Ordinul Arhitecților din România este o organizaţie profesională, nonprofit, apolitică, condusă la nivel național de arh. Alexandru Găvozdea. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de architect, dar și interesul public. 
Ordinul Arhitecților din România protejează şi promovează calitatea în arhitectură, așadar, a făcut posibilă întocmirea acestor Ghiduri de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural, finanțate exclusiv din Timbrul de Arhitectură, taxa pe care arhitecții o plătesc și care reprezintă una dintre sursele de finanțare stabile ale sectorului cultural din România.

 

Care este obiectivul principal al elaborării acestori seturi de bune practici și practici anti-kitsch pentru rural?
În prezent sunt disponibile 53 de ghiduri și echipele OAR încă lucrează la finalizarea lor, deoarece nu au fost acoperite toate zonele geografice din țară. Aceste ghiduri sunt executate exemplar, într-o manieră simplă și clară, sunt prezentate într-un mod profesionist și sunt ușor de înțeles pentru oricine le consultă.
Ghidurile au fost gândite și elaborate pentru a schimba abordarea actuală din arhitectura rurală și cuprind seturi de reguli ușor de aplicat și cu rolul de a oferi linii directoare celor care doresc să construiască sau să renoveze patrimoniul valoros de care încă dispunem.
Ghidurile prezintă cum trebuie să se așeze o clădire pe lot, cum trebuie să arate gardul sau prispa, ce materiale se pot folosi, cum trebuie să se încadreze clădirea pentru a se integra în specificul local, pentru a genera senzația de ,,omogen”, de clădire care aparține locului. Acest sentiment de ,,omogen” îl întâlnim și îl admirăm, de exemplu, în zonele rurale din Franța, Spania sau Italia. Acolo satul ,,curge” pentru că sunt folosite aceleași materiale naturale, de calitate, fără inox, fără strălucire, fără kitsch.
Atunci când călătorim, admirăm arhitectura locului, care este fascinantă prin repetiție. În Grecia arhitectura este fascinantă pentru că are aceeași cromatică și același material dominant. Așa este și Toscana, unde omogenitatea fascinează pur și simplu. Puterea imaginii vine dintr-o oarecare repetiție, cu ajustări, desigur. Doar acolo unde avem aceleași materiale, aceleași culori, aceeași așezare pe lot se creează acea stare de ,,împreună”, unde totul curge, totul este omogen, totul aparține locului.
Iar până la urmă, aceste ghiduri trebuie privite ca pe niste ghiduri anti-kitch pentru rural, unde acum există o expresivitate individuală exagerată, de nedorit. 

Implementarea Ghidurilor de arhitectură presupune un efort pentru întreaga comunitate, dar, pe termen mediu și lung, toată lumea are de câștigat:
•    Valoarea imobilelor renovate sau construite conform normelor stipulate în Ghiduri crește considerabil;
•    Cetățeanul are la dispoziție o soluție fezabilă și economică ca să construiască sustenabil și să investească în turism. Aceste ghiduri nu generează costuri suplimentare de execuție;
•    Respectarea acestor reguli aduce prosperitate în comunitate, generează turism de calitate, cu servicii premium;
•    Crește calitatea vieții cetățenilor din comunitate prin arhitectura unitară, atractivă, cu potențial turistic, economic și cultural; 
•    Se produce fenomenul migrației cetățenilor dinspre urban, înspre rural.

 

Noi, la Ghidul Primăriilor, am rămas impresionați de calitatea, claritatea și complexitarea informației cuprinse în fiecare dintre cele 53 de ghiduri. Ce planuri de viitor aveți în ceea ce privește aceste ghidurile?
Primul pas pe care îl face în prezent Ordinul Arhitecților din România este promovarea acestor Ghiduri către primari, către consilieri locali, către serviciile de urbanism. Iar Alexandru Găvozdea, Președintele OAR a avut cele mai multe discuții de prezentare cu autoritățile locale din toată țara.
Al doilea pas vizează reglementarea acestor Ghiduri ca obligatorii la nivel local sau regional, prin Hotărâri adoptate în Consiliile Locale sau Județene. 
Al treilea pas vizează acțiuni OAR de mentorat, derulate cu primarii, cu consilierii locali, cu cetățenii. Pentru un impact relevant, comunitățile trebuie să înțeleagă cum se folosesc aceste ghiduri și noi le oferim tot suportul. Oamenii trebuie să înțeleagă ca arhitectura de la sat trebuie să arate altfel și este nevoie de implicarea tuturor. Categoric nu ne dorim ca aceste ghiduri să intre în categoria procedurilor impuse și neînțelese. 

 

De ce considerați că este important ca primarii și președinții de consilii județene să înțeleagă și să impună aplicarea Ghidurilor de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural?
Primarii și președinții de consilii județene cărora le-am prezentat deja beneficiile implementării acestor ghiduri ca regulamente locale sunt foarte deschiși, înțeleg importanța calității în arhitectură pentru dezvoltarea economică locală și nevoia de a prelua modele care în alte țări au reușit să transforme turismul rural în motorul dezvoltării locale.
Noi am vorbit, prin Antreprenorești Adoptă un Sat, cu 7 comune care vor să introducă aceste Ghiduri ca regulamente, 2 dintre ele au avansat deja în a le propune în Consiliul Local. Avem sprijinul lui Adrian Veștea, Președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, care înțelege foarte bine importanța calității în arhitectură. Și sunt mulți președinți de consilii județene care înțeleg importanța acestor ghiduri.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe a avansat partea de creare a unui regulament, la nivel de județ. În Oradea, în zona Crișana de Munte s-au făcut primii pași în direcția implementării ghidurilor, Ilie Bolojan, Președintele Consiliului Județean Bihor înțelegând foarte bine valoarea proiectului nostru.
Mulți primari și președinți de CJ-uri știu că este nevoie de un regulament care să fie obligatoriu, pentru că, în caz contrar, nu se va respecta. Și pot exemplifica: există pentru Delta Dunării un regulament care păstrează identitatea locului și crește valoarea clădirilor. Ghidurile din Deltă nu au fost obligatorii și, în consecință, nu au fost respectate. Titlul de recomandare nu funcționează, ci funcționează doar impunerea prin lege, în beneficiul comunității.
Așadar, Ghidurile de arhitectură pentru încadrarea în specificul local se pot aplica doar prin hotărâre în Consiliul Local sau în Consiliul Județean. Este un demers administrativ și ne bucurăm că primarii vor să-l implementeze, pentru a aduce plusvaloare în comunitățile lor.
Un alt aspect care merită adăugat: ghidurile nu se referă doar la proprietățile private, ci vizează și domeniul public. Primarii trebuie să-și pună problema și cum arată o stradă în rural, cum arată iluminatul în rural, cum arată spațiile verzi. Toate aceste aspecte sunt importante. ,,Dacă avem o piațetă, cum o tratăm? O asfaltăm, o amenajăm cu piatră cubică, o pavăm?” Iar răspunsurile sunt disponibile în mod gratuit în aceste ghiduri.
Ordinul Arhitecților din România colaborează foarte bine cu primarii. Aceștia sunt de fapt antreprenorii administrativi. Iar România s-a dezvoltat datorită antreprenorilor din mediul privat și datorită antreprenorilor administrativi. Iar dezvoltarea s-a produs local. Fiecare primar a lăsat ceva în urmă, iar noi avem o plajă de primari performanți care schimbă comunitățile.

Pentru detalii despre activitatea Ordinului Arhitecților din România: www.oar.archi

Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Iulie 2022, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/3bKumFj
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3ArVIdQ