Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: APARAT FOTOGRAFIC DE STUDIOU

Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă:

APARAT FOTOGRAFIC DE STUDIOU

Dacă a existat vreodată o descoperire cu adevărat radicală, aceasta este fotografia: meserie, artă, categorie filosofică, dovadă existenţială şi talent. Termenul de fotografie are o triplă semnificaţie în vorbirea curentă: tehnică ce poate crea imagini sub acţiunea luminii, imagine obţinută prin această tehnică şi ramură a artei grafice care foloseşte această tehnică.

Oare, de ce mergeau oamenii la fotograf? Pentru că gestul de a se fotografia era unul foarte însemnat, fiind asociat, adesea, marilor evenimente şi ceremonii din cadrul comunităţii locale: botezuri, nunţi, târguri, sărbători religioase. Iar fotograful ştia perfect şi apărea în acele momente când omul nu îl putea refuza, sărbătoarea având, în lumea trecută, rolul de a revigora grupul şi puterea să dea eternitate şi să confere solemnitate unor momente importante ale vieţii sociale. Fotografia avea rolul să-i facă “nemuritori” pe cei înfăţişaţi, dar fixa şi nişte conduite. Ceremoniile erau fotografiate pentru că erau o evadare din munca zilnică şi realizau imaginea pe care omul sau grupul înţelegea să o dea despre sine. Trecând cu privirea asupra fotografiilor vechi, observăm că nu vedem persoane, ci personaje, cu rolurile lor sociale, întărite de mimică, postură, aşezare. Decorul fotografiei de studiou realizează mirajul lumilor cărora subiecţii le aparţin, fiecare detaliu fiind aranjat cu rigurozitate de ochiul fotografului. Astfel, toate imaginile au amprenta intervenţiei fotografului, care adaugă un detaliu decorativ din alt spaţiu cultural: o fereastră, o scară, mobilier stilizat, un patefon, o umbrelă. În cadrul studioului foto, rolul primordial în realizarea unor fotografii de calitate îl deținea aparatul fotografic. Din colecția Muzeului Național al Agriculturii, vă prezentăm aparatul fotografic de studiou marca “Neue Gorlitzer Camera-Werke”, produs de compania cu același nume, fondată în 1920, de Robert Reinsch, care a preluat, în orașul Gorlitz, din Germania, o fabrică unde se produseseră camerele foto Globus, de la Ernemann. Compania a realizat camere fotografice cu aspect de lemn, asemănătoare celor de la Globus, și camere mari, de studiou, pentru fotografierea în format mare, cu mărcile Globus-Stella și Globica. De asemenea, a realizat trepiede, aparate fotografice medico-legale și aparate de reprodus fotografii. În 1958, compania a devenit parte a grupului Pentacon și a continuat să realizeze camera profesională Globica, producția încheindu-se în 1991.

Ca și componență, aparatul fotografic de studiou, produs în anul 1930, este compus din cadrul de lemn cu trenul de rulare, rama pentru plăcile fotografice, montată pe un dispozitiv de rulare pentru reglarea distanței focale, burduful de piele cu sistemul de lentile ale obiectivului propriu-zis, cu dispozitivul de armare și declanșare. Acest aparat, precum și o valoroasă colecție de aprate fotografice, le puteți admira vizitând Muzeul Național al Agriculturii. Vă așteptăm cu drag !

Muzeograf Adrian STROE

Foto: Elena SLUJITORU