Primăria Surduc
32424 VizualizăriPersoane din instituție
Primar: Alin Cristian Băbănaş
Viceprimar:
Secretar General: Pașca Oana Mihaela
Contabil:Fazekaş Lenuţa
Numele localităților aflate în administrație
Surduc, Tihău, Cristolţel, Briglez, Turbuţa, Solona, Tesţioara
Așezarea geografică
Teritoriul ocupat de aşezările rurale reunite administrativ şi economico-social în comuna Surduc se desfăşoară în partea de nord-vest a României, în cuprinsul judeţului Sălaj.
Comuna Surduc, cu o suprafaţă de 71,42 km² (a 6-a între comunele judeţului), ocupă o poziţie central-estică în cadrul judeţului Sălaj, la contactul a patru unităţi de relief importante: Culoarul Someşului, Dealurile Şimişna - Gârbou, Depresiunea Almaş - Agrij şi Culmea Prisnelului.
Din punct de vedere fizico - geografic comuna este situată la est de "jugul intracarpatic" (Munţii Meseşului - Dealul Dumbrava - Culmea Prisnelului). Dealurile Simişna - Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminaţia lor nordică, care înclină treptat în această direcţie către culoarul larg terasat al Someşului, către care se deschide şi Depresiunea Almaş - Agrij. Culoarul este limitat spre vest de ultimele prelungiri ale culmii Prisnelului, reprezentate prin Piscuiul Ronei (438m).Teritorial, comuna se învecinează:
spre nord-vest cu oraşul Jibou;
spre nord cu comuna Băbeni;
spre sud-est comuna Lozna;
spre sud comuna Cristolţ şi Gârbou;
spre sud-vest, comuna Bălan.
Teritoriul comunei este traversat de cursul mijlociu al Someşului, aici vărsându-se, pe un spaţiu foarte restrâns, trei afluenţi importanţi ai acestuia: Valea Cristolţelului (Solonii), Valea Brâglezului (Gîrboului) şi Valea Almaşului.
Prin comuna Surduc trece a patra magistrală feroviară a ţării, Bucureşti - Braşov - Topliţa - Deda - Dej - Jibou - Baia Mare - Satu Mare. Comuna este străbătută de două drumuri naţionale DN 1H şi DN 1G care se intersectează la Tihău.
Reşedinţa comunei, Surduc, este situată la 10 km de Jibou, cel mai apropiat oraş, şi la 35 km de Zalău, reşedinţa judeţului Sălaj.
Activitati economice si specifice zonei
Valorificare nisip, piatră, lemn
Prelucrare lemn
Sortare nisip cuarţos
Obiective turistice
Zone agrement: Valea Hrăii
TRASEE TURISTICE:
De la Peştera lui Mihai şi abriurile din Valea Teştioarei la Tăurile Iezer din Teştioara şi Casa Tâlharilor de lângă Briglez
Plecăm din Baia Mare spre dealul Mesteacăn-Răstoci-Surduc la 7 dimineaţa. Acest traseu necesită 8 ore din care vreo 2 ore şi jumătate de deplasare auto, restul de o deosebit de agreabilă plimbare printre minunăţiile geo-botanice ale primăverii sălăjene.
Din Surduc pe Vârful Pietros şi la tăurile din Valea Iezer
Traseu montan: Valea Teştioara – Valea Hraii - Vârful Pietros (606 m) - Culmea Şoimului - Valea Iezer
Proiecte de investiții
Reabilitare drum comunal Solona-Tihău - proiect SAPARD 1 mil euro
Reabilitare Cămin Cultural Solona - F.R.D.S - 75000 euro
Modernizare drum şi străzi Tihău - 200.000 lei din bugetul local