Primăria Roşia
16055 Vizualizări
Persoane din instituție
Primar: Ioan David
Viceprimar: Marian Ilinca
Secretar General: Adela Maria Muntean
Contabil: Ramona Boar
Contabil: Daniela Paşca
Numele localităților aflate în administrație
Roşia, Caşolţ, Cornăţel, Daia + Daia Nouă, Nou, Nucet
Așezarea geografică
Comuna Roşia este situată în partea de est a Municipiului Sibiu, la 18 de km de Sibiu ( la o distanţă de 11 km pe drumul judeţean DJ 106 Sibiu - Agnita).
Centrul de comună - localitatea Roşia, este amplasat în centrul de greutate al teritoriului, la intersecţia drumului comunal DJ 106S ( Daia, Roşia, Vurpăr) şi DJ 104 G ( Cornăţel - Roşia)
Drumuri de legătură: DC 54 Nou - între Nou şi Daia şi DJ 104 G - între Nou şi Roşia. Accesul în Daia se face din DJ 106 Sibiu - Agnita pe DJ 106S. Accesul în Caşolţ se face pe DC55. Accesul în Nucet se face pe DJ 104G Cornăţel-Nucet-Săcădate.
Din punct de vedere geografic, comuna aparţine părţii de sud a podişului Transilvaniei - respectiv Podişul Hârtibaciului, aproape de limita cu Depresiunile Făgăraşului şi Cibinului.
Comuna Roşia se învecinează la nord cu teritoriul comunei Vurpăr, la sud cu Municipiul Sibiu şi comuna Şelimbăr, la est cu teritoriul comunei Nocrich şi al oraşului Avrig şi la Vest cu teritoriul comunei Şura Mare
Scurt istoric
Hotarul comunei Roșia a fost locuit din timpuri străvechi, urme de cultură materială fiind descoperite frecvent și datate din neolitic.
Primele dovezi ale prezenței umane datează încă din epoca pietrei.
Obiecte din aceste perioade (articole din piatră și din ceramică, arme) sunt expuse în Muzeul Văii Hârtibaciului.
Perioada dacică respectiv romană sunt de ademenea atestate prin descoperiri arheologice. Tot în această zonă s-au găsit resturile unei așezări romane: ceramică romană, o formă din lut pentru fabricarea unor figurine reprezentând o zeiță înaripată călărind pe o panteră.
Istoria culturală și identitatea regională sudul Transilvaniei, zonă în care se află și Roșia, a fost o zonă favorabilă locuirii din cele mai vechi timpuri. A făcut parte din Imperiul Roman timp de 2 secole, a fost traversată de numeroase triburi de migratori și în secolul al XII-lea a devenit parte a regatului ungar. Regii unguri au fost cei care au adus în zonă coloniști sași pentru a păzii granițele acestui teritoriu, a dezvolta comerțul și economia locală. Zona a devenit un important punct de contact între cele tri populații principale ale Transilvaniei, romînii, sașii și ungurii. Echilibrul demografic al zonei s-a rupt la sfârșitul anilor '70 când sașii au început să emigreze masiv în Germania. Dacă în anul 1977 existau 988 de sași în comuna Roșia, în anul 1992 numărul acestora ajunsese la doar 166 de persoane. În prezent în comună mai trăiesc 8 sași din o populație de peste 5000 de persoane.
Zona a reprezentat de-a lungul timpului nu doar un focar de toleranță și interacține între etnii diferite, ci și între confesiunile religioase ortodoxă, luterană, catolică și reformată, mai ales în anii grei ai comunismului când închisorile erau pline de preoți de toate confesiunile.
După 1990 datorită schimbărilor din societate și economia românească cei mai mulți locuitori ai comunei au rămas fără locuri de muncă și au început să practice agricultura pentru a putea trăi. Numărul persoanelor asistate social era foarte mare devenind o povară pentru o comunitate și o primărie cu resurse destul de modeste.
Angajarea multor locuitori din comună în fabricile din Sibiu, Primăria contactând de multe ori angajatorii și convigându-i să angajaze oameni din comuna Roșia. Pentru transportul munictorilor spre locurile de muncă Primăria a solicitat firmelor de transport să introducă noi curse între satele comunei și Sibiu. În același timp, Primăria s-a arătat interesată de orice posibilitate de a atrage investitori în comună contribuind astfel la crearea de locuri de muncă în localitate. Dintre investițiile private făcute în localitate amintim fabrica de pile din Thalheim, ferma din Roșia, ferma din Thalheim, brutăria și atelierul de tâmplărie din Roșia.
Pentru copiii abandonați Asociația Papageno conduce o casă în Thalheim unde aceștia sunt crescuți și educați.
La est de Agnita, în sol s-a descoperit o piatră funerară, precum și resturile unui turn de strajă roman. Alte descoperiri s-au făcut printre altele în apropierea satului Ghijasa de Jos. Un moment crucial în istoria Transilvaniei l-a reprezentat colonizarea de către regatul ungur la sfârșitul secolului al IX-lea. Conform tezei istoriografice predominante, la mijlocul secolului al XII-lea regele Ungariei Géza II a adus coloniști germani în Transilvania, ca și agenți ai dezvoltării a acestor regiuni împădurite slab populate și pentru apărarea lor împotriva invaziilor mongole. În secolulu al XV-lea după constituirea orașelor și a satelor, începe construirea bisericilor-cetate caracteristice. Acestea reprezintă un tip arhitectonic aparte de biserci, folosite pe lângă menirea lor drept lăcașuri de cult și drept sații de retragere și apărare de către locuitorii așezării respective. Biserica este încojurată de fortificații, adică ziduri de apărare prevăzute cu galerii și tunuri de stajă. Cetățile au fost construite și întreținute în vederea apărării împotriva repetatelor invazii otomane. În Valea Hârtibaciului, astfel de biserici fortificate se găsesc în localitățile Agnita, Hosman, Marpod, Alțâna, Roșia, Chimpăr și Dealu Frumos.
Curtați de Germania nazistă, sașii au trăit avatarurile celui de-al doilea război modial. În 1945, toți sașii apți de muncă au fost deportați în URSS, la muncă forțată. După 1950 a început așa numitul exod al sașilor din Transilvania. Ultimii ani ai dictaturii comuniste au fost marcați de o criză economică accentuată. Republica Federală Germană plătea o anumită sumă pe fiecare cap de locuitor din România aparținând etniei sașilor doritori să emigrez în Germania. După căderea regimului ceaușist, a început un ultim val de emigrare a sașilor către Germania, astfel încât astăzi mai întâlnim doar puțini sași în această regiune, odinioară definită de prezența lor. După preluarea puterii de către comuniști, toate întreprinderile private au fost desfințate sau au devenit, după naționalizare, proprietatea statului. Consecințele prăbușirii economiei socialiste planificate se pot observa până astăzi: somaj în masă, agricultura în derivă și ruine industriale. În decursul timpului și până astăzi, regiunea a fost și este marcată de o bogăție ieșită din comun a obiceiurilor, tradițiilor și a patrimoniuui cultural, urmare a conviețuirii timp de secole a celor de etnie germană, ca și minoritate națională în cadrul Transilvaniei respectiv României, cu celelalte etnii. În comunitățile sătești existau structuri de întrajutorare ("vecinătăți") care asigurau sprijinul familiilor nevoiașe.
Activitati economice si specifice zonei
Economia aşezării este bazată pe activităţi în domeniul agricol prin cultivarea terenurilor (cartofi, cereale, legume) şi creşterea animalelor, exploatarea fâneţelor, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului, comerţul cu produse agricole şi turismul rural
Evenimente
Ziua fermierului în luna septembrie
Obiective turistice
Biserica Evanghelică-Luterană, secolul al XIII. Obiectiv memorial
Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial.
Monumentul Eroilor "LA VULTURI" a fost ridicat în anul 1923, din iniţiativa "Societăţii Cultul Eroilor". Monumentul este realizat din fier forjat şi bronz, fiind împrejmuit cu stâlpi din beton uniţi cu lanţuri metalice. Pe frontispiciul monumentului se află următorul înscris comemorativ: "În cinstea eroilor căzuţi pe aceste locuri în războiul 1916-1918. Dăruită de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central, Bucureşti. Războiul 1916-1918".
Troița ridicată în anul 2016, în cinstea Eroilor Căzuți la Datorie, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Bătălie a Sibiului, 26-29.09.1916
Pensiunea BIO HAUS Cioran este situată la 20 km de Sibiu, pe Valea Hârtibaciului în localitatea Nucet, într-o zonă splendidă de dealuri şi păduri nepoluate extrem de ozonată, datorită confluenţei a două văi (Valea Hârtibaciului şi Valea Oltului). http://www.bio-haus.ro/
Facilități oferite investitorilor
Consiliul local al comunei Roşia sprijină potenţiali agenţi economici dispuşi să creeze noi locuri de muncă pe raza comunei, prin scutirea la anumite taxe şi impozite între 1-10 ani
Proiecte de investiții
Reabilitare și modernizare rețea stradala în satele aparținătoare Comunei Roșia
Construire drum de legatură între satele Casolt și Mohu
Achiziționare autobuze electrice împreună cu partenerii asociația Adi Transport
Reabilitare și modernizare Cămin vechi Roșia
Construire centru colectare deșeuri prin aport voluntar
Reabilitare și dotare dispensar uman Roșia
Digitalizarea instrituției Comunei Roșia
