Primăria Rădăşeni
34811 Vizualizări
Persoane din instituție
Primar: Dr. Ing. Neculai Perju
Viceprimar: Ing. Dan-Iulian Grigorescu
Secretar General: Jr. Ignia Ionela
Contabil: Ec. Călușeru Alina Mihaela
Cuvântul primarului
“Pentru perioada de programare 2021-2027, este necesară o strategie care să cuprindă principalele direcții de dezvoltare a localității, să exprime o abordare integrată a problemelor pe care pune accent comunitatea și, în același timp, să-i reprezinte aspirațiile, bazate pe potențialul local. Corelată cu obiectivele și planurile strategice elaborate la nivel regional, național și european, viziunea de dezvoltare durabilă pe care o punem în centrul preocupărilor administrației publice locale nu s-ar putea realiza fără participarea și implicarea tuturor cetățenilor comunei.
Viitorul comunității este în mâinile noastre și sper ca demersul de a ne uni forțele într-un efort comun, spre a face față provocărilor create de această strategie, să ducă la succes!”
Numele localităților aflate în administrație
Rădăşeni, Lămăşeni, Pocoleni
Așezarea geografică
Localitatea Rădășeni se află amplasată în partea de nord a Moldovei, în sudul județului Suceava, la 3 km departare de Municipiul Fălticeni și 30 km de reședința de județ, Municipiul Suceava.
Are ca vecini:
La est - Oprișeni, o suburbie a Municipiului Fălticeni și comuna Bunești
La vest - teritoriile comunelor Cornu Luncii și Horodniceni
La nord - teritoriile comunelor Horodniceni, Moara și Bunești
La sud - teritoriul comunei Baia și Municipiul Fălticeni
Comuna are forma unui poligon neregulat, înclinat spre nord- est, iar teritoriul său este scăldat de Râul Șomușul Mare pe o distanță de 6 km, de pârâul Rădășeni cu o lungime de 6 km, de pârâul Lămășeni pe o lungime de 4 km.
Alături de satul Rădășeni, care este și reședința de comună, în componența comunei mai fac parte și satele Lămășeni și Pocoleni
Originea satului Rădășeni se pierde în negura vremurilor. Într-o zonă care este declarată patrimoniu local, pe dealul Rupturii, s-au descoperit cochilii de melci și de scoici care, în urma cercetărilor, s-au dovedit a fi din perioada Mării Sarmatice, de acum 7 milioane de ani. În perioada respectivă, zona în care se află astăzi România era situată la o adâncime mai mică a Mării Sarmatice, care se întindea din Europa Centrală de astăzi până la munții Tian-Șan din Asia Centrală. Ca urmare a izolării de oceanul planetar și a faptului că în ea se vărsau fluvii (deci apă dulce), marea s-a îndulcit treptat, animalele marine au dispărut, iar cochiliile moluștelor de apă sărată s-au depus pe fundul mării, cimentându-se și formând straturi fosile, de felul celor descoperite la Rădășeni. Mai apoi, din fragmentarea acelei mări, au rezultat o serie de bazine de mai mică întindere: Marea Aral, Marea Caspică și Marea Neagră.
Condițiile de climă temperată, solul prielnic și accesul la apă au favorizat așezarea omului încă din cele mai vechi timpuri, în arealul Șomuzului Mare. Cercetări de suprafață au dus la descoperirea a numeroase stațiuni, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea de către N. Beldiceanu și Gr. Buțureanu. Săpăturile au fost continuate la începutul secolului al XX-lea de V. Ciurea, care a expus descoperirile în Muzeul Regional Fălticeni.
Astfel, pe dealul Cetățuia, s-au descoperit urme materiale de viață omenească: vase de lut cu toarte, vase colorate în alb, brun și cărămiziu, apoi topoare de silex, pumnale de os, idoli de argilă – materiale caracteristice perioadei neolitice (V. Ciurea – Preistoria în vechiul ținut al Sucevei, București, 1931, p. 7-8). Și în Siliște, vechea vatră a satului Rădășeni, săpăturile au găsit vase de ceramică și o daltă de os, aparținînd culturii bronzului (cca 1 600 – 600 î.e.n.).
Odată cu întemeierea Moldovei, satul devine dependent de domeniul domnesc. Prima mențiune documentară - v. „Documente privind istoria Romîniei. Veacul XIV, XV. A. Moldova”, vol. I (1384-1475), Ed. Academiei, 1954, p. 48 - este în „Uricul lui popa Iuga asupra satului Buciumeni”, în care se pomenește de „părăul ce merge la Radeșani, lîngă Stăniga”. Aceasta datează din 16 februarie 1424, din vremea în care Alexandru cel Bun face o danie sfetnicului său, popa Iuga. Actul este întărit de Ștefan al II-lea, fiul lui Alexandru, care la 24 aprilie 1434 întărește stăpînirea popii Iuga peste mai multe sate, inclusiv Rădășeni, cu porunca „nimeni să nu clintească dania noastră”.
Multă vreme, calea comercială ce ducea de la prima capitală a Moldovei, Baia, la cetatea de Scaun a Sucevei a trecut prin Rădășeni, conferind satului avantaje economice și chiar o anumită importanță. În anul 1467, în păduricea din vatra satului, s-au adăpostit o parte din arcașii lui Ștefan cel Mare, pentru a împiedica o eventuală năvălire a dușmanului, dinspre Baia, către Suceava.
În anul 1558, dania e clintită de Alexandru Lăpușneanu, care transmite satul către ctitoria sa, mănăstirea Slatina. Dar rădășenenii nu vor să recunoască această stăpânire. Așa că nu-și vor îndeplini obligațiile și se vor judeca cu egumenii mănăstirii, pentru libertatea lor de răzeși, dovedită de hrisoave vechi, cu semnături de voievozi. Reclamații și judecăți la Divanul domnesc au fost începând din anul 1712 și pînă în anul 1864. Într-adevăr, tradiția îi creditează pe rădășeneni ca fiind oameni domnești, darabani – cum menționează și monografia versificată a satului, alcătuită de poetul-arheolog N. Beldiceanu:
„Această mult frumoasă pădure seculară E satul Rădășeni – sat vechi la noi în țară. Se zice că strămoșii ce bine se luptau Drept ocină, pământuri aicea căpătau”.
De altfel, în secolelele XIV-XVI, la Rădășeni se înregistrează mișcări și răscoale țărănești – formă de rezistență, ca și fuga folosită de țărănimea liberă a acelor vremi (v. Istoria României, Editura Academiei, București, vol. II/1962, p. 990, planșa XIX – Țările române în sec. XIV-XVI).
Un moment de referință în istoria satului îl reprezintă cele două scurte perioade de domnie ale lui Ștefan Tomșa al II-lea. Dintr-un hrisov de la 1743, de pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat, aflăm că, pe la 1580, la Rădășeni funcționa o școală bisericească. Tradiția spune (fapt consemnat și de monografia lui N. Beldiceanu) că „voievodul săracilor” ar fi învățat carte aici, „când era copil mic și sărac”. Amănunt veridic, dacă ținem cont că ar fi rămas de mic fără tată, Ștefan Tomșa I fiind decapitat în anul 1564, la comanda regelui Sigismund II, în Polonia, pentru a-i mulțumi pe turcii cu sprijinul cărora a venit la domnie, în locul său, Alexandru Lăpușneanu.
E vorba de Școala preuțească de slovenie, înființată probabil de mănăstirea Slatina, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Învățământul de aici era mixt, slavo-român, filologul și istoricul literar Sextil Pușcariu consemnând că școala din Rădășeni și școala domnească din Suceava ar fi fost primele școli din Moldova, cu învățătură în limba română. Școala a funcționat mult timp, de vreme ce în secolul al XVIII-lea sunt atestați țărani, precum Toader sin Dionisie, care scriau cu chirilice, în limba română.
Arderea satului din Siliște și a bisericii de aici (despre care bătrânii satului susțineau că ar cunoaște chiar locul în care a fost pristolul și din temelia căreia încă se mai vede o piatră, greu de clintit din acea zonă) va fi avut loc la începutul secolului al XVII-lea, poate și în urma unei incursiuni a tătarilor. Cert e că, după ce vechea vatră a satului a ars, locuitorii s-au adăpostit mai spre sud, pe firul pârâului Rădășanca, în groapa împădurită. Iar ca recunoștință că aceste locuri l-au ascuns pe Tomșa din calea unui pretendent la domnie, sprijinit de polonezi, domnitorul care a învățat carte la Rădășeni pune temelia unei biserici chiar aici, zidită între anii 1611 – 1623. Este vorba de biserica cu hramul „Sfinții Mucenici Mercurie și Ecaterina” – monumentul istoric de astăzi, una dintre cele mai vechi și mai bine întreținute biserici de lemn din Moldova. Tot Ștefan Tomșa declară Rădășenii sat domnesc, înzestrându-l cu o suprafață însemnată de teren, în hotarul Băii.
Pe aceste meleaguri, se află cel mai vechi bazin pomicol din Moldova, locuitorii fiind vestiți pomicultori și neguițători de fructe, care duceau faima satului pînș la Praga, Buda sau Viena, unde-și vindeau merele. Încă de pe timpul lui Dimitrie Cantemir, mersese vestea despre merele de Rădășeni, în Descriptio Moldaviae, domnitorul-cărturar notând că „mălaiul din Țara de Jos și merele din Țara de Sus nu au coajă”. Astfel că, deloc întâmplător, în anul 1920, la Rădășeni, avea să se înființeze prima Școală de Horticultură din țară, transformată ulterior (1924) în Școala de pomicultură (azi, Colegiul Agricol „Vasile Lovinescu” Fălticeni).
Prin tratatul austro-turc din 7 mai 1775, nordul Moldovei (inclusiv două treimi din ținutul Sucevei) a intrat în componența Imperiului Habsburgic. Îndată după răpirea Bucovinei, în amintirea acestui județ pierdut, în Regat s-a reînființat județul Suceava, luându-se parte din județele Botoșani, al Hârlăului și Cârligăturii (ce avusese reședința la Târgu Frumos), al Romanului și al Neamțului. Isprăvnicia (capitala) județului a fost instalată mai întâi în satul Rădășeni. Abia mai târziu, în anul 1780, s-a întemeiat târgul Șoldănești, zis apoi Fălticeni, în care s-a stabilit „capitala” noului județ, ce avea să se numească, după reorganizări succesive, județul Baia (1923-1950) sau județul Fălticeni.
Mișcarea unionistă, care avea să-l aducă pe Cuza la domnia a două țări românești, a fost bine reprezentată la Rădășeni, din comitetul ținutal făcând parte trei oameni ai locului: Toader Grumăzescu, Petru Mazilu și Toader sin Pavel a Oanei (ultimul fiind și printre semnatarii procesului verbal din 7 octombrie 1857, prin care s-a hotărât Unirea Moldovei cu Muntenia sub numele de România). Poate și de aceea, dar și datorită prieteniei pe care i-o purta Mihail Kogălniceanu primului primar al comunei, Toader Grumăzescu (schimbul de scrisori dintre cei doi e o dovadă în acest sens), la Rădășeni s-a înființat una dintre primele școli rurale din România. Mai mult, rădășenenii vor fi beneficiari ai împroprietăririlor de la 1864 (cu cite 0,90 ha), 1878, 1892 și chiar 1921.
Astfel că, la sfârșitul veacului XIX, Rădășenii ajunsese să fie considerat “cel mai frumos sat din toată Moldova” (A.D. Xenopol - Istoria Romînilor în Dacia Traiana).
Și vechimea satului Lămășeni merge dincolo de întemeierea Moldovei, izvoarele scrise afirmând că întemeietorii lui au fost români din Transilvania, fugiți din cauza asupririi maghiare, accentuată la sfârșitul veacului al XI-lea. Primele documente ce atestă existența satului datează din 17 august 1586.
Satul este dăruit boierului Rotopan, dar mai apoi, în vremea lui Ștefan cel Mare, lămășenenii sunt sloboziți. Se prea poate ca aceasta să se fi petrecut ca o consecință a victoriei de la Baia, din 1467, de la înfăptuirea căreia nu vor fi lipsit arcașii de pe-aici, adăpostiți de pădurea ce străjuia drumul care lega Baia de cetatea Sucevei. Izvoare narative afirmă că prima biserică din Lămășeni ar fi fost ctitoria lui Ștefan cel Mare. Dovezile în acest sens ar fi ușile împărătești de mici proporții, sculptate și pictate cu medalioane.
După o scurtă vreme de răzășie, Petru Șchioul dă uric de stăpânire a satului pentru spătarul Cîrstian Rotopan (Rotompan), de la care îl confiscă Ștefan Tomșa al II-lea, înregistrându-l ca sat domnesc. În martie 1615, satul e adus danie ctitoriei de la mănăstirea Solca, a lui Tomșa, dar este recuperat de spătar, cei din neamul acestuia stăpânindu-l mai apoi, divizat în două sate, până la jumătatea secolului al XIX-lea.
În anul 1864, cele două sate se unesc, formând comuna Lămășeni, până în anul 1886. Deși știința de carte a pătruns, în Lămășeni, mult mai devreme, pe cale particulară, abia din acea perioadă, anume de la data de 15 septembrie 1865, începe să funcționeze o școală.
Satul Pocoleni, este cel mai nou din comună. În documente, moșia Pocoleni apare pe la 1786 (v. Mihai Niculăiasa – Comuna Rădășeni – micromonografie, Editura Litera, 1975, p. 23). Satul se dezvoltă în urma împroprietăririi făcute în baza legii din 1889.Â
În 1916, ia ființă școala primară.
După ce, în anii 1930, a ținut pentru o scurtă vreme de comuna Horodniceni, consiliul sătesc a obținut menținerea satului în componența comunei Rădășeni, menționând legăturile strânse, de rudenie, pe care le aveau cu rădășenenii. De Pocoleni au aparținut și așezările Iazu (cîteva case) și Valea Vișinului, intrate în componența comunei Rădășeni, în urma delimitării limitelor teritorial-administrative ale localităților, din anul 1968
Cum se ajunge in localitate
Din sensul giratoriu de la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (sau de la fosta Policlinică) din Fălticeni, după statuia lui Sadoveanu, se face dreapta - pe str. Ion Creangă (Ulița Rădășenilor), se străbate suburbia Oprișeni, după care se ajunge la porțile de lemn de la intrarea în comuna Rădășeni.
La Rădășeni, se poate ajunge și de pe DN2E, apucând la dreapta, imediat după Fălticeni, din drumul către Gura Humorului.
Activitati economice si specifice zonei
Pomicultură, comerț, zootehnie, piscicultură, construcții, transporturi, servicii către populație.
Producători locali:
Pe raza comunei, își au sediul 146 unități economice, iar 66 unități economice își desfășoară activitatea în localitate. 45 de societăți comerciale au comerțul (în special comerțul cu amănuntul) ca principal obiect de activitate.
Evenimente
Hora Rădășenilor
Evenimentul se organizează ca urmare a faptului că, în comuna Rădăşeni exista obiceiul de a se organiza activități folclorice, iar consilierii locali au urmat sugestia cetățenilor, care au dorit să se perpetueze această veche tradiţie. Scopul festivalului este de a menține și de a pune în valoare obiceiurile locului, de a promova valorile autentice ale folclorului rădăşenean, de a revitaliza formele de manifestare culturală colectivă tradiţională și de a stimula activităţile cu caracter folcloric din mediul rural.
Plugușorul
Un alt obicei care vine din negura vremii are loc în amiaza ultimei zile de an, când un grup de urători vin să ure, călări, cu pluguri și compasuri, la sediul Primăriei comunei Rădășeni, de unde pleacă mai departe, la Fălticeni. Obiceiul este atestat documentar în perioada primului primar al comunei,. unionistul Toader Grumăzescu, care a mers în ajunul Anului Nou la Ruginoasa, în fruntea călăreților din sat, pentru a-l ura pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza
Obiective turistice
"Biserica Sfântul Mercurie şi Sfânta Ecaterina", din Rădășeni, construită în secolul al XVII-lea, ctitorie a lui Ștefan Tomşa (1611 - 1615, 1621 - 1623)
Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" - din Lămășeni, construită în perioada 1760-1762
Biserica Ortodoxă "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" – Rădăşeni
Punct de belvedere, la Cetăţuie- cu situl arheologic "Dealul Cetăţii"
Facilități oferite investitorilor
Oportunități de investiții în agroturism și turism cultural-religios.
Există zone cinegetice, posibilități de practicare a pescuitului și a sporturilor de iarnă.
Există puncte de belvedere, zone pastorale, locuri potrivite pentru drumeții.
S-au păstrat tradițiile etnofolclorice.
Poate constitui baza de plecare pentru trasee turistice către Neamț, Iași sau Bucovina.
Proiecte de investiții
Reabilitarea infrastructurii rutiere afectate de inundații din comuna Rădășeni
Reabilitarea drumurilor afectate de fenomene hidrometeorologice din comuna Rădășeni, județul Suceava
Construire grădiniță cu program prelungit în satul Rădășeni, comuna Rădășeni
Extindere rețea distribuție apă potabilă și rețea apă uzată în satele Rădășeni și Lămășeni, comuna Rădășeni, județul Suceava
Construire pod în sat Rădășeni, comuna Rădășeni, județul Suceava
Construirea rețelei inteligente de distribuție gaze naturale în comunele Rădășeni și Cornu Lunci
Construire rețelei inteligente de distribuție gaze naturale în comunele Rădășeni și Cornu Lunci (A.Saligny)
Extindere rețea distribuție apă potabilă și rețea apă uzată în satele Rădășeni și Lămășeni, comuna Rădășeni, județul Suceava (A. Saligny)
Elaborarea în format digital a documentației de amenajarea teritoriului și de Urbanism – plan urbanistic general pentru comuna Rădășeni, județul Suceava(PNRR)
Implementarea sistemelor inteligente de management local din comuna Rădășeni, județul Suceava (PNRR)
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin amplasarea stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice în comuna Rădășeni, județul Suceava (AFM)
