Primăria Densuș

Numele localităților aflate în administrație

Densuș, Criva, Hăţăgel, Peşteana, Peşteniţa, Poieni, Ştei

Așezarea geografică

Densuș, mai demult Demșuș, (în maghiară Demsus, în germană Demsdorf) este o comună situată în județul Hunedoara, Transilvania, Regiunea Vest, România.
Teritoriul comunei Densuș este amplasat în partea central-vestică a județului Hunedoara. 
Centrul de comună, satul Densuș se află la 57 km față de Deva, în partea vestică a depresiunii Hațegului.
Comuna Densuș are în componenta sa șapte sate: Densuș, Criva, Hățăgel, Peșteana, Peștenișa, Poieni, Ștei.
Comuna Densuș se învecinează la nord cu comuna Lunca Cernii de Jos, Răchitova și Unirea, la est cu comuna Totești, Râu de Mori, la sud cu Sarmizegetusa și județul Caraș - Severin în sud-vest.
Comuna Densuș este așezată la poalele munților Poiana Ruscăi, având ca formă de relief prelungiri ale culmilor radiale ale munților care se desfasoară sub forma unui evantai ce se pierd în depresiunea Hațegului, asemanatoare prin înfățișarea unei adevarate câmpii, care după unii geografi a fost candva golf de mare și în trecutul geologic al formării pământului a fost colmatat de apele curgătoare ce își adună apele din munții ce o înconjoară.
Aceste prelungiri ale munților Poiana Ruscăi sunt ferestruite de râulețe ce se unesc la un loc și formează râul Galbena ce trece prin Hațeg și este afluent al Râului Mare. Apele care formeazaă râul Galbena sunt: râul Densuș care își colecteaza apele de pe versanții estici și a culmilor Poiana Ruscă.
Pe acest râuleț sunt situate satele Ștei și Densus. Râul Densuș se unește la rândul său cu pârâul Ciula ce colectează toate pârâiele din satele Răchitova, Valișoara, Boița si Ciula și în continuare se unește cu râul Galbena care vine dinspre Peșteana și trece prin satul Hățăgel, desparțindu-l în două.
Comuna Densuș fiind așezată pe versanți ai culmilor care fac parte din Munții Poiana Ruscăi, în timpul precipitațiilor intense, toamna și primavară se formează pe versanți o serie de torenți, în special în satele Ștei și Densuș ce produc erodarea solului pe de o parte și aluvionarea unor terenuri pe de alta parte.
În bazinul Hațegului se întâlnesc depozite cretacice superioare și neogene, care s-au depus peste un fundament alcătuit din cristalinul pânzei getice și calcarele jurasice de pe spinarea acestuia.
VECINII TERITORIULUI
Comuna Densuş se învecinează la nord cu comuna Lunca Cernii de Jos, Răchitova şi Unirea, la est cu comuna Toteşti, Râu de Mori, la sud cu Sarmizegetusa şi judeţul Caras - Severin în sud-vest.
CĂI DE COMUNICAŢII IMPORTANTE
Comuna Densuş situată în partea de sud-vest a oraşului Haţeg se leagă de acesta prin drumul judeţean nr. 687 C Densuş - Toteşti şi mai departe prin drumul naţional nr. 68 pe distanţa Toteşti - Haţeg.
Drumul judeţean nr. 687 C pe distanţa de 6 km Toteşti - Densuş este modernizat, având îmbrăcăminte asfaltică.
Tot de oraşul Haţeg se mai leagă numai prin drumul judeţean nr. 687 C Toteşti - Densuş - Unirea - Haţeg. Pe acest drum distanţa până la oraşul Haţeg este de 18 km. din care numai 6 km. este modernizat, iar 12 km. este întreţinut prin balastare. Pe prima variantă distanţa până la oraşul Haţeg este de 13 km.
De oraşul Deva, reşedinţa de judeţ se leagă prin drumul judeţean nr. 687 C până la Toteşti aici prin drumul naţional nr.68 până la Haţeg mai departe prin drumul naţional 66 până la Simeria Veche, iar de la Simeria Veche prin drumul naţional nr. 7 Deva. Distanţa între comuna Densuş şi reşedinţa de judeţ este de 54 km.
Drumul comunal nr. 90 - DN - 68 - Peşteana - Densuş, leagă satul Peşteana de centrul de comună şi prin DN.68 de satele învecinate şi de oraşul Haţeg.
Drumul comunal nr. 90 leagă satele Peşteana şi Peşteniţa între ele.Drumul nenominalizat Densuş - Stei - Lunca Cernii, leagă comuna Densuş de comuna Lunca Crenii de Jos.
Drumurile comunale nr. 93 şi 95 Stei - Criva - Poeni leagă satele respective între ele şi cu centrul de comună.
Satul Hăţăgel este legat de centrul de comună prin drumul judeţean nr. 687 C. Drumurile comunale din cadrul comunei Densuş sunt de pământ întreţinute cu balast. Circulaţia între satele comunei şi între acestea şi comunele învecinate se face în bune condiţiuni. 
Comuna Densuş, are acces direct la calea ferată. Staţia cea mai apropiată este halta Peşteana de pe raza comunei situată la o distanţă de 6 km faţă de satul Densuş. 
ISTORICUL COMUNEI
Istoricul comunei Densuș este strâns legat de existența monumentului istoric "Biserica din Densuș".
Biserica a fost zidită în apropierea fostei capitale a Daciei Romane - Ulpia - Traiana - Sarmizegetusa pe o terasa situată pe malul stâng al râului Densuș în apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum. Ceramica dacă și romană găsită în săpăturile arheologice atestă existența unei așezări foarte vechi.
Primele știri despre biserica din Densuș, în schite desenate datează din anul 1767 provenită dintr-o publicație a lui Hophenhausen care credea că la originea bisericii a fost un templu roman ridicat iîn cinstea zeului Marte. Asemenea ipoteze au fost emise și de unii autori din secolul XIX - ca: Nicolae Iorga și Gheorghe Bals, care susțineau că acest monument ar fi construit din secolul al XII - lea, iar V. Vatasanu susține că cea mai verosimilă dată ar fi ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Restauratorii pe baza numeroaselor elemente descoperite, socotesc că monumentul a suferit modificări și adăugiri. Săpăturile arheologice, structura zidăriei, compoziția mortarului, planul pătrat cu absida semicirculară alungită, au dus la concluzia că aspectul primitiv al bisericii este foarte apropiat de al bisericilor paleo-creștine. Din anumite ipoteze se crede că Biserica din Densuș este cea mai veche biserica cunoscută pe teritoriul țării și este datată încă din secolul IV -VI. Dupa alți autori se crede că la obârșia Bisericii din Densuș a stat un templu mozaic pentru cultul focului aprins între cei patru stâlpi deasupra cărora se înalță turnul pastrat, îngust în sus pentru conducerea fumului. Legat de existența acestui vechi monument istoric este foarte pluzibil ca și satul Densuș ar fi de o vechime mult mai mare decât apare în unele documente. După unii, numele de Densuș s-ar trage de la expresia latina "Silva Densa" (Pădure deasă) unde ar fi fost îngropat unul din vestiții generali romani Longinus din timpul împarătului Traian. După o tradiție mai veghe rămasă în popor se spune că satul în vechime ar fi fost așezat mai înspre sud pe un grind numit - șesuri - unde și până astazi se mai văd anumite urme, iar mai târziu înmulțindu-se locuitorii, sau satul fiind distrus de o calamitate s-a strămutat mai sus pe locul actual și de aici s-a numit Densuș, adică "din sus" Numirea adevărat româneasca "Densuș" apare în documente pentru prima dată la începutul secolului al XV-lea, mai precis în anul 1404 Mursina și Ioan fiul lui Stoica din Densuș sunt numiți comisari ai unui cneaz din ținutul Hațegului.

Activitati economice si specifice zonei

Amplasarea localităţilor comunei în zona de deal este în relaţie directă cu creşterea animalelor, activitatea preponderentă a locuitorilor din aceste zone.
Agricultura reprezintă ocupația principala a locuitorilor. Principalele direcții de activitate sunt cultivarea cerealelor și creșterea animalelor.
În prezent principala activitate a locuitorilor este cea de creştere a animalelor (bovine, porcine, ovine şi caprine) Marea majoritate a exploataţiilor agricole sunt de tip individual pe suprafeţe mici. Producţiile modeste obţinute se datoresc atât calităţii mai scăzute a solului, dar mai ales neaplicării integrale a prevederilor tehnologiilor de cultivare a plantelor cerealiere.

Funcţiunea social-economică dominantă a comunei o reprezintă agricultura şi silvicultura.
​În ultimii ani, creșterea economică a fost o realitate pentru comuna Densuș, cu multe invesțitii în plan, ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană. Sectorul zootehnic este dezvoltat, el având o pondere însemnată în gospodăriile populaţiei.
Comerțul și serviciile sunt prezente în comuna Densuș prin activitățile diversificate oferite populației, astfel: prelucrarea brută a lemnului, activități de construcții, tâmplărie, dulgherie, etc.
Dezvoltarea economico-socială este influenţată de o serie de factori-amplasarea în reţeaua de localităţi a judeţului, relief, existenţa, exploatarea resurselor naturale, potenţial industrial şi agricol.
​Din păcate infrastructura nedezvoltată suficient - căi de comunicaţie modernizate, reţele edilitare-limitează confortul locuirii în mediul rural, constituind uneori şi un impediment pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi.
Profilul economic al comunei este preponderent agricol (agricultură, zootehnie, pomicultură, sivicultură), practicându-se în prezent agricultura în gospodăriile individuale.
Activităţile economice ale localităţii Densuș sunt acum mai complexe: s-au constituit noi unităţi comerciale şi de prestări servicii atât pentru populaţia comunei, cât şi pentru circulaţia de tranzit.
O altă activitate cu tendinţe de dezvoltare este ramura de turism şi agrement, de sfârşit de săptămână. Este necesară modernizarea căilor de acces carosabil şi acolo unde este posibil prevederea sau extinderea reţelelor edilitare.
Actuala perioadă este favorabilă iniţiativei private, apărând numeroase societăţi comerciale majoritatea având profil comercial sau de alimentaţie publică. În comuna Densuș s-au înfiinţat noi societăţi comerciale cu activitate de servicii și producţie pe diverse profile.
Principalele societăţi comerciale, desfășoara activități în urmatoarele domenii: prelucrarea lemnului, confecții metalice, panificație, comerț.
Industria
Activitatea cu caracter industrial se desfăşoară în afara teritoriului comunei, persoanele active deplasându-se pentru muncă la Haţeg şi Răchitova.
Activităţile industriale de prelucrare a resurselor locale agricole şi silvice, cât și pentru producerea de bunuri pentru consumul colectivităţilor locale cu caracter nealimentar, inclusiv lucrul la domiciliu în mici ateliere, poate asigura condiţii de dezvoltare rurală.
Dezvoltarea economică a localităţilor rurale, în perspectivă, poate fi realizată prin investiţii importante în obiective industriale prin atragerea de investitorii și fonduri nerambursabile pentru implementarea de proiecte în sectorul IMM.
Silvicultura
Suprafața ocupată de păduri reprezintă 50.9% din suprafața teritoriului administrativ.
Pădurile din cadrul comunei sunt administrate de Ocolul Silvic Hațeg, care asigură asistență tehnică, exploatarea raționala, întinerirea pădurilor tinere, reimpădurirea terenurilor defrișate.
Zonele de exploatare forestieră sunt: Floruta, Poieneasca și Valea Fierului. Pe teritoriul comunei funcționeaza 3 puncte de colectare a fructelor de pădure.
În teritoriu există o cabană silvică și 4 cabane forestiere.
Piscicultura ​
​Pescuitul nu are o mare amploare în zona Densuș, acesta realizându-se pe Râul Galbena și pe Râul Densuș.
Serviciile şi comerţul
Activitatea ce a luat amploare în sectorul privat este comerţul atât alimentar cât şi nealimentar, alimentaţie publică. Sectorul de servicii şi cel de comerţ sunt cele mai reprezentative în dinamica economiei comunei Densuș.
Pentru comerţul alimentar şi nealimentar există magazine mixte în satele comunei Densuș, şi o serie de unităţi particulare a micilor întreprinzători, care de altfel au prestaţii şi în alimentaţia publică.
O oportunitate de dezvoltare în sectorul serviciilor sunt înfiinţarea unor ateliere mecanice şi baze pentru utilaje agricole.

Evenimente

Considerăm Densușul ca o zonă binecuvântată de Dumnezeu, aici înca se mai pastrează unele obiceiuri străvechi, unice în felul lor: mersul cu pataraii, colindul din ajunul Crăciunului, păzirea paştilor la biserică în noaptea de înviere de către un vânător cu armă
Tradiţionalele nedei din zona noastra:
Peşteniţa - Paştile Mici, aici există un obicei unic în Ţara Haţegului şi anume Alergatul prescurii şi împuşcatul cocoşului
Densus - 1 Mai Arminden prinderea în poartă a unui vârf de mesteacăn verde, obiceiul fiind legat de căutarea lui Isus de către evrei, aceştia ştiind că îl vor găsi la o poartă cu nuia verde, atunci toţi locuitorii au pus nuia verde la poartă
Peşteana - Rusalii
Hăţăgel - Duminca Mare
Ştei - Sf. Dimitrie
Poieni - Vinerea Mare
Nu de puţine ori comuna Densuș a primit vizita unor importante personalităţi ale lumii culturale şi politice, amintind doar câtiva dintre aceştia: regina Maria (decembrie 1996), regele Mihai şi principesa Margareta (august 1997), Ion Iliescu (fost preşedinte al României), Răzvan Teoderescu, fost ministru al României, ambasador S.U.A la Bucureşti, vizitând biserica - monument istoric de la Densuș, a ramas profund impresionat de frumuseţea ei, a locurilor şi importanţa acestui monument de arhitectură, acordând un sprijin financiar în valoare de 20.000 $, pentru lucrările de restaurare şi conservare a picturii interioare
De asemenea Ministerul Culturii şi Cultelor s-a implicat în procesul de renovare şi conservare a bisericii, lucrări ce s-au finalizat în vara anului 2005
În luna iunie a fiecărui an are loc festivalul "Fiii satului"
În data de 01 mai – nedee în localitatea Densuș
În prima săptămână după sărbătoare paştelui are loc nedee în localitatea Peşteniţa
La Rusalii nedeea în localitatea Peşteana
În prima duminică după Rusalii, “Duminica mare” nedeea în localitatea Hăţăgel
În data de 14 octombrie nedeea în localitatea Poieni
În data de 26 octombrie nedeea în localitatea Ştei

Obiective turistice

Datorită zonei pitoreşti în care este aşezată comuna Densus, precum şi a obiectivelor turistice ce se află aici, în fiecare an peste 1000 de turişti îi calcă pragul. Pe lânga liniştea şi frumuseţea zonei, turistul venit aici poate vizita:
- Biserica Ortodoxa Monument Istoric Sfântul Nicolae Densuș sec. XIII
- Biserica Ortodoxa Monument Isoric "Pogorarea Sfântului Duh" Peșteana sec. XV 
- Biserica Reformata Monument Istoric Peșteana sec. XVI
- Mlaștina de la Peșteana, Rezervație Botanică a Biosferei ( "Tăul fără fund") 
- Dealurile Vulcanice din Densuș
- Muzeul Satului Hațegan Peșteana, ce deține o colecție importantă de obiecte și vestigii arheologice, apartinând civilizației daco-romane
Istoricul comunei Densuș trebuie să considerăm că este strâns legat de existenţa monumentului istoric din Densuș, bijuterie arhitectonică medievală românească
Biserica a fost zidită în apropierea fostei capitale a Daciei Romane - Ulpia Traiana Sarmisegetusa, pe o terasă situată pe malul stâng al râului Galbena, în apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum. Din anumite ipoteze s-ar crede că biserica din Densuș este cea mai veche biserică cunoscută pe teritoriul ţării şi e datată încă din secolul IV-VI. Dupa alţi autori se crede că la obârşia bisericii a stat un templu mosaic pentru cultul focului aprins între cei patru stâlpi deasupra cărora se înalţă turnul pătrat, îngust în sus pentru conducerea fumului
Pentru că Densușul este o localitate foarte veche, cu urme de civilizaţie ce se pot vedea şi astăzi, cu sute de ani în urma în această localitate funcţiona un Firez (gater), loc ce şi astazi îi poartă numele fiind o livadă de pomi fructiferi
În localitatea Ştei se mai pastrează şi astăzi urmele unor galerii de unde se extrăgea minereu de fier, locuri ce astăzi poartă numele de Valea Fierului
Tot în acea zonă exista o fabrică de cherestea pe locul numit Valea Lacuri, aşezare ce astăzi a dispărut, rămânând doar urmele acesteia
În comuna Densuș există perspective privind înfiinţarea unei reţele de agroturism, primii paşi făcându-se prin identificarea câtorva gospodării cu potenţial agroturistic, existând condiţii propice pentru dezvoltarea acestei activităţi.

Facilități oferite investitorilor

Acces la DN 68 Toteşti
Telefonie digitală
Dezvoltarea agroturismului
Forţă de muncă calificată
Înfiinţarea de pensiuni agroturistice
Înfiinţarea de ferme piscicole (păstrăvări)
Înfiinţarea de plantaţii de pomi fructiferi
Înfiinţarea de fabrici de exploatare a lemnului
Colectarea şi prelucrarea fructelor şi ciupercilor de pădure
Exploatarea potenţialului hidroenergetic
Producerea de energie verde
Crearea unor unităţi specializate de producere şi valorificare a biomasei
În funcţie de discuţiile purtate cu partenerii:
- scutirea sau reducerea taxelor locale pe perioada determinate
asigurarea utilităţilor: apă, curent, canal
Oportunități de investiții pe domenii:
- zootehnie
- pomicultură
- legumicultură
- piscicultură
- apicutură
- dezvoltare infrastructură
- comerț - agroturism

Proiecte de investiții

Reabilitarea moderată a construcției Școala Densuș, comuna Densuș, județul Hunedoara - finanțat prin Programul Național de Redresare și Rezilientă
Digitalizarea Comunei Densuș, județul Hunedoara, prin dezvoltarea infrastructurii TIC - finanțat prin Programul Național de Redresare și Rezilientă
Reabilitarea moderată a Școlii Stei din comuna Densuș, în vederea creșterii eficienței energetice a clădirii - finanțat prin Programul Național de Redresare și Rezilientă
Reabilitare și modernizare drumuri comunale în comuna Densuș, județul Hunedoara - finanțat prin Programul Național de investiții “Anghel Saligny
Achiziția de autoutilitară în vederea dotării Serviciului Public de Gospodărie Comunală, Dezăpezire și întreținere spații verzi din comuna Densuș, județul Hunedoara- finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020,Leader masura 6.3, Gal “Asociația Microregiunea Țara Hațegului – Ținutul Pădurenilor
Construire Capelă Mortuară în localitatea Densuș, judetul Hunedoara – finanțat prin Agenția pentru finanțarea Investitiilor Rurale
Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în comuna Densuș, județul Hunedoara finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu
Eficientizarea și modernizarea sistemului de iluminat public în comuna Densuș, județul Hunedoara finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu