Primăria Călimăneşti

Cuvântul primarului

Drumul cel bun
Principala calitate a stațiunii Călimănești-Căciulata sunt cei aproape nouă mii de localnici. Ei dau viață unuia dintre cele mai frumoase locuri din România. Ei fac posibil miracolul însănătoșirii trupești și spirituale pe care o caută aici zeci și sute de mii de turiști din toate colțurile lumii. Specialiștii în tratamente balneare, profesioniștii în servicii de găzduire a turiștilor, oamenii de afaceri, monahii și oamenii de cultură, funcționarii publici ori simpli agricultori, cu toții par să știe foarte bine drumul către sufletul turistului de pretutindeni, acela care se întoarce an de an la Călimănești, la Cozia, la Căciulata. De mai bine de o sută de ani, generații de localnici se ocupă de buna și de benefica ședere aici a generații și generații de turiști români și străini. A fost și rămâne de bon ton să-ți faci vacanța la mare într-o anume stațiune, știți cu siguranță care, și la munte, la Călimănești. Orice român îți poate arăta foarte repede pe harta țării aceste două puncte. Unul dintre ele, cel mai important pentru noi, este la ieșirea dintre munți a râului Olt, într-o vatră la fel de atractivă în fiecare dintre cele patru anotimpuri. Cozia, Căciulata, Călimănești, pe scurt stațiunea Călimănești.
Sunt foarte mândru de șansa de a contribui la buna administrare a acestei localități.
În ultimii ani, s-au finalizat aici proiecte publice și proiecte private care exploatează și mai bine sursele de ape minerale și de ape termale din zonă. O Strategie integrată de dezvoltare urbană a orașului face ca majoritatea inițiativelor publice și private să se îndrepte concentrat în direcția dezvoltării economice prin turism și activități adiacente. Parcurile publice, căile de comunicații și de promenadă pentru turiști sunt acum pe deplin modernizate și s-au inițiat proiecte noi pentru modernizarea drumurilor în zona montană, pe malul drept al Oltului și calea de acces spre mănăstirea Stănișoara, în Parcul național Cozia. Dintotdeauna stațiunea Călimănești a fost un mare complex balnear. Prin noile proiecte destinate agrementului, stațiunea poate fi în curând un mare și întins complex turistic. Ne gândim ca pe viitor să contribuim la o mai bună integrare a ofertelor turistice cu cele ale celorlalte stațiuni balneoclimaterice și de agrement din regiune.
Tot ceea ce se întâmplă la Călimănești are suportul locuitorilor stațiunii. Ei sun contribuabilii direcți la acest mers al lucrurilor, cum spuneam mai înainte. Tocmai de aceea o bună parte dintre proiectele publice sunt îndreptate în direcția bunăstării și a confortului locuitorilor. Modernizări și dezvoltări ale spațiilor publice (parcuri, școli, campus școlar, grădinițe…) sunt proiecte în curs de finalizare. Altele, izolări termice ale clădirilor, drumuri de acces, parcări, se află în derulare sau în curs de inițiere. Mulțumirea locuitorilor prin investiții publice este o obligație care se răsfrânge asupra întregii percepții pe care lumea, în general, o are despre stațiunea Călimănești. Mă bucur să pot contribui administrativ la această stare de spirit și la buna imagine publică pe care o are stațiunea noastră.
Cozia, Căciulata, Călimănești, pe scurt stațiunea Călimănești, și-a accelerat în ultimii ani evoluția în direcția stațiunilor cu cel mai înalt renume în turismul internațional.
​Florinel CONSTANTINESCU primar

Numele localităților aflate în administrație

Călimăneşti, Căciulata, Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păuşa, Seaca

Așezarea geografică

Teritoriul administrativ al orașul Călimăneşti este situat în partea de nord- est a judeţului Vâlcea, la poalele Carpaţilor Meridionali, de o parte şi de alta a râului Olt, poziționat în cea mai mare parte într-o arie depresionară submontană a Subcarpaților Getici, la o altitudine medie ce variază de la 260 m în vatra localității la aproape 1400 m spre limita de nord-vest (Munții Căpătânii), dar urcă și pe versanții sudici ai Munților Cozia (1668 m) și Căpățânii. Stațiunea este situată la intrarea în spectaculosul defileu al Oltului și adiacent Masivului Cozia, al cărui vârf principal domină zona cu înalțimea lui. 
Clima este specifică depresiunilor subcarpatice adăpostite, fără variații mari de temperatură, cu veri răcoroase și ierni relativ blânde.
Localități înfrățite
1. orașul DAVUTLAR/AYDIN - TURCIA
2. orașul ASCLIPIOS/ALGORIDA – GRECIA
​3.Înțelegere de cooperare – orașul EVROTAS/LAKONIA - GRECIA

Cum se ajunge in localitate

Accesul în stațiune se realizează, rutier, pe drumul euroepan E81(DN7) (București-Rm.Vâlcea- Călimănești- Sibiu-Cluj- Satu Mare- Halmeu), iar feroviar este asigurat de linia secundară Piatra Olt- Podul Olt, prin stația de cale ferata Călimănești și Halta Păușa.
​Orașul este localizat la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Cel mai apropiat aeroport care poate deservi stațiunea este la Sibiu

Activitati economice si specifice zonei

Profilul economic al orașului este cel turistic, localitățile Călimănești și Căciulata formând stațiunea turistică Călimănești- Căciulata. Resursele naturale de care dispune stațiunea, izvoarele minerale și geotermale, bioclimatul zonei, stau la baza dezvoltării turismului balnear și a acreditării acesteia ca stațiune balneoclimatică de interes general. O componentă importantă a turismului local este turismul monahal, dezvoltat în jurul mănăstirilor Cozia, Turnu și Stănișoara. Potențialul economic al localității este completat de cele două hidrocentrale producătoare de energie electrică de la Turnu și Călimănești. 
Firme reprezentative:
Călimănești-Căciulata SA,
Ardava srl
CSDR SIND Turism
Scorilo srl
Francexim srl
Popasul Casa Românească srl
Marcos Travel
M.B. Plus
Biosan – toate cu activități în domeniul turismului

Evenimente

Zilele orașului Călimăneşti: 20 mai 1388-atestarea documentară a localității Călimănești
Festivalul naţional de folclor Cântecele Oltului: anual în luna August , ed. a 55-a (16-17 august 2025)
Tabăra de Arte Vizuale Vlaicu Ionescu: anual în luna Iulie
​Tabăra naţională de teatru Florin Zamfirescu: anual în luna Iulie

Specific zonal

Turism balnear, monahal și de agrement, activități agricole specifice dealurilor subcarpatice și exploatare forestieră

Obiective turistice

Orașul Călimănești dispune de importante resurse naturale. Apele minerale și izvoarele termale, cu valoare terapeutică, sunt principalele atracții pentru turiștii care poposesc aici pentru îngrijirea sănătății. Dar natura a înnobilat zona cu numeroase alte atracții turistice, dintre care se remarcă în mod deosebit: 
- geomorfologia zonei, reprezentată prin dealurile subcarpatice domoale, împădurite, ușor accesibile pentru drumeție, plimbări și prin relieful montan spectaculos al Munțiilor Căpățânii și Cozia 
- cursul râului Olt, deosebit de pitoresc, care formează pe teritoriul administrativ al orașului cel mai spectaculos sector din defileul Turnu Roșu-Câineni; 
- cursurile pitorești ale pâraielor Păușa, Căciulata, Lotrișor, însoțite de drumuri forestiere și de poteci turistice marcate sau nemarcate, cu posibilități de acces spre zonele înalte montane; 
- Parcul Național Cozia , un adevărat laborator de cercetare în aer liber și o resursă de elemente naturale cu valoare turistică incontestabilă, este o arie protejată cu caracter peisagistic, geologic- geomorfologic, floristic, faunistic și forestier care reunește între limitele sale părți din trei unități montane distincte: partea de sud- vest a munților Lotru (masivul Dobra), partea estică a Munților Căpățânii (Năruțu) și Munteel Cozia propriu- zis, despărțite de râul Olt și de afluentul acestuia, Lotru. Formele de turism practicabile pe teritoriul parcului sunt: drumeția montană, turismul științific, sporturi extreme, odihnă și recreere.
Pe teritoriul orașului Călimănești există numeroase obiective cultural- istorice, deosebit de valoroase, incluse pe Lista monumentelor istorice. Printre acestea sunt: 
Castrul roman ARUTELA 
Localizare: oraș Călimăneşti, localitatea Păușa, "Poiana Bivolari"
Datare: 137–138 d. Hr., epoca romană. Categorie valorică A. 
Lista 2010: VL-I-s-A-09562. 
Datarea s-a făcut pe baza unei inscripţii, descoperită în dublu exemplar, din care rezultă că acest castru a fost construit în vremea împăratului Hadrian, de “Suri Sagittari”, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator imperial al Daciei inferioare. Ultima monedă, ca datare, descoperită la Arutela, a fost emisă între anii 220 – 223. La Arutela, a existat şi o aşzare dacică care şi-a prelungit existenţa şi sub stăpânirea romană. 
Castrul Arutela asigura circulaţia pe Valea Oltului, spre Transilvania şi făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. 
De formă pătrată, castrul a fost construit din piatră. Zidul de incintă a fost ridicat din blocuri mari de piatră de formă dreptunghiulară, şi după caz, lespezi subţiri şi piatră măruntă, nefasonată prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea. La nord de castru se află piscul lui Teofil, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălţime faţă de Poiana Bivolari. Acest turn, orientat spre Olt avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată şi urmărirea traficului rutier spre Castra Traiana (Dăeşti). Dovezile arheologice indică faptul că, încă din antichitate, apele Oltului au distrus latura de vest a castrului, determinând retragera de aici a garnizoanei romane. 
Mănăstirea COZIA 
Localizare: oraş Călimăneşti, localitatea Cozia – Căciulata 
Datare: 1388–1391; sec. XVI, XVII, XVIII. XIX. Categorie valorică A. 
Ctitori: voevozii Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Radu Paisie, egumenul Amfilohie, Şerban II Cantacuzino, arhimandritul Ioan, egumenul Mănăstirii Hurezi, domnitorii Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei. 
Ansamblul monastic de la Mănăstirea Cozia se compune din: Biserica Sfânta Treime (biserica mare); Paraclisul Adormirea Maicii Domnului (al lui Amfilohie); Paraclisul Duminica Tuturor Sfinţilor (al lui Ioan de la Hurezi) –; Trapeza; Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) și corpurile de clădiri ale incintei, laturile de nord, est şi sud. 
Biserica Sfânta Treime, realizare artistică de mare rafinament, cu elemente constructive originale, integrând organic tradiţia bizantină, caracteristicile arhitecturii balcanice şi arta autohtonă a zidirii bisericilor din secolele XIII – XIV.  
Între comorile de preţ pe care le adăposteşte Mănăstirea Cozia, pictura murală în stil bizantin păstrată aici este o inestimabilă valoare a patrimoniului cultural şi artistic românesc şi european. La Cozia pot fi admirate: fresca datând din secolul al XIV-lea (din pronaosul bisericii mari), al doilea ansamblu pictural din ţara Românească (după cel de la Biserica domnească din Curtea de Argeş, ca amploare şi vechime), încadrat stilistic în sfera artei constantinopolitane, Mircea cel Bătrân recurgând, pentru pictarea Coziei, la o echipă de meşteri formaţi la şcoala metropolitană, fresca datând din secolul al XVI-lea (1542 – 1543), reprezentată de pictura murală din Bolniţa Coziei, realizare a zugravilor David şi Raduslav, un ansamblu bine conservat şi impresionant prin calităţile sale de fast decorativ, prin compoziţie, culoare şi în mod deosebit prin expresivitatea portretelor, fresca brâncovenească, realizată între anii 1704 – 1705 de zugravii Preda şi fiii săi Ianache, Mihail şi Sima în naosul şi altarul bisericii mari, cea din pridvor, realizată între anii 1705 – 1707, de zugravii Andrei, Gheorghe şi Constantin, şi din Paraclisul de Nord (pereţii de sud şi vest), fresca din Paraclisul de Sud, realizată în 1835 de Voicu zugrav din Piteşti.  
Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) prin silueta sa zveltă şi elegantă este "una dintre cele mai frumoase realizări arhitectonice ale veacului al XVI – lea din ţara Românească, o bijuterie a arhitecturii autohtone a secolului al XVI-lea". 
Mănăstirea OSTROV (Biserica Nașterea Maicii Domnului)  
Localizare: oraş Călimăneşti, Insula Ostrov Datare: 1520–1522. Categorie valorică A.
​Ctitori: Neagoe Basarab şi Despina Doamna  
În înfăţişarea sa actuală, Biserica Nașterea Maicii Domnului este ctitoria recunoscută a domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1521, septembrie 15) şi a Despinei Doamna, soţia sa, fiică a despotului sârb Ioan Brancovici. După pierderea soţului şi a fiului într-un răstimp foarte scurt, Despina Doamna, care va mai trăi încă 33 de ani după moartea soţului său, se călugăreşte la Schitul Ostrov, sub numele de monahia Platonida.  
Pisania iniţială, care probabil îl pomenea printre ctitori şi pe Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab şi al Despinei Doamna, s-a pierdut. Pisania actuală datând din 30 iunie 1760 precizează doar data încheierii lucrărilor (30 iulie 1522). În timpul amplelor lucrări hidrotehnice de pe Olt, biserica a fost salvată prin ridicare pe verticală cu 4,85 metri.
Mănăstirea TURNU
​Localizare: oraș Călimănești, la poalele muntelui Cozia  
Datare: 1676  
Biserica veche a Mănăstirii Turnu a fost ridicată în anul 1676 pe locul unor sihăstrii. Este ctitoria mitropolitului Varlaam al Țării Românești, fost episcop de Râmnic. Biserica nouă a fost ridicată între 1897-1901 de episcopul Gherasim Timuș. Mănăstirea este situată la poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului și la 2 km de ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia. În această zonă, la poalele culmii Turneanu din masivul Cozia, de-a lungul timpului au existat multe sihăstrii, chilii săpate în stâncă, din care unele mai pot fi văzute și astăzi.  
Mănăstirea STĂNIŞOARA  
Localizare: oraş Călimăneşti, pe Muntele Cozia, la 6 km distantă de DN7, pe Valea râului Păușa Datare: 1747, ref. 1807, 1850, 1903-1907.  
Ctitori: după tradiţie, fondatorii mănăstirii au fost pustnicii Meletie şi Neofit. După pisania din 1747, ctitorii sunt clucerul Gheorghe Serezli şi negustorul Martin Buliga din Piteşti, ispravnic fiind Ghenadie, egumenul Coziei.  
Ansamblul se compune din bisericile Sfântul Gheorghe şi Sfânta Treime (1904-1905, arh. Debona Apoloni), chilii și trapeza (1836). Între anii 1936–1940 a fost construită biserica paraclis, la sud de biserica mare. Întregul așezământ monahal se află într-un cadru natural liniștit, înconjurat de frumuseți natural ispititoare.

Facilități oferite investitorilor

Predictibilitatea.
Administrația locală a pus la dispoziția publicului o strategie integrată de dezvoltare urbană a orașului pentru o perioadă medie și lungă de timp, necesară pentru fundamentarea planurilor de afaceri ale dezvoltatorilor locali
Complementaritatea:
​Investițiile publice sunt îndreptate în principal către modernizarea și dezvoltarea căilor de comunicații și a facilităților de agrement dedicate turiștilor, principalii clienți ai investitorilor prezenți și viitori

Proiecte de investiții

Îmbunătățirea calității vieții populației prin modernizarea Orașului Călimănești obiectiv 1: Centru cultural și Recreativ Jiblea Nouă obiectiv 2: Școala cu clasele I-IV Jiblea Nouă obiectiv 3: Casa de Cultură Florin Zamfirescu obiectiv 5: Extindere, Modernizare si Reabilitare Străzi in Oraş Călimăneşti jud. Vậlcea
Construire piață – comercializare pește și produse agroalimentare tradiționale în oraș Călimănești, județul Vâlcea
Construire bază sportivă TIP 1 la Seaca
Reabilitare Castru Roman Arutela şi Amenajarea de Spaţii Multifuncţionale
Cresterea producției de energie din resurse geotermale prin realizarea/modernizarea capacităților de producție și a rețelelor de transport - distribuție a energiei termice din energie geotermală
Sprijin la nivelul regiunii SV Oltenia pentru pregătirea de proiecte finanțate din perioada de programare 2021-2027 pe domeniile mobilitate urbană, regenerare urbană, centre de agrement/baze turistice( tabere școlare), infrastructură și servicii publice de turism, inclusiv obiectivele de patrimoniu cu potențial turistic și infrastructură rutieră de interes județean, inclusiv variante ocolitoare și / sau drumuri de legatura. – Mobilitate urbană - Achiziţia de mijloace de transport, dezvoltarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii necesare pentru o utilizare conformă a transportului public; Regenerare urbană - Reconversia și reutilizarea terenului cu vegetație forestieră din Zona Hotelului Central – Călimanești și transformarea acestuia în Pădure – Parc – Zona de agrement și recreere
Creșterea eficienței energetice în clădirea Școlii Gimnaziale cu clasele I-VIII „Șerban Vodă Cantacuzino
Construirea de insule ecologice digitalizate în orașul Călimănești, județul Vâlcea
Dotarea unităților de învățământ preuniversitar de pe raza UAT Călimănești, județul Vâlcea
Extindere reţele inteligente de distribuţie gaze naturale în Oraşul Călimăneşti, județul Vậlcea şi înfiintare sistem de distribuţie gaze naturale în Comuna Bujoreni, judeţul Vậlcea- Obiect 1 - Extindere rețele inteligente de distribuție gaze naturale în orașul Călimanești, județul Vâlcea
Extindere reabilitare și modernizare rețea apă potabilă și canalizare în oraș Călimănești – Județul Vâlcea
Creşterea eficienţei energetice în clădirea Primăriei oraşului Călimănești, judeţul Vâlcea
Proiecte de viitor
Reconversia și reutilizarea terenului cu vegetație forestieră din Zona Hotelului Central- Călimănești și transformarea acestuia în Pădure- Parc- Zonă de agrement și recreere
Achiziția de mijloace de transport, dezvoltarea , extinderea și modernizarea infrastructurii necesare pentru o utilizare conformă a transportului public
Construire Centru de Agrement Seaca, cu dotările și utilitățile aferente
Locuinte sociale și de necesitate, oraș Călimanești, județul Vâlcea
Reabilitare și modernizare străzi în orașul Călimănești – județul Vâlcea
Consolidare, reabilitare și modernizare imobil și anexe cu destinația ”Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice în orașul Călimănești – Județul Vâlcea”
Construire creșă pentru maxim 7 grupe / 70 copii
Îmbunătățirea mediului urban în orașul Călimanești prin extinderea și modernizarea trotuarelor, fluidizarea circulației pietonale
Îmbunătățirea mediului urban în orașul Călimanești prin investiții în spații destinate utilizării publice, județul Vâlcea
​Restaurarea, consolidarea, punerea în valoare a Bisericii “Sf. Gheorghe și Sf. Treime”, a trapezei și a corpului de chilie C11 din cadrul Mănăstirii Stănișoara.

PRIMĂRIA CĂLIMĂNEŞTI în Ediția tipărită Ghidul Primăriilor