Primăria Bocşa

25846 Vizualizări

Tip: Oras

● Până la 1943 au existat comunele Bocşa Montană, Vasiova şi Bocşa Română, iar din acel an primele două comune s-au contopit, formând Bocşa Vasiovei; ca urmare a aplicării Legii nr. 3 din 31 XII 1960, Bocşa Vasiovei s-a unit cu Bocşa Română, formând oraşul Bocşa de astăzi.

● Depresiunea Bocşei este reprezentată de urme ale civilizaţiei materiale încă din epoca neolitică, apoi în epoca bronzului şi a fierului (Colţan, perimetrul dintre Bocşa Română şi Ramna, Valea Godinovei etc.);

● Continuitatea romană a zonei poate fi ilustrată prin exploatarea filoanelor de aur de la Cracul de Aur din Munţii Moraviţei, descoperirea unui depozit de 119 monede romane de argint etc.;

● La începutul Evului Mediu, Bocşa făcea parte din districtul Cuieşti, cu centrul administrativ la Cetatea de la ,,Buza Turcului”;

● Începutul atestării documentare a Bocşei este anul 1331, localitatea fiind amintită într-un document de impozitare papală;

● Dispariţia districtului Cuieşti ca mod de organizare administrativă românească s-a produs la sfârşitul secolului XIV şi începutul secolului XV. Din secolul XVI, cetatea îşi schimbă numele, fiind menţionată de aici înainte Bocşa;

● Prima atestare documentară a Vasiovei apare în anul 1437;

● Bocşa Română este atestată documentar pentru prima oară în anul 1595;

● Între 1552-1555, cetatea Bocşei s-a aflat sub ocupaţia otomană, fiind subordonată direct beglerbegului de Timişoara. După o stăpânire succesivă a cetăţii de către turci, austrieci şi maghiarii din Transilvania, în 1695 cetatea Bocşei este distrusă definitiv de către austrieci;

● Anul 1719 reprezintă anul începutului metalurgiei la Bocşa (primul cuptor de topit minereu de cupru şi fier de la Neuwerk, ridicat de maistrul Friedrich Freiberg);

● 1722 – La Bocşa Montană este ridicată o forjă cu trei ciocane, iar la Altwerk o altă forjă cu două ciocane;

● În 1725 la Bocşa Montană se construieşte primul cuptor de topit minereul de fier şi prima forjă;

● 1737-1739 – Răscoala antihabsburgică din Banatul Montan care s-a extins şi asupra comunităţilor bocşene. Atunci au fost distruse cuptoarele metalurgice de la Altwerk şi Florianwerk, românii localnici aliindu-se cu trupele otomane;

● 1767-1770 – Construirea primului furnal la Bocşa Montană; 1780 – ridicarea a încă două cuptoare şi două forje la Bocşa Montană;

● În 1772 se stabilesc limitele teritoriale şi de exploatare industrială între Altwerk, Neuwerk şi Florianwerk;

● În 1780, Maria Teresia finalizează lucrările de construcţie a unui sanatoriu pentru afecţiunile pulmonare datorită proprietăţilor curative ale aerului din Bocşa Montană;

● 1825 – Crearea coloniei Kohldorf şi a cartierului Măgura;

● 1848-1849 – Evenimentele revoluţionare au găsit populaţia Bocşei alături de husarii maiorului Ludovic Asboti împotriva trupelor de graniţă conduse de generalul austriac Appel. Revoluţia a fost înfrântă în ziua de 24 decembrie 1848 la baricada de la Podul Mic şi de la Vasiova;

● 1850 – Din perspectiva administrării industriale imperiale, Bocşa cuprindea cinci comunităţi: Florian sau Hauptwerk, Nepomuk sau Neuwerk, Altwerk, Kohldorf (satul de cărbunari), Măgura;

● 1855 – Preluarea Uzinelor Metalurgice din Bocşa de către StEG;

● 1865 – Deschiderea lucrărilor canalului Eruga şi a canalului de la Bichiştin;

● 1865-1869 – Construirea la Bocşa Montană a două furnale moderne noi;

● La 1870, StEG-ul amenajează la Bründl un perimetru de petrecere a timpului liber (un restaurant, o bază de tir în stil elveţian, ştrandul Paradis, un iaz cu crapi de pescuit);

● Prima linie de cale ferată a fost tronsonul deschis între Voiteg şi Vasiova – 6 septembrie 1874. Cel de-al doilea tronson a fost deschis în 1892 pe distanţa Vasiova-Reşiţa.

● 1880 – Arhitectul A. Diaconovici finalizează lucrările de construcţie ale Casei de Economii din Bocşa Montană;

● 1896 – Închiderea Uzinelor Metalurgice din Bocşa, în special a furnalului înalt de la Bocşa Montană;

● 1898 – Finalizarea lucrărilor primei hidrocentrale de la Bocşa Montană;

● 1898 – StEG-ul construieşte Fabrica de unelte agricole din Bocşa Română, cea care se va extinde şi îşi va diversifica producţia devenind cel mai important agent economic vreme de 100 de ani în spaţiul bocşean. De-a lungul timpului, ea va beneficia de mai multe denumiri, precum: I.C.M.M.A., U.C.M.M.A., U.C.M.B., I.C.M.B., C.M.B.-SA;

● 1910 – Electrificarea publică stradală a două tronsoane din Bocşa Montană şi Vasiova

● 1911 – Deschiderea Băncii de Credit şi a Poştei în localul instituţiei Primăriei de astăzi;

● La 24 noiembrie, Consiliul Naţional Român Local îşi alege delegaţii Cercului Electoral Bocşa care îi vor reprezenta pe bocşeni la 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia. La Marea Unire, cele trei comunităţi bocşene au fost reprezentate de 19 delegaţi deplini şi supleanţi;

● 1927 – Michael Francisc Weber modernizează tehnologia de măcinare de la Bocşa Română prin instalarea unui motor Deutz de fabricaţie germană;

● În 1931, printr-o decizie a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Bocşa Montană este declarată Staţiune Balneoclimaterică;

● 1935 – Sindicatul muncitorilor din Fabrica de Maşini Agricole construieşte voluntar clădirea Casei Muncitoreşti de la Bocşa Română;

● 1936 – Bocşa Montană devine centru administrativ de plasă, sediul unei judecătorii de ocol şi a două protopopiate (unul greco-catolic şi altul ortodox);

● În perioada interbelică, Bocşa Montană avea aspect citadin, existând trei restaurante (Lupu, Becker, Unirea), hotelul ,,Cerbul de Aur”, câteva pensiuni, Camera de Credit şi Poşta.

● 1954 – Se constituie Întreprinderea Minieră Bocşa;

● 1961 – Se construieşte o staţie de spălare şi sortare a minereurilor feroase şi neferoase;

● 1968-1982 – Construirea complexului de locuinţe Nufărul (MFA)

● 1972 – I. C. M. B. este dotată cu o modernă Fabrică de Oxigen;

● 1970-1982 – Crearea Complexului Agroindustrial prin ridicarea unor ferme avicole şi de creşterea iepurilor de pe Calea Binişului şi Valea Grozei.

● Dacă în perioada interbelică Bocşa a fost bine reprezentată în sistemul bancar (Casa de Economii, Camera de Credit etc.), în perioada comunistă sistemul bancar a fost redus doar la o filială CEC. Actualmente, Bocşa este reprezentată de următoarele instituţii bancare: Banca Transilvania, BCR, BRD, Reiffeisen Bank, CEC Bank.

● După 1990, oraşul cunoaşte procesul de privatizare în economie şi servicii, cei mai mulţi agenţi economici exploatează şi prelucrează materialul lemnos din zonă, produc mobilă pentru uzul intern şi extern, alţi agenţi economici continuă tradiţia construcţiilor metalice, iar alţii nou-înfiinţaţi au ca obiect de activitate mineritul de suprafaţă. O importanţă deosebită o reprezintă agenţii economici producători şi prelucrători de produse avicole şi porcine. Conform cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, în plan urbanistic local cei mai importanţi agenţi economici sunt: S. C. JUMBO SRL, S. C. COLLINI S. R. L., S. C. AVIA AGROBANAT S. R. L., S. C. MOBIL COM S. R. L., S. C. ELECTROECHIPAMENT S. R. L., S. C. AUTO TRANS MAN S. R. L., S. C. PLAST LASGO S. R. L., S. C. THIROM PRECISION ENGINEERING S. R. L. etc. [1]

● Populația Bocşei, conform ultimului recensământ general din 2011, înseamnă un total de 15.841 locuitori cu domiciliul stabil.

[1] . Date şi evenimente istorico-geografice despre Bocşa în M. Vişan, D. Crecan, Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară, Editura Mirton, Timişoara, 2013, 395 p.

Persoane din instituție

Primar: Patriciu Mirel Pascu
Viceprimar: Ovidiu Bogdan Pop
Secretar General: Jr.Codruța Liliana Draghici
Şef serviciu economic :Simona Penda

Cuvântul primarului

Pascu Patriciu Mirel primar al orașului Bocsa va mulțumesc tuturor cetățenilor orașului Bocsa pentru accesarea acestui site , pentru sfaturile si ideile dumneavoastră în vederea dezvoltări comunități.Principala deviza a orașului sub mandatul meu de primar este:Dezvoltare,Educație, Sănătate, Siguranță,Tansparenta,Profesionalism.

Așezarea geografică

Așezat în zonă colinară, orașul Bocșa are o lungime de 20,2 km și o suprafață de circa 675,9 ha reprezentând intravilanul localității, suprafață ocupată preponderent cu locuințe construite din fondurile cetățenilor, cât și din trei cartiere de blocuri.
Orașul se află situat pe cursul mijlociu al Râului Bârzava, în lunca acestuia și pe firul văilor afluenților săi (Pârâul Gârliștei, Pârâul Valea Mare și Pârâul Moravița). Debitul mediu anual calculat pentru Râul Bârzava este 3,89 m cubi pe secundă.
Orașul se află la 80 de km distanță de Timișoara și 18 km distanță de Reșița, fiind situat la nord de paralela de 45°, coordonatele geografice ale acestei așezări fiind cuprinse între 21°45' longitudine estică și 45°22' latitudine nordică.
În general, Bocșa este încercuită la nord și sud de masive dealuri subcarpatice. Dintre acestea cel mai de seamă este masivul Areniș, situat la nord, cu vârful Areniș de 551m, iar partea de sud-vest, respectiv zona Biniș-Doclin, este reprezentată geografic prin dealuri domoale (cea mai cunoscută înălțime fiind Cracul de Aur) după care, spre vest, înălțimile se pierd în Câmpia Banatului.
Media anuală a temperaturii aerului la Bocșa este de +10,3°C, iar media cantităților anuale de precipitații oscilează între 700-800 litri/metru pătrat.
Influența climei submeditaraneene a determinat adaptarea unor specii în localitate, precum: magnolia, smochinul, lămâiul, leandrul, cactusul, dar și platanul. Vegetația este diversificată, dominante fiind pădurile de foioase (stejar, tei, carpen).
Bocșa are o lungime de 20,2 km și o suprafață de circa 675,9 ha, reprezentând intravilanul localității, suprafață ocupată în mare majoritate de case, cât și din trei cartiere de blocuri. Până la 1943 au existat comunele Bocșa Montană, Vasiova și Bocșa Română, iar din acel an primele două comune s-au contopit, formând Bocșa Vasiovei. Ca urmare a aplicării Legii nr. 3 din 31 XII 1960, Bocșa Vasiovei s-a unit cu Bocșa Română, formând orașul Bocșa de astăzi (1 ianuarie 1961).

Suprafață: 12202 ha

Intravilan: 1133,9 ha

Extravilan: 11008,1 ha

Populație: 14297

Gospodării: 5510

Nr. locuințe: 6246

Nr. grădinițe: 6

Nr. școli: 3

Nr. licee: 2

Activitati economice si specifice zonei

În primul rând, industria tradițională referitoare la construcțiile metalice, dar care se menține în arealul local la cote modeste din perspectiva forței de muncă angajate și a cifrei de afaceri, executând construcții și echipamente metalice, destinate în cea mai mare măsură pieței externe (MCM Steel).
În al doilea rând, exploatarea și prelucrarea lemnului, de la exploatarea și debitarea acestuia, până la prelucrarea și livrarea sub formă de produse semifinite și finite, atât pe piața indigenă cât și pe cea externă.
În al treilea rând, pe linia tradiției se înscriu o serie de agenți economici producători și prelucrători de produse avicole și porcine.
Terenurile arabile din extremitatea vestică a Bocșei facilitează continuarea producției cerealiere și legumicultura. Întinsele suprafețe împădurite cu tei și salcâm concură la extinderea activităților de tip apicol

Evenimente

Hramul Manastirii "Sfantul Ilie de la Izvor" - 20-21 iulie - patronul spiritual al orașului
Zilele Orasului Bocsa
Ruga tradiționala: 8 septembrie - cartier Vasiova
Festivalul de poezie în grai "Tata Oancea"
Festivalul de muzică populară "Aurelia Fătu Răduțu"
Festivalul "Nicolae Florei"
Festivalul Etniilor
Târgul tradițional de la Neuwerk
Expoziția anuală de columbofilie
Concert de muzica vieneza in cariera de piatra
Festival Moto-Rock
Târgul de Crăciun

Specific zonal

Pe lângă activitățile economice tradiționale/specifice orașului, în ultimii 20 de ani devin tot mai importante din punct de vedere economic următoarele tipuri de activități: "industrii netradiționale" precum industria de încălțăminte, mecanica fină sau cea de accesorii pentru instrumente muzicale, industria confecțiilor textile, exploatarea de suprafață și prelucrarea calcarelor și marmurei.

Obiective turistice

Muzee:
Muzeul de sculptură "Spațiul și lumină" - Constantin Lucaci
Muzeul de mineralogie estetică - "Constantin Gruescu"
Obiective istorice:
Cetatea medievală de la "Buza turcului"
Furnalul uzinei metalurgice Bocșa Montană
Microhidrocentrala de pe Eruga.
Biserici și mănăstiri de patrimoniu:
Mănăstirea Sfântul Ilie Tesviteanul
Biserica orodoxă și biserica romano-catolică din Bocșa Montană
Biserica romano-catolică din Neu Werk.
Zone de agrement:
Insula Paradis
Aleea cu Tei
Lacul cu nuferi de la Dognecea
Lacul Vârtoape
Lacul Medreș
Lacul Dănilă de la Ocna de Fier
Ofertă de cazare:
Pensiunea Alyn
Motelul Izvor
Pensiunea Nufărul
Pensiunea Stejarul
Pensiunea Maria

Facilități oferite investitorilor

Reactualizarea PUG-ului privind lansarea unei oferte optime de suprafețe destinate construcțiilor industriale și civile
Amenajări de terenuri prin extinderea utilităților destinate activităților industriale
Existența unei baze de date privind dinamica forței de muncă locală, structura forței de muncă active pe profesii, categorii de vârstă și sex
Inițiativa legislativă privind scutirea de taxe și impozite locale pe termen de 1 an, în cazul investițiilor directe care facilitează angajarea unui număr de minim 10 persoane disponibilizate
Oportunități:
Forță de muncă calificată în domeniul confecțiilor și construcțiilor metalice
Domeniul silvic extins oferă posibilitatea exploatării forestiere prin licitarea parchetelor
Cadrul natural variat, proprietățile aerului, diversificarea elementelor turistice, crează posibilitatea dezvoltării turismului de nişă: turism ecumenic (mănăstirea Sfântul Ilie Tesviteanul), turism industrial-tradițional ("Drumul fierului", microhidrocentrala de pe Eruga, Furnalul uzinei metalurgice), turism cultural-istoric (muzeul Constantin Lucaci și muzeul de mineralogie Constantin Gruescu), turism de recreere (salba de lacuri: Lacul cu nuferi, Vârtoape, Medreș)

Proiecte de investiții

Proiect nr. C10-I3-765, intitulat : „Reabilitare clădire Cămin pentru persoane vârstnice Bocșa, în orasul Bocșa, județul Caraș-Severin”
Proiect nr. C10-I3-1362, intitulat : „Reabilitare clădire Grădinița cu program prelungit Bocșa, în orașul Bocșa, județul Caraș-Severin”
Proiect nr. C10-I3-756, intitulat : „Reabilitare clădire corpul B al Primăriei orașului Bocșa, județul Caraș-Severin”
Modernizare piste biciclete și infrastructura pietonală
Modernizare autobază și stații de autobuze, pentru transportul de călători COD SMIS 120204
Îmbunătățirea calității vieţii sociale și culturale a populaţiei oraşului Bocşa, județul Caraș-Severin, prin Refuncţionalizare clădire cinema în Sala multifuncţională
Amenajarea și extinderea Casei Orăşeneşti de Cultura Bocşa, a parcului str. 1 Decembrie 1918, oraş Bocşa si Reabilitare și modernizare străzi in Bocşa Romana, județul Caraș-Severi, COD SMIS 123949
Îmbunaățtirea calității vieții sociale și culturale a populației orașului Bocșa, județul Caraș-Severin, prin Reabilitare, extindere și amenajare peisagera Muzeul Constantin Lucaci - Bocșa, Reabilitare și extindere imobil existent - amenajare Casa Etnografica, Galerie Mineralogie Constantin Gruescu, Observator astronomic și amenajare peisagera teren și Reabilitare și modernizare străzi în zona de Nord din Bocșa Romana, județul Caraș – Severin, cod SMIS: 126168
Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din orașul Bocșa, județul Caraș-Severin
Reabilitarea şi modernizarea străzilor Medreşului şi Izvor ȋn oraşul Bocşa, jud. Caraş-Severin– Anghel Saligny
Modernizare străzi şi trotuare în zonele Măgura, Bocşa Montană, Vasiova, Bocşa Română si Neuwerk, L~20km, în oraşul Bocşa judeţul Caraş-Severin- finantat prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2014-2020
Dezvoltarea unui management al deşeurilor eficient prin realizarea de insule ecologice digitalizate ȋn oraşul Bocşa, județul Caraş-Severin
Elaborare Studiu de Fezabilitate, PAC și elaborare Proiect Tehnic pentru “VARIANTA DE OCOLIRE A ORAȘULUI BOCȘA, JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN
Realizarea lucrărilor de ȋnregistrare sistematică a imobilelor ȋn sectoarele cadastrale 28,5 şi 4 ȋn vederea ȋnscrierii imobilelor ȋn sistemul integrat de cadastru şi carte funciară aparținând UAT Oraşul Bocşa

Știri

Vezi toate știrile

CONCERTUL DE MUZICA VIENEZA IN CARIERA DE PIATRA LA BOCSA

2023-06-21

Citește mai mult

Voronetul Banatului din Bocsa in haine de sarbatoare

Biserica monument istoric Sfantul Ierarh Nicolae din Bocsa sau cum mai este numita Voronetul Banatului datorita picturii exterioare realizate in tehnica fresca a imbracat haine de sarbatoare.

2023-05-25

Citește mai mult