Primăria Blăjani
34612 VizualizăriBlăjani este o comună situată în județul Buzău, în regiunea istorică Muntenia, România. Formată din două sate – Blăjani și Sorești – comuna se află într-o zonă preponderent rurală, caracterizată de peisaje pitorești specifice Câmpiei Române.
Fiind parte a județului Buzău, Blăjani beneficiază de un cadru natural divers, cu dealuri domoale, câmpuri fertile și proximitatea unor căi de apă ca râul Buzău. Activitățile agricole, în special cultura cerealelor și creșterea animalelor, constituie principalele ocupații ale locuitorilor din Blăjani, reflectând tradițiile agricole ale regiunii.
Comuna Blăjani a evoluat de-a lungul timpului, păstrându-și specificul rural și atmosphera tradițională. Populația acesteia este compusă majoritar din români, cu o viață comunitară strâns legată de valorile și obiceiurile locale. În apropiere se găsesc numeroase atracții istorice și naturale ale județului Buzău, printre care Vulcanii Noroioși, mănăstirile sau podgoriile faimoase ale regiunii.
Datorită localizării sale într-o zonă cu potențial agricol și peisaje liniștite, Blăjani reprezintă o comunitate importantă la nivel județean, păstrându-și identitatea și tradițiile în contextul dezvoltării contemporane.
Persoane din instituție
Primar: Gheorghe Ispas
Viceprimar:
Secretar General :
Contabil:
Numele localităților aflate în administrație
Soreşti, Blăjani
Așezarea geografică
Comuna este situată în zona de dealuri a Subcarpatilor curburii, între văile râurilor Slănic și Câlnău. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ 215A, care o leagă de Posta Câlnău în valea Câlnăului și de Beceni în valea Slănicului.
Scurt istoric:
Conform legendei, satele comunei au fost înființate de ardeleni din zona orașului Blaj stabiliți în Muntenia, care au înființat ceata de moşneni blăjani. Unul din aceștia, pe nume Soare, ar fi fost fondatorul satului Sorești, aflat inițial în jurul schitului Flămânda, o mănăstire demult dispărută, a cărei biserică a devenit biserica de mir a satului.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea aceeași structură ca și astăzi și făcea parte din plaiul Slănic al Judeţului Buzău, având o populație de 1550 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una în fiecare sat) și o școală cu 53 de elevi. În 1925, comuna este consemnată în plasa Câlnău a aceluiași județ, având 2139 de locuitori.
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cărpiniștea dinregiunea Buzăului, apoi (după 1952) din raionul Buzău al regiunii Ploiesti. În 1968, comuna a revenit la Judeţului Buzau
Deși în 1898 Marele Dictionar Geografic al Romaniei arăta că vinul produs la Blăjani era de slabă calitate și consumat doar local, după replantările făcute în urma epidemiei de filoxera din acea perioadă, comuna a devenit cunoscută pentru vinul rosu produs acolo.
Activitati economice si specifice zonei
Viticultură - Producere vin
Agricultură (producerea cerealelor)
Creşterea animalelor
Agricultură
Morărit
Comerţ
Transporturi
Evenimente
Târg local săptămânal
Sărbătoarea vinului de Blăjani - acest eveniment se desfăşoară în cursul lunii iunie
Obiective turistice
Biserica din lemn - secolul al XVIII-lea
Centru de meşteşuguri artistic tradiţionale locale
10 km faţă de Vulcanii Noroioşi
7 km de Drumul European E 85
Terenuri cu plantaţii viticole (336 ha)
Facilități oferite investitorilor
Reducere impozite şi taxe locale
Disponibilitate parteneriate public şi privat
Existenţa mărcii locale de vin roşu
Cadru natural plăcut
Ospitalitatea locuitorilor
Proiecte de investiții
Alimentare cu apă şi canalizare menajeră
Modernizare drumuri locale
Amenajare piaţă comunală
Reabilitare şcoală
Construire grădiniţă
Amenajare spaţii verzi
Promovare agroturism
