Consiliul Judetean Vrancea

Așezarea geografică

„Vrancea, ţara minunilor naturale, ţara poveştilor bătrâneşti, ţara cântecului strămoşesc şi a poeziei neîntrecute de niciun ţinut românesc, este partea cea mai frumoasă a depresiunii carpatice” (V.P. Arbore)

Județul Vrancea se află la 180 km de capitala ţării şi de Aeroportul Internaţional „Henri Coandă ”. Reşedinţa judeţului este municipiul Focşani. Judeţul Vrancea cuprinde două municipii (Focşani şi Adjud), trei oraşe (Mărăşeşti, Panciu şi Odobeşti) şi 68 de comune.  Suprafaţa județului Vrancea este de 4.863 kmp.
Principala cale rutieră de acces către municipiul Focşani este drumul european expres E85 Bucureşti – Suceava, care tranzitează judeţul. Vrancea este traversată şi de tronsonul principal de cale ferată care uneşte două dintre regiunile României, Moldova şi Muntenia.
Vrancea, Ţara Viei şi a Vinului, este situată la exteriorul Carpaţilor de Curbură, la intersecţia celor trei regiuni istorice: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Veritabil punct de legătură între cele trei provincii, din Vrancea se poate ajunge cu uşurinţă în porturile dunărene de la Galaţi (90 km) şi Brăila (100 km), sau la Marea Neagră (Constanţa – 280 km ) şi Delta Dunării (Tulcea – 215 km). Vrancea asigură prin reţeaua rutieră cea mai rapidă cale de acces spre Transilvania (Braşov – aproximativ 220 km), sau spre Republica Moldova (Chişinău – aproximativ 280 km, prin punctul vamal Albiţa-Huşi).
Județul Vrancea se învecinează la N-E cu județul Vaslui, la Est cu judeţul Galaţi, la S-E cu judeţul Brăila, la Sud cu judeţul Buzău, în Vest cu judeţul Covasna şi în Nord cu judeţul Bacău.

Scurt istoric

Judeţul Vrancea este atestat documentar pentru prima dată într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431 (document descoperit de istoricul Constantin C. Giurescu), în care voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor, anunţă pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna – versus Puttnam. Voievodul Apor a aflat ştirea de la câţiva locuitori din Transilvania ce „au ieşit pe drumul Vrancei” („per viam Varancha”).

Istoricii şi cercetătorii sunt de părere că acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explică de ce în scrierile timpului, Vrancea mai era numită şi „Pământul cu păduri bogate” sau „Pământul Negru”.

Vrancea poate fi considerată leagănul celui mai expresiv poem al etnogenezei româneşti, ”Miorița”. Una dintre cele câteva sute de variante ale baladei „Mioriţa”, regăsite în creaţia populară vrânceană, a fost culeasă pentru întâia oară de Alecu Russo la Soveja, în 1846, trimisă lui Vasile Alecsandri şi publicată în culegerea acestuia, „Poezii populare”.      

Vrancea este un pământ cu o istorie bogată. Actualul judeţ Vrancea cuprinde, în proporţie de două treimi, fostul Ţinut Putna (mai târziu judeţ), având ca nucleu de constituire Ţara Vrancei, la care s-a adăugat, în 1968, o parte din fostul judeţ Râmnicu-Sărat. Vrancea istorică, localizată în partea de nord-vest a judeţului, a existat ca stat ţărănesc autonom, stăpânind în comun un singur trup de moşie, înainte de întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei. Ţinutul Putnei a intrat oficial în hotarele Moldovei, cu autonomia amintită, la 10 martie 1482, când Ştefan cel Mare a stabilit graniţa cu Ţara Românească pe râul Milcov, adăugându-i-se ulterior, trei regiuni: Vrancea istorică, regiunea de răsărit (Olteni) şi Ţinutul Adjudului.

La 24 aprilie 1574, la Jilişte, lângă Focşani, Ion Vodă cel Cumplit (1572 – 1574) a obţinut o victorie strălucită împotriva oştilor turceşti. Istoria consemnează în aceste locuri şi alte evenimente memorabile: trecerea prin Ţinutul Putnei şi prin Focşani a lui Mihai Viteazul în 1600, în drumul său victorios pentru realizarea visului unirii într-un singur stat a Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei.

Între anii 1714 şi 1734, vrâncenii au luptat împotriva cotropirii de către maghiari a unor munţi dăruiţi lor de către marele Voievod, iar în primele două decenii ale secolului XIX au luptat pentru ieşirea din „boieresc”, Vrancea fiind făcută danie vistiernicului Iordache Russet Roznovanu de către domnitorul Constantin Ipsilanti. Între evenimentele de seamă petrecute pe teritoriul judeţului Vrancea menţionăm şi luptele de la Mărtineşti şi Focşani din timpul războiului ruso-turc din 1789.

După înlăturarea monopolului turcesc asupra comerţului exterior al Ţării Româneşti şi activarea portului Galaţi, spre care se îndreptau produsele agricole şi manufacturiere din zonă, regiunea cunoaşte o revigorare economică.

În perioada contemporană, Focşanii au fost simbolul libertăţii şi demnităţii româneşti, al Unirii dintre Moldova şi Ţara Românească de la 24 Ianuarie 1859, prin care s-au pus bazele statului modern român. Focşanii au fost centrul primelor instituţii ale noului stat unificat român: Comisia Centrală şi Curtea de Apel. Un alt reper istoric este Casa memorială Ion Roată, ţăran ales membru al Divanului ad-hoc, care a fost direct implicat în Unirea Principatelor Române.

Remarcabilă este şi unitatea de voinţă şi acţiune a tuturor vrâncenilor din Războiul de Independenţă din anii 1877 – 1878.

Primul Război Mondial e consemnat în istoria Vrancei cu litere de aur. Aici se desfăşoară, din Zboina Neagră şi până în Valea Siretului, la Doaga, Muncelu, Cireşoaia, Străoane, Panciu, Străjescu, luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marea bătălie de la Mărăşeşti. În timpul Primului Război Mondial, în iulie-august 1917, Europa a repurtat primele victorii asupra Germaniei pe câmpurile de luptă de la Mărăşti şi Mărăşeşti, aici, în Vrancea. Aceste victorii au dus la desăvârşirea statului naţional unitar român la 1 Decembrie 1918.

Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale şi mausolee ridicate în onoarea jertfei eroilor Primului Război Mondial: Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja şi Focşani. Ca semn de recunoaştere a sacrificiilor făcute de oraşul Mărăşeşti, în august 1917, guvernul francez i-a acordat, doi ani mai tarziu, Crucea de Război a Franţei.

După Marea Unire, odată cu efervescenţa vieţii culturale româneşti, determinată de noul stadiu de dezvoltare socio-economică în care păşise România Mare, Vrancea, prin oamenii săi de cultură şi ştiinţă afirmaţi pe plan naţional şi european, prin instituţiile sale de învăţământ şi de artă, s-a remarcat ca unul dintre centrele importante ale spiritualităţii româneşti.

Urmând cursul firesc al progresului societăţii omeneşti din ultima jumătate a secolului al XX-lea, prin dezvoltarea economică, prin extinderea urbanizării în principalele sale localităţi, prin dimensiunea şi varietatea fenomenului cultural, judeţul Vrancea a căpătat trăsăturile unui spaţiu românesc modern, în care noul şi vechiul, prezentul şi trecutul formează un tot armonios şi expresiv.

Activitati economice si specifice zonei

Economie

Numarul agentilor economici inregistrati la Oficiul National al Registrului Comertului, in luna iunie 2020, era de 17340, repartizati in domenii diverse: confecţii, industrie, servicii, comerţ, mecanică fină, şcoli de şoferi, farmacii, agricultură, silvicultură și pescuit.

Din datele prezentate de catre Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vrancea, economia județului este într-o creștere lenta, dar sigura, in ultimii ani. În anul 2019 au fost înregistrate 1525 de entități comerciale noi, în timp ce in anul 2016 au fost 1099, înregistrându-se o creștere de peste 30%. De asemenea, datele statistice arată și o scădere a firmelor dizolvate, radiate sau care au intrat în insolvență, comparativ cu anii precedenti.

Topul celor 10 exportatori din Vrancea, raportat la anul 2019,potrivit Camereri de Comert si Industrie: Pandora Prod, Artifex, Incom Vranco, Sorste, Simiz Fashion, Texdata, Speidel România, Vrancart, Roșca Conf, Ipromet.

Cele mai importante domenii de activitate din judet sunt:

INDUSTRIE:

Prelucrarea si conservarea carnii;
Fabricarea painii, a prajiturilor si produselor proaspete de patiserie;
Fabricarea vinurilor din struguri (Suprafaţa viticolă a Vrancei este împărţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti. În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanță economică, beneficiind de condiţii naturale favorabile);
Fabricarea de articole confectionate din textile;
Taierea si rindeluirea lemnului;
Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton;
Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic;
Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;
Fabricarea uneltelor;
Fabricarea mobilei.

AGRICULTURA:

Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase;
Cultivarea strugurilor;
Cresterea porcinelor;
Cresterea pasarilor;
Exploatarea forestiera.
Suprafaţa agricolă reprezintă peste 52% din totalul suprafeţei judeţului, din care terenul arabil reprezintă 58,06%, drept pentru care aceasta zona este ideala pentru investitii in agricultura si cresterea animalelor.

CONSTRUCTII:

Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale;
Lucrari de tamplarie si dulgherie.

SERVICII:

Captarea, tratarea si distributia apei;
Colectarea deseurilor nepericuloase;
Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori;
Activitati ale agentiilor de publicitate.

COMERT:

Comert cu autoturisme si autovehicule usoare;
Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile;
Comert cu ridicata al bauturilor.

Viticultura

Judeţul Vrancea face parte din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei, iar viticultura reprezintă un important sector economic. Suprafaţa viticolă a Vrancei este împărţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti. În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanță economică, beneficiind de condiţii naturale favorabile.

Podgoria Panciu, cu o suprafaţă de peste 8.100 h,a a fost şi rămâne o permanentă atracţie pentru cei doritori să cunoască frumuseţile acestor locuri. În trecut, renumele podgoriei îl făceau vinurile obţinute din soiuri tradiţionale, precum Plăvaie, Galbenă, Băbească neagră, Fetească albă şi Fetească neagră. Ulterior, au cucerit teren şi altele: Fetească regală, Riesling Italian, Sauvignon, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, care au permis obţinerea unor vinuri cu denumire de origine controlată şi apariţia vinurilor spumante, care au ridicat faima podgoriei.

Podgoria Odobeşti, cu o suprafaţă de aproximativ 7.000 ha, este cea mai veche podgorie din ţara noastră, fiind considerată podgorie dacică. Profilată pe producerea de vinuri şi în mod deosebit a celor albe, în podgoria Odobeşti se cultivă o mare varietate de soiuri. Dintre cele de origine locală existente încă în cultură sunt Galbena de Odobeşti, iar pe suprafeţe mai restrânse soiurile Plăvaie şi Mustoasă. Dintre soiurile româneşti mai sunt întâlnite Feteasca Albă, Feteasca Regală şi Sârbă, iar din cele străine se cultivă pe suprafeţe relativ mari Aligote, Riesling Italian şi Muscat Ottonel. Grupa soiurilor de struguri negri este reprezentată de Băbească Neagră şi Pinot Noir. Podgoria prezintă condiţii favorabile şi pentru producerea strugurilor de masă, din al căror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele Chasselas, Coarnă, Muscat Hamburg şi Cinsaut.

Podgoria Coteşti constituie o continuare a plantaţiilor viticole din podgoria Odobeşti, beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate şi cuprinde centrele viticole Coteşti, Tâmboiești, Cîrligele şi Vârteșcoiu.

În toate aceste centre viticole există areale de producere a vinurilor albe şi roşii de consum curent din soiurile Fetească regală, Aligote, Băbească neagră. Vinurile de calitate superioară se obţin din soiurile: Fetească albă, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră şi Merlot.

Vrancea, ca judeţ vitivinicol, ocupă la nivel naţional primul loc în funcție de suprafaţa viticolă şi după producţia de struguri şi vin.

Evenimente

Vrancea pastorală este deţinătoarea vechilor meşteşuguri populare tradiţionale: oieritul, caşul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, ţesutul pânzei, stofei, ştergarelor şi confecţionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare (fluier, caval, trişcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistoreşti, Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca, practicate în special în zona montană, prelucrarea artistică a răchitei, papurei la Suraia şi nu în cele din urmă meşteşugul vinului cu excelentele sale soiuri autohtone reunite într-o salbă de podgorii şi crame de prelucrare, stocare şi degustare renumite, reunite într-un străvechi “Drum al Vinului”, cum sunt: Coteşti, Jariştea, Odobeşti şi Panciu,

Costumul popular autentic vrâncenesc, sobru sau viu colorat, în funcţie de vârstă, ornamentat discret, dar de efect, purtat cu mândrie şi eleganţă de localnici, ilustrează convingător continuitatea şi unitatea cultural-etnografică a poporului nostru.

Ținutul Vrancei este presărat cu vestigii istorice, monumente şi lăcaşuri de cult de o valoare inestimabilă, cum sunt: Biserica “Precista”, Biserica ”Naşterea Maicii Domnului”, “Muzeul Vrancei” cu secţiile sale, toate situate în municipiul Focşani, Mănăstirea Soveja, Mănăstirea Mera, Schitul Dălhăuţi, Mănăstirea Vizantea, Mănăstirea Lepşa, Mănăstirea Recea-Cândeşti, Casa memorială ”Moş Ion Roată” din Cîmpuri, Casa Tudorei Vrâncioaia de la Bîrseşti, Muzeul etnografic din Paltin, Cascada Putnei, Mausoleele din Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja.

După un astfel de drum, încărcat de simboluri şi semnificaţii istorice şi culturale, sunteți invitați în liniştea sălilor de lectură ale Bibliotecii Judeţene “Duiliu Zamfirescu” din capitala Vrancei, Focşani, a cărei atestare (împrumuturi de carte) datează din anul 1881, în prezent fiind cea mai reprezentativă şi solicitată bibliotecă publică a oraşului şi judeţului nostru. Iar către seară, când tumultul oraşului se linişteşte, vă puteți rezerva un loc în loja Teatrului Municipal “Mr. Gh. Pastia” sau în cele ale Ateneului Popular “Mr. Gh. Pastia” sau ale Ansamblului Folcloric “Ţara Vrancei”, pentru a urmări un spectacol de teatru, un concert cameral sau un spectacol folcloric, care pot întregi imaginea culturală şi istorică despre Vrancea de astăzi.

Obiective turistice

Patrimoniu cultural valoros: mausoleele eroilor și vechile biserici din lemn

Judeţul Vrancea se remarcă printr-o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee şi vestigii.

Primul Război Mondial reprezintă o etapă importantă în istoria Vrancei, întrucât aici s-au desfăşurat luptele eroice din vara anului 1917, dovadă fiind impresionantele Mausoleele  de la Mărăști, Mărăşeşti, Soveja și Focșani, de pe Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial.

Casa memorială Alexandru Vlahuţă din satul Dragosloveni, comuna Dumbrăveni și Casa memorială  Moş Ion Roată de la Cîmpuri constituie o bogată zestre literară, etnografică şi muzicală, şi constituie importante atracţii turistice ale judeţului.

Un element distinctiv pentru județul nostru sunt bisericile din lemn, printre puţinele valori originale din Ţara Vrancei. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre care 18 au fost trecute pe lista Monumentelor Istorice, iar 21 dintre ele sunt înregistrate la Institutul Român de Istorie Culturală. Lăcaşele vechi de sute de ani ascund comori ale artei româneşti post brâncoveneşti: pereţi interiori sculptaţi, pridvoare deschise, clopotniţe deschise în partea superioară.

TRASEE CULTURAL ARTISTICE

Pe teritoriul judeţului Vrancea sunt organizate trasee cultural artistice, concepute astfel încât să valorifice şi să promoveze potenţialul turistic, şi anume patrimoniul cultural, precum şi tradiţiile locale, astfel:

I. AŞEZĂRI MONAHALE DIN JUDEŢUL VRANCEA

Traseu: E85 Bucureşti – Râmnicu Sărat –Focşani, traseul cuprinde obiectivele:

1. Mănăstirea Rogozu, com. Slobozia Bradului, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06557datare inc. sec XIX;
2. Mănăstirea Recea, sat Cândeşti, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VNII-m-B-06501, datare 1802-1804;
3. Mănăstirea Vărzăreşti, sat Palanca, com.Urecheşti, monument istoric, cod LMI VNII-a-B-06542, datare 1644-1890;
4. Mănăstirea Coteşti, com Coteşti monument istoric cod LMI VN-II-a-A-06504, datare 1720;
5. Mănăstirea Dălhăuţi, com Cârligele monument istoric, cod LMI VN-II-a-B-20832, sec XIX;
6. Biserica fostei Mănăstiri Mera, com. Mera monument istoric, cod LMI VN-II-a-A-06519, sec 1685.

II. DRUMUL DE GLORIE AL ARMATEI ROMÂNE DIN 1917

Traseu principal: E85 Bucureşti-Focşani-Bacău.

1. Mausoleul Eroilor Focşani, cartier Sud monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06512, datare 1926;
2. Statuia Victoriei, Tişiţa, monument istoric, cod LMI VN-III-m-A-06586, datare 1934;
3. Mausoleul Eroilor Mărăşeşti, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06631, datare 1923-1924, 1936-1938;
4. Mausoleul Eroilor Mărăşti, sat Mărăşti, com Răcoasa, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06632, datare 1928;
5. Mausoleul Eroilor Soveja, sat Dragosloveni, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06619, datare 1929.

III. DRUMUL VINULUI VRANCEA

Traseu principal: Focşani-Odobeşti-Tifeşti-Panciu.

1. Beciul Domnesc Odobeşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06525, datare sec. XVI, proprietate privată VINCON SA;
2. Beciul Domnesc Panciu, monument istoric, VN-II-m-A-06545, datare sec XVIII, proprietate privată SC VERITAS SA.

IV. BISERICI DE LEMN DIN VRANCEA

A. Biserici din podgorie

1. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului sat Mănăstioara, com Fiţioneşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06517, datare secol XVIII;
2. Biserica de lemn Sf Ioan Botezătorul sat Chiţcani, com. Moviliţa, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06503, datare secol XVII;
3. Biserica de lemn Sf Nicolae com. Străoane, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06559, datare secol XVII.

B. Biserici din Vrancea arhaică

1. Biserica de lemn Sf Nicolae sat Prisaca, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06554, datare secol XVIII;
2. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06563, datare secol 1772-1773;
3. Biserica de lemn Sf Nicolae, com. Nistoreşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06524, datare secol XVIII;
4. Schitul Valea Neagră, sat Valea Neagră, com Nistoreşti, monument istoric cod LMIVN-II-a-A-06562, datare 1755-1757;
5. Biserica de lemn Sf Nicolae, com Vrâncioaia, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06571, datare 1783.

C. Biserici din Vrancea de Nord

1. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com Rugineşti, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06556, datare sec XVII;
2. Biserica de lemn Sf Nicolae, sat Angheleşti, com Rugineşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06495, datare 1757-1758;
3. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, sat Largăşeni, comuna Corbiţa, monument istoric cod LMI VN-II-m-A-06513, datare 1760.

V. OBIECTIVE CULTURALE CU POTENŢIAL TURISTIC

1. Casa memorială Alexandru Vlahuţă, sat Dragosloveni, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06618, datare sec. XIX;
2. Casa memorială  Moş Ion Roată, sat Gura Văii, com. Câmpuri, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06624, datare sec XIX.