Consiliul Judetean Vaslui

Numele localităților aflate în administrație

Județul Vaslui cuprinde în structura sa administrativ-organizatorică:

3 Municipii:

Vaslui – (55.407 locuitori)
Bârlad – (55.837 locuitori)
Huși – (26.266 locuitori)

2 Orașe:

Negrești – (8.380 locuitori)
Murgeni – (7.119 locuitori)

Așezarea geografică

Judetul VASLUI este aşezat în partea de est a ţării. Are drept vecini, la est Republica Moldova, graniţa constituind-o râul Prut, la vest, judeţele Neamţ, Bacău, Vrancea, la sud, judeţul Galaţi şi la nord, judeţul Iaşi
Judeţul Vaslui reprezintă 2,2% din suprafaţa României şi acoperă 5318 Km2
Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, judeţul Vaslui are 3 municipii (Vaslui, Bîrlad şi Huşi), două oraşe (Negreşti şi Murgeni) şi 81 comune cu 449 sate.

Relieful este format în întregime din ansambluri de culmi şi văi largi orientate, în majoritatea situaţiilor, N-S. Relieful colinar cu văi șerpuitoare și culmi domoale oferă un peisaj plăcut, blând și reconfortant. Întinzându-se pe cursul superior şi mijlociu al râului Bârlad, străbate partea de sud şi sud-est a Podişului Central Moldovenesc; în partea australă separă Colinele Tutovei de Dealurile Fălciului.

Clima este continentală, iarna se află sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian și vara, al aerului continental și tropical. Deși culmile deluroase oscilează între 200 și 400 m altitudine, prin lucrări de îmbunătățiri funciare și construirea unor baraje, ele sunt prielnice dezvoltării sectorului agricol (în special pomicultura, viticultura, piscicultura, apicultura și creșterea animalelor).

Activitati economice si specifice zonei

AGRICULTURĂ

Județul Vaslui are o lungă tradiție în domeniul agriculturii, cu toate ramurile sale, aceasta fiind timp de secole principala ocupație a locuitorilor. Acest sector beneficiază de pe urma resurselor foarte extinse de terenuri agricole ale județului (400.000 ha), dar și a ponderii ridicate a populației care trăiește în mediul rural (60%), unde celelalte sectoare ale economiei sunt slab dezvoltate.

Valoarea producției agricole realizate în județul Vaslui a fost în anul 2018 de 1.955 mil. lei (420 mil. Euro), ceea ce reprezenta 14,3% din producția agricolă a regiunii Nord-Est (locul 4/6, după județele Suceava, Botoșani și Iași, dar mai mult decât în Bacău și Neamț), respectiv 2,3% din cea a României. În comparație cu anul 2008, încasările din domeniu au crescut în valoare nominală, în lei, cu 26%, ceea ce în Euro corespunde unei stagnări.

Ramura agriculturii vegetale (culturii plantelor) a înregistrat fluctuații destul de importante de la un an altul, situație specifică zonelor în care se practică o agricultură  preponderent de tip tradițional, cu producții puternic influențate de condițiile meteo, fără sisteme de irigații extinse sau alte tehnologii care să limiteze efectele condițiilor meteo defavorabile (secetă, îngheț etc.). Cu toate acestea, sectorul vegetal continuă să domine economia județului, cu o pondere de aproape 69% în totalul producției agricole.

În sectoarele silviculturii și pisciculturii, cifra de afaceri a fost una modestă (circa 8 mil. Euro), fără fluctuații importante de la un an la altul, în contextul în care o regie autonomă cu capital de stat (RNP Romsilva) este principalul agent economic, iar fondul forestier al județului este restrâns.

Efectivul angajaților din sectorul agriculturii, silviculturii și pisciculturii a fost în anul 2018 de 3.459 (dintre care 3.010 în agricultură și 449 în silvicultură și pescuit), ceea ce reprezenta doar 6% din totalul salariaților din județ.

Din cei 101.426 de șefi de exploatație agricolă, 64% aveau peste 55 de ani, în timp ce doar 3% sub 35 de ani.

Numărul întreprinderilor cu profil agricol din județ a crescut cu 37% în ultimii ani, ajungând la 372 în 2018, adică aproape 7% din total întreprinderilor din județ.

Baza tehnico-materială a sectorului agricol din județ s-a îmbunătățit considerabil în perioada 2008-2021, prin creșterea numărului de mașini agricole, în unele cazuri (combine pentru recoltare furaje sau prese de balotat fân) chiar și de 2-5 ori.

Industria prelucrătoare

În ramura industriei prelucrătoare activau în anul 2018 un număr de 577 de întreprinderi, care aveau o cifră de afaceri totală de 1.434 mil. lei și 11.231 de salariați.

Cele mai importante ramuri industriale de la nivelul județului Vaslui erau:

Industria alimentară și a băuturilor (41% din valoarea producției industriale totale și 20% din efectivele de salariați din industrie) – ramura industrială cea mai dinamică din județ, specializată mai ales pe prelucrarea cărnii de pasăre, conserve din carne, morărit și panificație, nutrețuri combinate, lactate, ulei, înghețată, sucuri de fructe, vinuri etc. Principalele companii din domeniu au acționat autohton și sunt: Safir, Fabrica de Carne Morandi, Vascar, Austria Juice, Nutriva, Ilvas, Mopan, Cami Delicia, Enache Morărit, Vinicola Averești etc.

Industria textilă și a confecțiilor (14% din valoarea producției industriale și 33% din efectivele de personal) – cu o lungă tradiție în zonă, însă în curs de restrângere a activității, pe fondul pierderii competitivității prin cost a industriei de lohn din România odată cu creșterea treptată a salariului minim pe economie, dar și a migrației externe a forței de muncă. Ramura producției de fire și țesături din bumbac a dispărut în ultimii ani, așadar firmele rămase se ocupă cu producția articolelor de îmbrăcăminte. Cei mai mari firme din domeniu au acționariat străin (mai ales italian) și sunt: Confecții Bârlad, LCL România, Conda Tex, Confecții Vaslui, Tenconf, Hemdconf, Confecții Integrate Moldova etc.

Industria constructoare de mașini, utilaje și organe de asamblare (17% din producția industrială și 14% din efectivul de salariați) – este dezvoltată mai ales în jurul uzinei de rulmenți de la Bârlad, actualmente cu capital turcesc. Concurența din partea produselor asiatice și contextul de piață a făcut ca întreprinderea să opereze în ultimul deceniu mai multe runde de disponibilizări de personal, personalul scăzând la mai puțin de jumătate.

Totuși, aceasta rămâne principalul angajator privat din Bârlad și din întreg județul. Unități mai mici din această ramură se mai găsesc la Huși (Petal, Tehnoutilaj) și Negrești (Palvin), care produc utilaje, piese etc. pentru industria construcțiilor, metalurgică, petrolieră.

Industria încălțămintei (10% din producția industrială și 17% din efectivul de salariați) – este o ramură care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, mai ales în zona municipiului Huși, unde există atât fabrici cu capital străin, cât și autohton: Gartek, Husana, Musette Exim etc. Totuși, pe termen mediu și lung, și această ramura este expusă riscului de pierdere treptată a competitivității prin cost, pe fondul creșterii nivelului de salarizare a forței de muncă din România.

Industria prelucrării lemnului și mobilei (5% din producția industrială și 8% din efectivul de salariați) – a înregistrat un trend ascendent în ultimii ani, pe fondul dezvoltării unor afaceri cu capital local, dar și a unor investiții străine. Aceștia produc mai ales mobilă de interior pentru locuințe și birouri, canapele, mese, scaune, mobilier de baie etc. Cele mai importante firme din domeniu sunt SpectralCom, Cantemir, Mobilarte, Mobexport etc.

Construcțiile

Sectorul construcțiilor este destul de puțin dezvoltat la nivelul județului Vaslui, cauza principala fiind cererea redusă de pe piața mobiliară, dar și faptul că volumului investițiilor în infrastructura mare din regiune s-a menționat la un nivel redus față de alte zone din țară (de ex. lipsa unor șantiere pentru autostrăzi, căi ferate etc.).

În acest context, în județ funcționau în anul 2018 doar 5 întreprinderi de talie mijlocie cu activitate în construcții, la care se adăugau câteva sute de firme mici și foarte mici, de obicei afaceri individuale / de familie ale localnicilor.

Ramura construcțiilor de clădiri (rezidențiale și, mai ales, nonrezidențiale) asigura circa 36% din totalul cifrei de afaceri din acest sector, urmată îndeaproape de cea de construcția de drumuri și poduri (30%), acestea fiind, susținute, în bună parte de investițiile autorităților locale din județ și din regiune, cele mai multe cu fonduri europene sau guvernamentale. Celelalte ramuri (de ex. instalații electrice, construcții edilitare, alte tipuri de instalații etc.) erau relativ slab dezvoltate.

Cei mai importanți agenți economic, din perspectiva numărului de angajați, cu activitate de construcții din județ erau, la nivelul anului 2021, Viacons Rutier, Transmir, Lucrari Drumuri și Poduri (drumuri și poduri), respectiv Energoconstruct (construcții edilitare).

Dinamica acestui sector în următorii ani, în condițiile în care nu se estimează o creștere a investițiilor în sectorul imobiliar de județ, va rămâne puternic influențată de volumul investițiilor publice realizate de autoritățile centrale și locale (drumuri, extinderi și modernizări rețele de utilități, construcție/reabilitare clădiri de interes public etc.), respectiv de capacitatea firmelor locale de a contracta lucrări în zone din țară mai active din punct de vedere al dezvoltărilor private (de ex. București, Iași, Transilvania etc.).

Comerțul și serviciile

Cei mai mari agenți economici din județ cu activități în domeniul comerțului, funcție de numărul de angajați, erau în anul 2021 următorii: Ana Autocenter (comerț și reparații auto), Bambus, Prod Ovo Grup, Taviany, Kredianis (comerț cu ridicata alimente, băuturi tutun), Dedeman, Kazinst Grup (comerț cu amănuntul materiale de construcții), Crismih, Redcon Unu, Radical Group (comerț cu ridicata materiale de construcții), Kaufland, Berlin, Cleopatra Center, Aurocor, LC Comercial, Lidl, Profi, Penny Market, Carrefour (comerț cu amănuntul, preponderent alimentar).

În ramura serviciilor, se distingeau următorii angajatori mai importanți: Transurb, Vertrantis (trasnporturi rutiere de călători), Adrian Trans (transporturi rutiere de mărfuri), RDS (telecomunicații prin cablu), Romold, Liga de Protecție și Securitate (pază), Isis Comprest (curățenie), Recumed (sănătate), King Club (jocuri de noroc).

Obiective turistice

Trasee turistice Vaslui

 În municipiul Vaslui se pot vizita:

Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare”

Muzeul Judeţean Vaslui s-a deschis în ziua de 26 septembrie 1975, fiind apreciat atunci şi acum, ca fiind cel mai tânăr muzeu al ţării, aspect valabil şi astăzi, precum şi cel mai bine realizat din punct de vedere tematic, ştiinţific şi muzeotehnic.

Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” cuprinde secţii de arheologie, istorie medievală şi contemporană, etnografie, artă plastică şi un salon al umorului denumit „Constantin Tănase”.

Palatul Mavrocordat

Palatul Mavrocordat este cel mai cunoscut dintre monumentele istorice ale Vasluiului. A fost ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea (1892), de Gheorghe Mavrocordat şi este una dintre cele mai frumoase construcţii din oraş, impresionând prin ornamentaţie, dimensiuni şi stil, rezistând de-a lungul vremurilor, fiind foarte aproape de forma originală. Accesul principal se face printr-un portal cu o turlă decorată cu plăci ceramice şi în prezent găzduieşte Palatul Copiilor (Clubul Elevilor).

Biserica Domnească „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”

Biserica Domnească „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Vaslui este ctitoria domnitorului Ştefan cel Mare, datând din anul 1490, ca paraclis al curţii domneşti. După cum rezultă din inscripţia votivă, aflată pe peretele de apus, biserica a fost zidită în mai puţin de cinci luni de zile (27 aprilie-20 septembrie).

În 1894, Grigore Ioanid împodobeşte interiorul cu pictură murală. Înfăţişarea de astăzi se datorează lucrărilor de restaurare din 1913-1930.

Deşi transfigurată de intervenţii moderne, biserica rămâne un monument reprezentativ al arhitecturii din epoca lui Ştefan cel Mare, datorită particularităţii pronaosului supralărgit, soluţie preluată ca model în construirea bisericilor de oraş din vremea marelui voievod.

Biblioteca judeţeanã „Nicolae Milescu Spătarul“

Cu cele peste 280.000 de volume, joacă un rol important în viaţa culturală a judeţului Vaslui. Înfiinţată în 1951, biblioteca dispune acum de un fond valoros de carte rară, cărţi religioase din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, volume cu autograf ale marilor clasici români, precum şi de colecţii complete de reviste apărute înainte de 1945.

Casa Ghica

A fost construită în stil neoclasic şi este cea mai veche clădire laică din oraş, aparţinând Elenei Ghica(proprietara târgului Vaslui), sora ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Ghica.

Casele Mădârjac şi Ornescu au fost realizate de meşteri italieni ca Delcasse şi Ornescu şi sunt semnificative pentru imaginea oraşelor româneşti din secolul al XIX-lea.

Traseul: Vaslui – Muntenii de Sus – Soleşti – Micleşti – Codăeşti – Dăneşti – Tăcuta

Muntenii de Sus – Muzeul sătesc şi Ansamblul Folcloric „Rândurile”

Soleşti – Conacul Rosetti-Solescu

Conacul a fost construit în secolul al XIX-lea de familia Rosetti, descendentă din marea familie boierească Ruset (Roset), de obârşie domnească, ramura Solescu. Cea mai importantă personalitate a familiei a fost Doamna Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Casa este o clădire reprezentativă pentru arhitectura moldovenească şi românească, de la începutul secolului al XIX-lea, îmbinând elementele tradiţionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant în Europa acelor vremuri.

Monumentul se află într-o fază avansată de degradare, avănd nevoie urgentă de o consolidare-restaurare.

Soleşti – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a conacului Rosetti-Solescu, care a fost ridicată între 1859 şi 1860 de către Ecaterina Rosetti-Solescu, ca paraclis de curte. În curte se află mormântul Doamnei Elena Cuza.

Soleşti – Satul Ştioborăni – Biserica de lemn „Sf.Nicolae” a fostului schit Ştiuborăni

A fost ctitorită în 1726 de către clucerul Grigoraş Mardare şi strămutată pe locul actual între 1941 şi 1945.

Micleşti – Mănăstirea „Ştefan cel Mare şi Sfânt” de pe Movila lui Burcel

Movila lui Burcel este situată la 4 km nord-vest de comuna Micleşti, la 25 km nord de Vaslui. Este atestată documentar la 1498, ca proprietate a postelnicului Purcel.

Pe versanţii acestei movile se află o valoroasă rezervaţie botanică, ce cuprinde peste 270 de specii floristice, îndeosebi pontice, specii rare pentru flora Moldovei.

Anual, de hram, aici au loc activităţi religioase şi cultural-artistice închinate patronilor mănăstirii şi memoriei domnului Moldovei, Ştefan cel Mare (1457-1504).

Codăeşti – Ansamblul conacului Roset-Balş, sat Pribeşti ( sec. XVII-XIX) este alcătuit din casa Roset-Balş, biserica de curte, casa administrativă şi clădiri anexe (hambar).

Casa Roset-Balş este considerată una din cele mai mari realizări ale arhitecturii civile moldoveneşti din sec. XVII-XVIII.

Prima atestare documentară a conacului de la Pribeşti datează din timpul domniei lui Constantin Cantemir, 14 noiembrie 1691.

Monumentul se află în curs de consolidare-restaurare, cu finanţare de la Ministerul Culturii şi Cultelor.

Codăeşti – Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului”, sat Pribeşti

A fost ctitorită pe la 1844 de către vornicul Lupu Balş şi soţia sa, Eufrosina, ca paraclis de curte, pe locul unei biserici cu hramul „Sf. Nicolae”, atestată în 1636, şi reclădită 1765, de familia Ruset (Roset). Biserica face parte din ansamblul conacului Roset – Balş.

Se păstrează iconostasul din secolul al XIX-lea, ulei pe lemn. „Cazania lui Varlaam”, tipărită la Iaşi în 1643, conţine însemnări referitoare la ctitori.

Dăneşti – Casa memorială „Emil Racoviţă”, sat Emil Racoviţă

Emil Racoviţă a fost explorator,  speolog şi  biolog  român, fiind considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran –  peşteri şi  pânze freatice de apă). În timpul vieţii a fost desemnat academician şi preşedinte al  Academiei Române.

Casa memorială „Emil Racoviţă” (1868 – 1947), locul unde s-a născut, este organizată în amintirea celui care a pus bazele speologiei şi cuprinde obiecte legate de copilăria savantului, fotocopii, facsimile(reproducere exactă a unui text, a unei semnături, a unui desen sau a unei picturi cu ajutorul fotografiei, al fototipiei, prin copiere manuală).

Tăcuta – Muzeul sătesc

Muzeul, înfiinţat în 1986 de învăţătorii Elena şi Costel Rotaru, prezintă exponate cu profil etnografic. Este un muzeu mic, dar cu lucruri de o valoare deosebită : picturi, monede, costume populare, unelte de prelucrat cănepa, având secţii de arheologie, etnografie, artă populară, colecţii bogate de artă plastică, de obiecte rare şi 400 de cărţi cu autograful autorilor. Unele exponate sunt unice în ţară.

Traseul: Vaslui – Zăpodeni – Bălteni – Brăhăşoaia – Rebricea – Rafaila – Cozmeşti – Deleşti – Vaslui

Zăpodeni: Biserica de lemn „Sf. Nicolae”

Biserica a fost construită pe la 1770 de către Carp Bălăuţă. Meşteri au fost: Ioan Muştiuc din Zăpodeni, Pavel Stoleru şi Rusu Zaharia din Iaşi.

Într-o fază mai recentă, faţadele au fost căptuşite  cu scânduri.

Bălteni: Rezervaţia Forestieră şi Botanică

Rezervaţia de la Bălteni este cea mai apropiată de municipiul Vaslui, fiind situată la 10 kilometri, în Lunca Bârladului, zonă cunoscută de localnici drept Dumbrava Bălteni. Aici cresc specii foarte rare, cum ar fi voiniceriu pitic, laleaua pestriţă, ghioceii bogaţi, laleaua galbenă şi stînjeneii de baltă, alături de stejarii de luncă. În 1982, rezervaţia avea peste 300 de ha, iar acum s-a redus la 18,8 ha. Dincolo de importanţa ştiinţifică, rezervaţia de la Bălteni oferă un peisaj excepţional, de care sunt atraşi mulţi iubitori ai naturii.

Brăhăşoaia: Rezervaţia Forestieră şi Botanică Hârboanca

Rezervaţia forestieră şi botanică Hârboanca are o suprafaţă de 40,8 hectare şi este amplasată pe versantul drept al râului Bârlad, în apropiere de satul Brăhăşoaia, reprezentând o insula tipică din silvostepa de altădată a Podişului Central Moldovenesc. Este situată la 16km nord-vest de Vaslui şi deţine o mare bogăţie de specii de stejar.

Rebricea: Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, sat Tatomireşti

Biserica a fost construită în 1792 de postelnicul Arghire Cuza şi soţia sa, Ilinca. În pronaos se află lespezile funerare ale ctitorilor.

Rafaila: Biserica „Naşterea Maicii Domnului” a Mănăstirii Rafaila

A fost clădită în 1834 la iniţiativa ieroschimonahului Iorest, pe locul vechii biserici lemn (atestată în 1599 şi 1636). Biserica de lemn a fost strămutată din incinta mănăstirii în centrul satului,funcţionând şi astăzi ca parohie. Faţadele sunt decorate cu elemente neoclasice.

Rafaila: Plopul uriaş

Plopul de pe vremea lui Ştefan cel Mare cu o vechime de 550 ani şi 13m în circumferiţă este considerat monument al naturii, protejat de lege. De-a lungul timpului a fost trăsnit şi a ars de nenumărate ori şi totuşi este încă verde.

Cozmeşti: Mănăstirea Fâstâci, sat Fâstâci

Mănăstirea, întemeiată de boierii Palade în secolul al XVII-lea, a fost rezidită de domnitorul Mihai Racoviţă Cehan în secolul al  XVIII-lea. A suferit extinderi şi transformări în secolul al XIX-lea.

Ansamblul cuprinde: biserica „Sf. Nicolae” (1721), turnul de poartă cu clopotniţă (1808), casele egumeneşti (1834) şi zidul de incintă (1834-1851).

Deleşti: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” a fostului schit Hârsova (Hârsoviţa),sat Mănăstirea

Biserica a fost ctitorită în 1756 de către şetrarul Ştefan Caracaş, zis Găluşcă, pe locul bisericii vechi a schitului cu hramul „Sf. Nicolae”, atestat în 1669. Iconostasul poartă semnătura lui Grigorie Zugrav (1756).

Traseul: Vaslui – Laza – Poieneşti – Ivăneşti – Gârceni – Dragomireşti – Voineşti – Puieşti – Pogana – Bârlad (cazare Bârlad)

Laza: Lacul Puşcaşi

Lacul este situat pe DN Vaslui – Bacău, la intrarea în comuna Laza, fiind unul dintre cele mai importante lacuri de acumulare din România, unde sunt adăpostite următoarele specii de peşti: crap, caras, clean, biban, novac, fitofag, plătică.

Poieneşti: Mănăstirea Floreşti, sat Floreşti

Mănăstirea întemeiată de Cârstea Ghenovici, mare vornic, în secolul al XVI-lea a fost înnoită de Gavriliţă Costache vornicul şi fiii săi – Vasile vornicul şi Lupu vistiernicul – împreună cu Antohie Jora hatmanul, în secolul al XVII-lea şi reclădită de egumenul Nil între 1852-1859.

Ansamblul cuprinde biserica „Sf. Ilie”, palatul egumenesc, turnul de poartă şi clopotniţa, toate  purtând amprenta reconstrucţiei în maniera romantică dintre anii 1852 şi 1859.

Ivăneşti: Biserica de lemn „Sf. Nicolae” a fostului schit Gologofta-Huşenii-Balica

A fost ctitorită în 1774 de către Ghenadie Cazimir, ieromonah, şi reparată de către ieromonahul Veniamin, în 1830, când au fost adăugate turlele având inscripţii de datare deasupra uşii pronaosului şi pe faţada de nord.

Gârceni: Mănăstirea Mălineşti – Biserica de lemn „Sf. Voievozi” a mănăstirii Mălineşti

Schitul Mălineşti se află aşezat la o altitudine de 600m, într-un loc pitoresc, înconjurat de păduri, pe culmea dealului Cucu. Aici se află cel mai vechi aşezământ monahal de prin părţile locului, din care s-au păstrat biserica şi câteva construcţii anexe.

Biserica a fost ctitorită de obştea călugărească în 1826, avându-i ca meşteri pe Gheorghe şi Teodor, lângă biserica veche a schitului din 1762 (ctitoria monahului Nicodim). A fost reparată şi înzestrată de mareşalul Constantin Prezan, în anul 1925.

Aici se poate asigura cazare.

Dragomireşti: Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (Vovidenia)

A fost construită pe la 1774, de calfa Enea şi meşterul fierar, Neagu, la est de o biserică mai veche (adusă în sec. XVII din punctul ”La cimitir”, azi dispărută). Ctitorită de obştea satului.

Biserica impresionează prin acurateţea realizării tehnice, armonia formelor, monumentalitatea spaţiului interior, păstrarea aspectului şi a structurii iniţiale.

Voineşti: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, sat Voineşti

Construită pe la 1745 de către obştea satului.

Primul lăcaş de cult este pomenit documentar în 1460, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, cu funcţiunea de mănăstire.

Pictura de pe iconostas şi tetrapod a fost realizată de Anastasie, zugrav, egumenul Mănăstirii Floreşti, în 1745, potrivit inscripţiei în chirilică de sub icoanele prăznicare.

Voineşti: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, sat Obârşeni

Ctitorită de obştea satului, în 1818, pe un platou situat în partea de est a satului, înconjurată de cimitir.

Catapeteasma actuală se află deasupra celei pictate pe pânză, de către Anastasie zugravul, în secolul al XVIII-lea, adusă probabil de la Voineşti.

Puieşti: Biserica de lemn „Sf. Nicolae” a fostului schit Strâmba, sat Cetăţuia

Ctitorită de obştea călugărilor Mănăstirii Neamţ, probabil în secolul al XVI-lea, biserica a suferit unele modificări în secolul al XVIII-lea. Este unul dintre cele mai vechi monumente din eparhia Huşilor şi are iconostasul din 1670, pictat tempera pe lemn.

Pogana: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, sat Cârjoani

Ctitorită în 1777 de obştea satului, biserica are  pisanie cu litere chirilice, sistem de închidere cu „zăvor şi manea” şi iconostas (fragment), din secolul al XVIII-lea, pictat tempera pe lemn.

Se merge către Bârlad pentru cazare.

Traseul: Bârlad – Tutova(Bădena) – Bogdăniţa – Fruntişeni – Zorleni

Bârlad: Biserica „Sf. Ilie” a breslei blănarilor

A fost construită de breasla blănarilor între 1859 – 1869, lângă biserica de lemn, ctitorie a breslei blănarilor din 1794–1795; arhitect: Ignat Lorenzo, meşteri: Mihai Popoiu şi Gheorghe Baciul, calfe de pietrari. Restaurată de Ministerul Culturii şi Cultelor (1993-2004).

Bârlad: Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului”

A fost construită de domnul Moldovei, Vasile Lupu, în secolul al XVII-lea(c. 1636) pe locul unei biserici atribuite lui Ştefan cel Mare (sec. al XV-lea). Biserica a fost reclădită din temelii între 1804 şi 1827 şi  reconstruită de la nivelul ferestrelor, între 1840-1842, iar în 1867 a fost adăugat veşmântarul.

Bârlad: Muzeul Vasile Pârvan

Muzeul a fost înfiinţat de elita intelectualilor bârlădeni la 10 aprilie 1914, din dorinţa de a strânge bunuri culturale într-o instituţie specializată, care să le tezaurizeze şi să le valorifice pentru marele public.

Este amenajat în clădirea Vechii Prefecturi, o clădire declarată monument arhitectural.

Găzduieşte expoziţii permanente: şase colecţii intrate ca donaţii, compuse din arta populară românească, artă plastic, decorativă europeană şi extrem orientală, numismatică, medalistică, arme, icoane, carte de patrimoniu, toate organizate ca un muzeu de colectii.

În alt imobil se găsesc exponate ce prezintă viaţa locuitorilor acestei regiuni a ţării, precum şi o colecţie paleontologică şi una petrografică. Secţia de ştiinţele naturii prezintă elemente ale florei şi faunei din Podişul Moldovei, colecţia etnografică reflectă ocupaţiile, portul popular şi tradiţiile locuitorilor, iar cea de arta plastică prezintă lucrări ale unor mari artişti din zona Bârladului, dar nu numai.

Bârlad: Biblioteca „Stroe Belloescu”

A luat fiinţă în anul 1906, la iniţiativa unor intelectuali bârlădeni, care au reuşit să strângă 300 de volume.

Biblioteca “Stroe Belloescu” are în prezent peste 150.000 volume şi un însemnat patrimoniu de carte rară înscrisă în patrimoniul cultural-naţional.

Bârlad: Casa Sturdza

Clădirea monument a fost construită la sfârşit de sec. XVIII-XIX şi a aparţinut lui Alecu (Alexandru) Sturdza, Spătar. În perioada 1980-1993, clădirea a fost consolidată , devenind sediul secţiei de artă, unde au fost expuse 7 colecţii intrate ca donaţii în patrimoniul muzeului. Clădirea a fost donată oraşului de către urmaşii familiei Epureanu.

În acest spaţiu a funcţionat Administraţia Financiară şi în ultimul timp Judecătoria Bârlad, până în anul 1977. Din 1978, în urma demersurilor făcute, trece în administrarea muzeului, fiind înscrisă pe lista monumentelor pentru a fi salvate de la demolare. Momentan funcţionează sub numele de Muzeul Colecţiilor.

Tutova: Rezervaţia forestieră ,,Pădurea Bădeana” având o suprafaţă de 58 hectare, este amplasată în partea de sud a judeţului, pe teritoriul comunei Tutova.

Pădurea Bădeana, rezervaţie botanică, este ideală pentru excursii şi reprezintă unul dintre puţinele vestigii ale întinselor păduri de silvostepă din trecut.

Întâlnim aici: stejarul pufos, diverşi goruni, stejarul brumăriu, garniţa, arţarul tătărăsc, mojdreanul, etc.

Dintre elementele continentale amintim doar speciile: ruscuţă de primavară, migdalul pitic, clopoţei, sipică, brânduşa, şofrănelul, stânjenelul, trandafirul pitic.

Bogdăniţa: Biserica de lemn „ Sf. Nicolae” a fostului schit Cârţibaşii

A fost ctitorită la 1833 de paharnicul Gheorghe Oprişan şi soţia sa, Ruxanda, pe locul unei biserici din 1753 (durată de preotul Ştefan Bostaca şi neamurile Pălădeşti, Buciumăneşti şi Cornii).

Iconostas datează din secolul al XIX-lea, cu pictură în ulei pe lemn.

Fruntişeni: Biserica „Sf. Nicolae” şi „Sf. Treime” a mănăstirii Grăjdeni, sat Grăjdeni

A fost ctitorită pe la 1862 de vlădica Anania, pe locul vechii biserici a schitului cu hramul „Sf. Nicolae” din secolul al XVI-lea.

Naosul adăposteşte icoana împărătească din secolul al XIX-lea: „Maica Domnului cu Pruncul”, făcătoare de minuni, pictată în ulei pe lemn, cu riză argintată.

Zorleni: Mănăstirea Bujoreni 

Aşezământul monastic a fost întemeiat în secolele XVI–XVII (a. 1602), ca schit al familiei Bujoreanu, pe moşia cu acelaşi nume, într-un loc retras, în pădure.

Biserica a fost construită prin contribuţia bănească a unor păstori veniţi de la munte cu turmele de oi la iernat, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost reconstruită tot din lemn, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de către vornicul Gavril Conachi.

Adăposteşte mormântul ctitorului, într-o nişă aflată în peretele dintre naos şi pronaos.

Aici se poate asigura cazare.

Traseul:  Zorleni – Costeşti – Deleni – Costeşti(Podul Doamnei) – Muntenii de Jos -Vaslui

Zorleni: Mănăstirea Bujoreni

Costeşti: Mănăstirea Pârveşti , sat Pârveşti

Mănăstirea a fost întemeiată la 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeş şi nepoţii săi, Ioan şi Simion Popescu, postelnici de Bilahoi, apoi a fost reclădită în 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaş al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Gociu şi Ioan Nedelcu.

Ansamblul cuprinde două construcţii de lemn, biserica „Sf. Nicolae” şi turnul-clopotniţă. 

Biserica a fost construită între anii 1816 şi 1820 la iniţiativa lui Nicodim Popescu monah, Gheorghe Gociu serdar şi Ioan Nedelcu, pe locul unui lăcaş mai vechi, din 1666. Păstrează pictură şi mobilier de epocă.

Turnul-clopotniţă construit în 1820, la iniţiativa lui Nicodim Popescu, monah, Gh. Gociu, serdar şi Ioan Nedelcu şi este exemplar unic în eparhia Huşilor prin structură şi decor.

Deleni: Mănăstirea Moreni, sat Moreni

Întemeiată în secolul al XVI-lea, ca schit, în timpul domniei lui Petru Rareş, de către sulgerul Lupan Buznea şi soţia sa, Maria, pe moşia lor, aflată pe valea pârâului Ghilahoi, de la care şi-a luat şi numele de schitul Bilavoi sau schitul lui Lupan.

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită pe la 1540, a fost refăcută după incendiu în secolul al XVIII-lea (c. 1770). În secolul al XIX-lea (c. 1853), s-a ridicat o biserică nouă din lemn şi vălătuci de către monahi cu ajutorul a doi creştini, Horduna şi Giuşcă.

Mănăstirea poate asigura servicii turistice ecumenice şi culturale.

Costeşti: Podul Doamnei, sat Chiţcani

Pe drumul ce leagă localitatea Roşieşti de şoseaua Vaslui-Bârlad (DN 24), la km 97, se află podul de piatră cunoscut sub denumirea de „Podul Doamnei”.

Monumentul a fost construit în anul 1841 de către Domnitorul Mihai Sturdza, conform celor două inscripţii scrise în limba română şi latină, aflate la mijlocul balustradelor, pe faţa dinspre carosabil, încadrate în medalioane sculptate în piatră: „Acest pod este construit din poronca pre în Domn Mihai.A.Grigoriu Sturza VV Domn Terei Moldovei în al VIII an al domniei sale şi săvârşindu-se …Ministeria …sau deschis pentru ctori în 8 Noem. 1841.” (text scris în limba română cu litere chirilice, pe latura de sud, refăcut ulterior).

Muntenii de Jos – Sat Băcăuani: Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare de la Podul Înalt (10 km de Vaslui),a fost ridicată în amintirea marelui domnitor moldovean, care a obţinut pe aceste locuri una dintre cele mai impresionante victorii din istoria ţării: pe 10 ianuarie 1475, armata lui Ştefan cel Mare, inferioară numeric, a zdrobit armatele turceşti conduse de Suleiman Paşa.

Monumentul a fost dezvelit la 25 octombrie 1975, cu prilejul sărbătoririi a 500 ani de la victoria moldovenilor conduşi de Ştefan cel Mare împotriva turcilor.

Pe faţada principală a soclului este inscripţionat, cu litere în relief, din bronz: „Ştefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504”.

Lucrarea este considerată o operă de referinţă pentru sculptura contemporană, pentru care s-a decernat sculptorului Mircea Ştefănescu premiul Academiei Române „Ion Andreescu”.

Traseul: Huşi – Pădureni – Dimitrie Cantemir – Huşi

Huşi: Episcopia Huşilor

Ansamblul arhitectural al episcopiei Huşilor(sec.XV-XX) este constituit din biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel, turnul-clopotniţă, palatul episcopal, chiliile şi zidul de incintă.

Episcopia Huşilor a fost instalată, în 1598, în curtea domnească ctitorită de Ştefan cel Mare la sfârşitul secolului al XV-lea.

Biserica cu hramul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1753-1756) a fost construită pe fundaţiile bisericii domneşti din 1495. Palatul episcopal, construit între 1771 şi 1792, înglobează pivniţele casei domneşti.

Zidul de incintă, construit între anii 1826-1848, a fost refăcut odată  cu construirea turnului de poartă, în 1938. 

Palatul episcopal al Episcopiei Huşilor a fost construit între 1771 şi 1792, la iniţiativa episcopului Inochentie şi terminat de episcopul Iacob Stamati. A fost ridicat pe locul caselor episcopale arse în 1711 şi refăcute în 1714 de episcopul Sava, cu ajutorul domnului Nicolae Mavrocordat, pe ruinele fostului palat domnesc.

Muzeul eparhial Huşi – aşezământ de cultură şi spiritualitate ortodoxă, cuprinde cele mai valoroase mărturii de artă plastică şi decorativă din eparhia Huşilor (sec. XVI -XIX), precum şi un important tezaur de carte veche românească şi străină (sec. XVII-XIX).

Huşi : Muzeul viticulturii

Este un muzeu unic, care a fost creat şi găzduit la Şcoala Viticolă din Huşi, de Prof. Dr. Avram D. Tudosie, care a creat un adevărat sanctuar al vinului, pentru a lăsa generaţiilor viitoare importante informaţii despre uneltele şi modul în care se transformau şi se transformă înca la Huşi strugurii în vin.

Există o colecţie de vinuri de aproximativ  22.000 de sticle, care datează din 1949, printre care se regăsesc atât soiuri din podgoria Huşilor, cât şi din străinătate.

Una dintre piesele importante care se regăseşte în cramă este linul, sau calcătorul, a cărui dimensiune este de trei metri lungime, cu un diametru de 60 de centimetri, realizat sub forma unui jgheab dintr-un trunchi mare de copac scobit, în care călcau strugruii, într-un sac special de cânepă.

Aici se pot organiza seri de degustări de vinuri pentru specialişti şi turişti.

Pădureni: Satul Pădureni se află în apropriere de Huşi şi se distinge prin marea varietate a construcţiilor şi prin bogăţia elementelor de artă populară. Aici a fost format Ansamblul folcloric „Stejărelul”, de către un învăţător din sat, ansamblu cu renume naţional şi internaţional(se pot organiza spectacole).

Pădurea Dobrina, de lânga Huşi (unde există şi un popas turistic), oferă momente de odihnă şi recreere atât localnicilor cât şi turiştilor.

Dimitrie Cantemir: Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” a mănăstirii „Dimitrie Cantemir”

Ctitoria este atribuită familiei domnitorului Dimitrie Cantemir (a. 1692). Construită iniţial în satul Silişteni, a fost strămutată pe locul actual în sec. XVIII,  prin grija obştii satului, în locul vechii bisericii a schitului Grumezoaia, întemeiat pe la 1668. Înfăţişarea de astăzi se datorează renovării din 2004.

Bârlad – Zorleni – Mugeni

Bârlad: Biserica „Sf. Ilie” a breslei blănarilor, Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului”,

Muzeul Vasile Pârvan, Biblioteca „Stroe Belloescu”, Casa Sturdza.

Zorleni: Mănăstirea Bujoreni

Murgeni: Cârja este o localitate care şi-a luat această denumire de la boierul cu acelaşi nume, Cârjă, care deţinea o foarte mare întindere de teren pe actualul teritoriu al satului. Această denumire a dăinuit peste veacuri.

Cârja e recunoscută în judeţul Vaslui pentru fermele sale piscicole şi mai era cunoscută pentru potenţialul natural de care dispunea, prin întinderile de apă, un adevărat rai al păsărilor acvatice, printre acestea numărându-se: lebede, raţe şi gâşte sălbatice, rândunele de apă, lişiţe, cormorani, egrete, lopătari, berze, pescăruşi şi pelicani.

Varietatea de peşte regăsit până acum câţiva ani în apele Cârjei, atrăgea un număr mare de pescari profesionişti şi amatori. Dintre aceste categorii amintim: crapul, crap-carasul, linul, sângerul, plătica, somnul, ştiuca, bibanul. Se pot face plimbări cu barca pe lac.