Consiliul Judetean Teleorman

Așezarea geografică

Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane, fiind incadrat de judetele Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetului este de 5872 Km 2, incadrandu-se din acest punct de vedere intre judetele mijlocii si ocupand locul 19 la nivel de tara.

HIDROLOGIA

Reteaua hidrologica a judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei in care este asezat fiind formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile Burdea, Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.
Resursele de apa (exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se gasesc sub forma apelor subterane (ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata ( rauri, lacuri naturale si artificiale). Vedea(120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80% din suprafata. In campie, in exteriorul luncii, cele mai multe depresiuni sunt ocupate de lacuri permanente sau temporare, multe dintre ele desecate (Bercelu, Sarat, Balta Luciei, Balta Rosie, Cioara, Balta lui Bran, Suhaia, Vartoape, Calugaru, Calina).
Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 90 Km in partea sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa este deficitara. Dunarea a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale, catre interior s-au format depresiuni ocupate temporar de ape numite ,,listeve” ( Listeava Mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).

RELIEFUL

Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine individualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei.  Lunca Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii Vanatori si a lacului Suhaia.
Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de grinduri, brate parasite, rivaluri, jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa, cunoscute sub numele de balti, fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune laterala si  acumulare longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de primavara, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri  fluviatile, ce formeaza partea cea mai ridicata din lunca. Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si Oltului, se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate.

RESURSELE SOLULUI

Sunt putine, din care unele descoperite recent, sunt strans legate de structura geografica si de relief. Cele mai importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, puse in evidenta si expoatate in partea nord-estica a judetului, intre Videle si Olteni. O alta resursa o reprezinta materialele de constructii, nisipurile si pietrisurile din stratele de Fratesti, nisipurile si pietrisurile din albiile minore ale raurilor. Argila reprezinta, de asemenea o importanta materie prima pentru fabricarea caramizilor.

CLIMA

Este temperat-continentala, specifica campiei sudice si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta.Doar Lunca Dunarii, cu suprafete mari acoperite de apa introduce o nuanta topoclimatica specifica.Radiatia solara globala este in medie de 125 Kcal/cm2, iar in partea sudica, pe terasele Dunarii, suma globala ajunge la 127,5 Kcal/cm2, cea mai mare valoare din tara. Durata de stralucire a soarelui este intre 2200-2300 ore/an.
Temperaturile medii anuale sunt: 110 C, cea mai mare temperatura medie anuala 21,50 C, cea mai mare temperatura medie lunara in luna iulie,  - 27 0 C, cea mai scazuta temperatura in luna ianuarie. Amplitudinea de peste 700 C,  dintre care cea de 77,70 C la Alexandria este cea mai mare din tara. Cea mai mare valoare a nebulozitatii se semnaleaza in luna decembrie, iar cea mai mica in luna august.  Formarea cetei este inlesnita de umiditatea mare si temperaturile scazute ale aerului. Lunile decembrie si ianuarie au un mare numar de zile cu ceata, cand densitatea este mare si persista aproape toata ziua, cu intensitati ridicate dimineata si seara.

FLORA SI FAUNA

Potentialul bio-pedageografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie. Partea nordica a judetului se incadreaza in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si garnita la care se adauga si alte foioase ca teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si marul paduret. Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de paiusiuri. Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de lunca, numite si zavoaie sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului. 
Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii,   vulpile, viezurii, popandaii, harciogii, soarecii de camp, mistretul, etc.Dintre pasari amintim: privighetoarea, sticletele, graurul, cinteza,fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele.Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca raioasa. Printre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda, carasul, linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se pescuiesc si pesti migratori cu valoare economica perecum: scrumbia de Dunare , nisetrul si pastruga.

ISTORIE

Cele mai vechi descoperiri arheologice din judetul Teleorman dateaza din paleolitic sau epoca pietrei cioplite. Astfel uneltele de silex descoperite la Ciuperceni, langa Turnu Magurele, au o vechime, de aproximativ 1.500.000 ani . Atribuite aceleiasi epoci sunt si o serie de unelte, aschii si nuclee de silex gasite pe valea raului Vedea, intre Poroschia, Alexandria si Nanov sau pe valea Oltului in zona localitatilor Lita si Odaia.
Neoliticul este reprezentat de cele aproape 100 de asezari identificate pe teritoriul judetului, printre cele mai importante fiind cele de la Vitanesti, Magura, Laceni, Alexandria, Ciolanestii din Deal, Tiganesti, Slavesti, Tatarastii de Sus. Aici a fost descoperit un numar important de obiecte: unelte de silex, piatra, os, corn sau cupru, vase ceramice cu forme de decor variat, statuete antropomorfe si zoomorfe, obiecte de podoaba. Unele descoperiri au caracter de unicat national, cum sunt fragmentele ceramice pictate din aur, descoperite la Vitanesti, importanta descoperirilor din epoca neolitica, a determinat organizarea, incepand cu 1998, unui program international romano-britanic de cercetare  ce continua in prezent.
Descoperirile arheologice din epoca bronzului din judetul Teleorman sunt mai reduse ca numar, dar nu si nesemnificative: necropola din bronzul tarziu de la Zimnicea, eponima pentru cultura din sudul Romaniei si o mare parte din Bulgaria.

Din prima epoca a fierului sunt de remarcat ceramica bogat ornamentata din asezarea apartinand culturii Basarabi de la Laceni si mai ales mormantul tumular de la Bujoru unde a fost descoperit cunoscutul car-cazan (din bronz si fier), apartinand aceleiasi culturi.
O crestere spectaculoasa a numarului asezarilor si necropolelor se produce in cea de-a doua epoca a fierului, din aceasta perioada dateaza asezarea fortificata si cimitirele de la Zimnicea, precum si cetatile de la Albesti, Orbeasca de Sus, Pleasov, Trivale Mosteni, etc. Sapaturile arheologice din siturile amintite au scos la lumina numeroase fragmente si vase ceramice getice, provenite de la vase grecesti si elenistice, fibule, unelte, etc.
Dintre descoperirile funerare cel mai cunoscut, este, mormantul princiar de la Peretu (descoperit in noiembrie 1970 si datand din secolul IV  i.Chr.) in acest mormant au fost descoperite un coif si un sceptru, ambele din argint, partial aurite, trei vase de baut de argint, 47 de aplice de argint pentru impodobirea harnasamentului, resturile unui car cu 4 roti etc. Tot din secolul IV i. Chr. dateaza si mormantul de la Fantanele (comuna Suhaia), unde, intr-un mormant tumular distrus au fost descoperite resturile unui vas de bronz grecesc, vase getice, o amfora elenistica si o vatra decorata.La Zimnicea, intr-un alt mormant tumular, au fost descoperite in 1948 un coif de bronz grecesc, doua amfore  thasiene, vase de argint si de bronz, monede macedonene, vase ceramice, varfuri de sageti si lance, etc.
Intrucat, Teleormanul este situat la Dunare, la granita cu Imperiul Otoman, pe teritoriul sau, s-au desfasurat in evul mediu numeroase lupte pe care domnitorii Tarii Romanesti le-au purtat pentru apararea pamantului stramosesc. Mircea cel Batran (1386-1418) a luat o serie de masuri de intarire a hotarului de la Dunare prin consolidarea si construirea de noi cetati intre care Cetatea Turnu. In 1417 Cetatea Turnu a fost cucerita de  turci si transformata in raia. In evul mediu teleormanenii au fost prezenti nu numai pe fontul luptei pentru independenta si libertate nationala, ci si pe planul luptei pentru emancipare sociala.
In timpul Revolutiei din 1821, participarea Teleormanului a avut un caracter local, ca si in celelalte judete din Campia Dunarii, unde aproape totalitatea satenilor erau clacasi.
Flacara Revolutiei de la 1848 a cuprins intregul judet, Islazul devenind loc de incepere a Revolutiei  pentru ca aici si in localitatile apropiate se gaseau unitati militare, comandate de ofiteri devotati Revolutiei – Nicolae Rosioreanu, Christian Tell, fratii Racota.

Unirea Principatelor, stipulata in Proclamatia de la Islaz, si alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite a fost intampinata cu un viu entuziasm de toti locuitorii judetului Teleorman.
Alexandrenii si turnenii au trimis scrisori de felicitare domnitorului Alexandru Ioan Cuza si au strans bani pentru procurarea unui tun cu care sa fie inzestrata armata tarii.
Razboiul de independenta din 1877-1878 a insemnat, prin insasi desfasurarea sa, o etapa superioara in lupta pentru neatarnare si unitate statala. Judetul Teleorman a fost, in timpul Razboiului pentru independenta, locul de trecere a grosului trupelor rusesti peste Dunare, itinerariul armatelor imperiale ruse spre Dunare fiind: Bucuresti, Draganesti de Vlasca, Vitanesti, Cernetu, Storobaneasa, Beiu, Smardioasa, Zimnicea, Svistov, iar o alta parte din coloane au trecut prin Alexandria, Furculesti, Dracea, Turnu Magurele.
Teleormanul a fost unul din marile depozite de munitii si armament ale armatei romane in timpul Razboiului de Independenta, Turnu Magurele a fost unul din cele mai importante centre sanitare spitalicesti ale armatei romane.
In amintirea eroilor teleormaneni cazuti in Razboiul pentru Independenta patriei, la Turnu Magurele a fost ridicata statuia ,,Dorobantul luptator” prin subscriptie publica, precum si in alte localitati din judet: Pietrosani, Zimnicea.
Dupa Razboiul de Independenta din 1877-1878, judetul Teleorman a devenit unul din focarele de agitatie social-politica ale tarii, avand drept cauza principala tot problema agrara.
In timpul primului Razboi mondial, pe teritoriul judetului Teleorman au avut loc lupte crancene la Ulmulet, Soimu, Rosiorii de Vede, Draganesti Vlasca si Prunaru, unde s-a desfasurat celebra sarja din 15 noiembrie 1916, executata de Cavaleristii din Regimentul 2 Rosiori.
Perioada dintre cele doua razboaie mondiale este marcata de dezvoltarea capitalista a zonei, de aparitia in cele patru orase (Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Alexandria si Zimnicea), alaturi de traditionalele ateliere de croitorie, tamplarie si fierarie a fabricilor actionate mecanic, cu un numar insemnat de muncitori.
Izbucnirea celui de-al doilea Razboi mondial a pus temporar capat evolutiei spre dezvoltare a localitatilor din Teleorman.
In 1968, ca urmare a reformei administrativ-teritoriale s-a infiintat judetul Teleorman, situatie care a permis o dezvoltare a zonei fata de primele doua decenii ale perioadei postbelice.
Evenimentele din decembrie 1989, la care teleormanenii au luat parte activa, au inscris judetul pe drumul trecerii de la economia centralizata la economia de piata.

Activitati economice si specifice zonei

INDUSTRIA

Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de masini si prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila, alimentara, morarit si panificatie.
Ca principale tendinte inregistrate in procesul de relansare al economiei judetului putem spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend ascendent ajungand in anul 2001 la 843 miliarde lei.
Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate, bere, biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc.
Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %), industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila (3.1%), energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte ramuri (23.6%).
S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea cauciucului si a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie, celuloza, hartie si carton.
Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel SA Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC Spicul SA Rosiorii de Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC Zimtub SA Zimnicea si Lorentz Turnu Magurele. 

AGRICULTURA

Agricultura este o ramura de traditie in economia judetului Teleorman, el fiind situat pe primele locuri in ierarhia judetelor tarii in ceea ce priveste suprafata agricola si potentialul productiei vegetala si animala.
Structura fondului funciar. Suprafata agricola 498 mii ha, in care vii 11 mii ha, livezi 236 ha, pajisti 35 mii ha, suprafata arabila 451 mii ha.
Productia agricola a judetului la principalele culturi: grau si secara (700 mii tone, locul 1 pe tara), orz si orzoaica (148 mii tone, locul IV pe tara), porumb boabe (376 mii tone, locul VI pe tara), floarea soarelui (81 mii tone, locul VII pe tara). Productia vegetala reprezinta 4.04% din productia la nivel national (locul II pe tara), iar productia animala reprezinta 3.71% din productia la nivel national (locul XII pe tara).
Sectorul zootehnic este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor, porcinelor si pasarilor. Cresterea animalelor este favorizata de o baza furajera corespunzatoare, principalele produse obtinute fiind: carnea de porc si vita, ouale, lana, laptele.
Piscicultura se practica pe Dunare si apele curgatoare interioare, precum si in iazurile si helesteele amenajate.
Fondul forestier, de circa 30 mii ha, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic, cu specii caracteristice zonei de campie: caprior, iepure, cerb, vulpe, mistret, prepelta, potarniche, dropie, fazan.
Agricultura reprezinta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti si constituie un factor de stimulare a cresterii economice prin suprafata agricola de care dispune si potentialul productiei vegetale si animale. Marii agenti economici in domeniul cultivarii cerealelor si plantelor tehnice, sunt: SC Interagro SRL, SC Boboc SNC, SA Dobrotesti , SA Telegaru Bragadiru, SA Agroind Maldaieni, SA 1907 Slobozia Mandra, iar agentii economici consacrati in domeniul cercetarii din agricultura si producerii de seminte pentru agricultura, SCDA Teleorman, CTS Troianul, Tutunul Tamasesti.
Din analiza datelor statistice rezulta ca in zona noastra, competitivitatea agriculturii este dependenta de modernizarea tehnicii si de reducerea numarului populatiei ocupate in agricultura. Politica de reforma structurala urmareste crearea unor exploatatii agricole viabile, care dispun dispun de mijloace tehnice moderne, sunt gestionate eficient si asigura agricultorului un nivel de viata convenabil.

COMERT SI SERVICII

In judetul Teleorman exista o retea comerciala foarte dezvoltata, in toate localitatile, inclusiv la sate, formata din peste 2000 de magazine, din care 16 supermarketuri. Aceste magazine se afla aproape in totalitate in proprietate privata.
Structura pe categorii de comercianti a economiei judetului are in prezent urmatoarea configuratie: 4 regii autonome, 26 societati comerciale de stat, 6240 companii private, 105 organizatii cooperatiste, 124 societati agricole, 2521 asociatii familiale cu scop lucrativ, 657 persoane independente, care activeaza pe cont propriu.
Activitatea de libera initiativa s-a dezvoltat in principal in latura de comert, unde agentii economici asigura necesarul de produse de consum zilnic si de bunuri de larg consum.
Piata serviciilor ofera un potential de dezvoltare, mai ales in municipii si orase unde este prezentata toata gama de servicii.
Anual in municipiul Alexandria se organizeaza targul national pentru agricultura si industrie alimentara ,,AGRALIMEX”, care in 2003 a ajuns la editia a XIV-a.

TRANSPORT SI COMUNICATII

Reteaua de drumuri publice care tranziteaza judetul legand principalele municipii si orase cu capitala de judet, precum si cu capitala si restul tarii se prezinta astfel: Drumuri nationale in lungime de 352 Km: DN 5C (limita judet Giurgiu-Zimnicea), DN6/ E70 (Bucuresti- Alexandria-Timisoara), DN 51 (Alexandria-Zimnicea), DN 51A (Zimnicea-Turnu Magurele), DN 52 ( Alexandria-Turnu Magurele), DN (Rosiorii de Vede- Turnu Magurele), DN (Corabia-Turnu Magurele).
Drumurile judetene traverseaza judetul de la nord la sud si de la est la vest si au o lungime totala de 854 Km: legatura intre sate si comune si a acestora cu centrele importante se face si pe drumuri comunale a caror lungime este de 314 Km.

Reteaua de cale ferata este de 294 Km si traverseaza judetul pe directiile nord-est-sud-vest magistrala 1 Bucuresti – Craiova – Timisoara, cu cale ferata electrificata dubla si pe sud-nurd cale ferata simpla neelectrificata pe traseele Zimnicea – Rosiorii de Vede, Turnu Magurele – Rosiorii de Vede – Costesti (jud. Arges).Municipiul Rosiorii de Vede este un important nod feroviar.
Transportul pe apa. Dunarea constituie atat granita judetului cat si a tarii cu Bulgaria fiind si o importanta artera de navigatie. Aici exitand doua porturi Turnu Magurele la Km 597 amenajat cu cheu pereast dotat cu macarale de 16 tone si Zimnicea la Km 553 amenajat cu cheu pereast dotat cu macarale de 5 tone.
Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol (Bulgaria) exista in prezent o legatura de trecere pentru pasageri, urmand a se dezvolta punctul de trecere cu bacul, ca urmare a amenajarii portului si a zonei libere pe o suprafata de 22 ha.
In judet s-a implementat reteaua de telefonie digitala.

Obiective turistice

În judetul Teleorman potentialul turistic nu este unul impresionant, în principal fiind practicat turismul de tranzit si agrement. Zone cu un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunarii, în apropierea lacurilor, precum si în apropierea padurilor. Se poate practica în conditii deosebite pescuitul si vânatoarea.
În municipii si orase exista baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulatie hanuri si moteluri.
Datorita configuratiei sale geografice – campie traversata de ape, principalul punct de atractie este fluviul Dunarea si lunca sa, care este de o frumusete aparte, fiind zona cu cele mai generoase turistice.

In Teleorman se practica turismul de tranzit si agrement. Se pot practica in conditii deosebite pescuitul si vanatoarea.
Baza hoteliera turistica este compusa din: Hotel Parc 176 locuri si Hanul cu Noroc 20 locuri (Alexandria), Hotel Turris 208 locuri (Turnu Magurele), Hotel Vedea 106 locuri (Rosiorii de Vede), Hotel Danubius 120 locuri (Zimnicea).

   
Datorita facilitatilor care vor fi create la Turnu Magurele, prin stabilirea unor zone libere si a punctului de trecere frontiera, cu bacul pe Dunare, turismul si capacitatile de cazare se vor dezvolta foarte repede in aceasta zona.
Pentru localitatile situate pe malul Dunarii, agroturismul este o idee de viitor datorita posibilitatilor de pescuit si vanatoare existente in zona si care reprezinta puncte de atractie pentru turisti.

OBIECTIVELE TURISTICE IN TELEORMAN

- Zona turistica Dunarea, cu bratele secundare Dunarica, Pasarea, lacurile Suhaia si Fatana (posibilitati de pescuit sportiv)

ALEXANDRIA:
Muzeul Judetean de Istorie
Catedrala, cu picturi de St. Luchian
Bustul domnitorului Al.I.Cuza
Monumentul eroilor teleormaneni 1941 – 1945

TURNU MAGURELE:
-        Cetatea romana Turris
-        Cetatea medievala Turnu
-        Statuia lui Mircea cel Batrân (O.Han)
-        Dorobantul de la 1877 (R. Romanelli)
-        Bustul generalului David Praporgescu

ZIMNICEA: 
asezarea geto – dacica de tip dava (sec. 4 – 1 î. Ch.)

ISLAZ: 
monumentul dedicat proclamatiei din 9 / 21 iunie 1848

BALACI:
-        Ruinele curtii boieresti a familiei Balaceanu
-        Biserica ridicata în anul 1684

TATARASTII DE SUS: 
ruinele unei curti boieresti din sec. XVIII

BRÂNCENI: 
o biserica pictata de Gh. Tattarescu

PRUNARU:
-        Monumentul închinat cavaleristilor
-        Cimitirul eroilor din primul razboi mondial

OBIECTIVE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL TELEORMANEAN