Consiliul Judetean Neamt

Numele localităților aflate în administrație

2 municipii : Piatra Neamț, Roman

3 orașe : Târgu Neamț, Bicaz, Roznov

78 comune cuprinzând un număr de 347 sate

Așezarea geografică

…„Multe râuri s-aruncă din strâmtorile Carpaţilor în roditoarele noastre câmpii, nici unul însă nu deschide în bateliştea munţilor o vale mai luminoasă şi mai fermecătoare ca Bistriţa Moldovii. Ea întruneşte-n întinsa-i domnie sălbătăcia Jiului, mareţia Oltului şi bogăţiile Prahovei. Călătorii străini cari-au străbătut-o pe plute, din Dorna până-n Piatra, o pun, cu drept cuvânt, printre cele mai frumoase ape din lume. În vechime curgea pe prund de aur şi purta numele de Aurar. Drum larg despica printre măguri valurile-i repezi, şi falnic îi e mersul. Se-nalţă codrii s-o privească, sprinţare-i sar pâraiele-n cale, plutaşii îi cântă doine, satele huzuresc pe mândrele-i maluri: pădurile au căprioare, izvoarele păstravi, şi Bistriţa – lostriţi. Soarele scăpăta spre asfinţit. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor. Şuietele izvoarelor s-aud bolborosind, ca nişte glasuri pe sub pământ. Mareţ, fantastic se ridică-n faţa noastră, ca un dom uriaş, Pionul – bătrânul rege al Carpaţilor Moldovii.” …

… „Turlele Ceahlăului stau îmbrobodite-n ceaţă. Şi-i linişte, o linişte sfântă, care face să te crezi pe alt tărâm. Miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineţii…Din jnepenii culcaţi de vânturi se înalţă de pretutindeni stânci uriaşe, ale căror forme ciudate au toate nume şi înţelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnu Sihastrului, Căciula Dorobanţului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe Valea Bistriţii, Gardul Stânelor, ridicat pe pragul unei prăpăstii înfiorătoare, şi-n mijlocul acestei salbe de stânci se-nalţă Panaghia, un sul măreţ de piatră, scrijelat de ploi, înfipt ca un corn în creştetul pleşuv al Ceahlăului. Soarele e la nămiezi. În depărtări, o pulbere albastră pluteşte peste talazuri de codri”…

Alexandru Vlahuţă

România pitorească – În Munţii Neamţului

Istoric

Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice. Tot în această zonă a ţării s-au descoperit urme certe ale unor civilizaţii preistorice ale Europei, cum ar fi Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 – 2.600 î.e.n.), dar şi dovezi ale prosperei civilizaţii dacice (de ex: aşezările din zona oraşului Piatra Neamţ, cele de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu).

Din punct de vedere istoric, evoluţia aşezărilor rurale a dus şi în Neamţ la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. al XIV-lea, a primelor centre cu nuanţă urbană, cum ar fi: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. Cu timpul, târgul Piatra a căpătat o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii Domneşti. Perioada medievală a fost, la rândul său, deosebit de bine reprezentată, în acest sens fiind semnificativă Cetatea Neamţ. Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea schimburilor comerciale duc la o dezvoltare economică a ţinutului din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. al XVIII- lea, sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. al XIX- lea încep să apară şi primele fabrici.

Revoluţia etnică, reformele de după 1859, cucerirea independenţei de stat în 1877 şi măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial şi în această parte a ţării. Participarea României, începând cu 1916, la Primul Război Mondial a făcut însă ca situaţia generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea vieţii economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă.

Relieful

 

Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la Vest spre Est – 1907 m, vârful Ocolaşul Mare- Muntele Ceahlău şi 169 m în Lunca Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului.

 

Rețeaua hidrografică

Este formată din: Râul Bistriţa – care străbate judeţul din Nord – Vest la Sud, cursul inferior al râului Moldova, o parte din cursul inferior al râului Siret (în partea Estică), precum şi pâraiele: Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdiu, Nechit şi Valea Neagră. Lacurile artificiale sunt executate în scopuri complexe: hidroenergetice, atenuarea viiturilor, piscicultură, agrement, cel mai mare fiind Lacul Izvoru Muntelui – creat prin barajul de la Bicaz, în suprafaţă de 3.100 ha şi o lungime de 35 de Km.

Alte lacuri artificiale aflate pe teritoriul județului sunt: Pângărați (155 ha), Vaduri (120 ha) și Bâtca Doamnei (235 ha).

 

Lacul Cuejdel sau Lacul Crucii

Este cel mai mare lac de baraj natural din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa, având o suprafaţă de aproximativ 150 ha, o adâncime medie de 10 m şi un volum de apă de 1.000.000 mc. Barajul are 30 m înălţime şi 100 m lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mai mici. Lacul Cuejdel s-a format în urma unor alunecări de teren succesive (1978-1991) pe cursul pârâului Cuejdel, la baza Culmii Munticelu din Munţii Stânişoarei.

 

Clima

Județul Neamț are o climă temperat continentală cu particularităţi specifice părţii de Est a ţării şi cu  caracteristici determinate de formele de relief şi marile suprafeţe lacustre apărute odată cu amenajarea energetică a râului Bistriţa.

 

Bogăţiile naturale

Pădurea reprezintă cea mai mare bogăţie a judeţului, iar păşunile şi fâneţele, care dau un farmec deosebit peisajului, constituie o sursă pentru hrana animalelor dar şi pentru industria plantelor medicinale. Fauna asigură un renume legendar în domeniul vânătorii. Ca principale surse de materii prime, enumerăm: calcarul, sulfuri cuprifere, săruri de potasiu, gresii, calcare, nisipuri, prundişuri şi uraniu la care se adaugă izvoarele cu ape minerale.

Activitati economice si specifice zonei

Profilul economic

Profilul economic al județului Neamț este determinat de structura echilibrată a formelor de relief, precum și de diversitatea resurselor sale naturale. Potențialul energetic al râurilor, zonele vaste acoperite de păduri, pășunile și fânețele, bogăția și diversitatea materialelor de construcții existente, terenurile favorabile agriculturii din partea de Est a județului, precum și calitatea factorului uman, sunt toate resurse importante care au fost exploatate și care au contribuit la crearea unei structuri economice echilibrate teritorial.

În funcție de toți acești parametri și nu numai, se evidențiază următoarea pondere a activităților economice în rândul populației județului, la nivelul anilor 2015 și 2016:

Industria

Comparativ cu luna iunie 2017, producţia industrială (serie brută) realizată în luna iunie 2018 a fost cu 8,82% mai mică, scădere determinată de realizarea unor producţii mai mici în majoritatea grupelor industriale, semnificativă fiind industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-25,77%) şi industria energetică (-19,65%). S-au înregistrat creşteri ale producţiei realizate în luna iunie 2018 în industria bunurilor de capital (+ 4,17 %) care a fost mai mare decât producţia realizată în luna iunie 2017.

Producţia industrială (serie brută) realizată în luna iunie 2018, comparativ cu luna mai 2018, a fost constantă. Au avut loc creşteri determinate de realizarea unor producţii mai mari în industria bunurilor de uz curent (+5%). S-au înregistrat producţii mai mici faţă de luna mai 2018 în majoritatea grupelor industriale, semnificativă fiind industria energetică (-9,4%) şi în industria bunurilor de capital (-5,44%).

Comerț – 47,2%

Construcții – 6,5%

Industrie – 32%

Transport și depozitare – 5,2%

Hoteluri și restaurante – 1,6%

Tranzacții imobiliare – 3,7%

Alte activități – 2,6%

Comerţul

Comerț internațional

În luna aprilie 2018, exporturile FOB au fost mai mari cu 6791 mii Euro (+17,88%) faţă de luna aprilie 2017, iar importurile CIF au fost mai mari cu 1483 mii Euro (+4,24%) faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Cele mai mari ponderi în cadrul exporturilor realizate în perioada ianuarie – aprilie 2018 s-au înregistrat la: textile și articole din textile (36,34%), mijloace și materiale de transport (19,46%), produse din fontă, fier și oțel (16,04%), lemn brut, cherestea, produse stratificate și alte produse din lemn (9,09%).

În ceea ce priveşte importul, ponderi mai mari s-au înregistrat la: textile şi articole din textile (31,03%), mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (14,36%), materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (12,92 %), mijloace și materiale de transport (10,19 %).

Agricultura

Principalele culturi agricole: grâu – secară (14,7%), porumb (35,3%), orz -orzoaică (4,3%), cartofi (4,6%), floarea soarelui (8,8%), sfeclă de zahăr (2,2%), alte culturi (26,2%).

Silvicultura

Fondul forestier de stat cuprinde 262.000 ha, din care terenuri acoperite cu pădure 257,3 mii ha (răşinoase 140,2 mii ha, foioase 117,1 mii ha). Din fondul forestier al județului fac parte diverse rezervaţii naturale, din care amintim:

Parcul Național Ceahlău – 7.742,5 ha

Parcul Natural Vânători Neamț – 30.818 ha

Rezervația Naturală Cheile Șugăului – Munticelu – 335 ha

Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș – 3.315,82 ha aflate pe teritoriul județului Neamț și 3.621,27 ha pe teritoriul județului Harghita

Obiective turistice

Cetatea Neamț

În paginile de istorie ale județului Neamț este scris pe vecie numele Cetății Neamț. De peste șase secole, din vremuri demult apuse, cetatea stă de strajă pe valea râului Ozana, aparând în acele timpuri, cu eroism, pământul și neamul moldovenesc. Construită de Petru I Mușat, iar apoi extinsă și consolidată de Ștefan cel Mare, care a amenajat și un șant de apărare prevăzut cu un pod arcuit, falnica cetate a rezistat multor asedii ale armatelor vrăjmașe.

Rezistența timp de 8 zile la asediul otoman, condus de însuși Mahomed al II-lea, după bătălia de la Războieni din 1476 sau gloriosul episod scris de doar 19 plăieși în fața armatei polone condusă de Ioan Sobieski în 1691, sunt istorii șoptite de zidurile cetății. Cetatea se ridică semeață pe dealul ce mărginește orașul Tîrgu Neamț și face parte din categoria monumentelor medievale de mare valoare din România, fiind o dovadă vie a bogatei istorii a județului Neamț. În fiecare an, în ziua de 2 iulie, locuitorii zonei sărbătoresc Ziua Cetății Neamț, zi în care este cinstit și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

Cheile Bicazului

La poarta de intrare dinspre apus, cum vii dinspre Ardeal, te întâmpină un peisaj impresionant, care îți deschide calea către frumosul tărâm nemțean: Cheile Bicazului. Din timpuri vechi și până astăzi, apele repezi ale pârâului Bicaz au săpat în munte și au format cele mai spectaculoase chei din țară.

Peisajul îți taie răsuflarea și nu știi de este vis sau realitate: pereți înalți de stâncă se ridică spre cer, ca într-o încercare de atingere a nemărginirii și lasă drumul să șerpuiască printre ei și să curgă ușor, acompaniat de susurul apei învolburate care se rostogolește pe toate pietrele din cale. ”Piatra Altarului” se înalță semeață și poți asculta în adierea vântului aspru de munte legende despre daci și ritualurile lor religioase.

”Gâtul Iadului”, locul unde stâncile se apropie cel mai mult una de alta de parcă ar vrea să se unească și să devină din nou numai una, străjuit de ”Santinela”, un perete drept ce te îmbie la un urcuș în căutarea soarelui, întregesc peisajul apocaliptic dar fascinant, unic și plin de povești.

Ceahlăul – Olimpul Moldovei

Ceahlăul, muntele care farmecă cel mai puternic privirea și înaripează în cea mai mare măsură, dintre toți munții României, imaginația drumeților, se înalță ca o măreață cupolă a Carpaților de Răsărit și întregului pământ moldav, pe meleagurile Neamțului. Este un mare și impresionant muzeu în aer liber, cu exponate unice, care poartă cu ele povestea de viață, sub formă de legendă ori simplu toponim: Dochia, Panaghia, Toaca, Dorobanțul, Călugării, Piatra Lăcrimată, Polițele cu Crini, Turnurile lui Butu și Ana, Detunatele…Este o uriașă insulă de floră și faună, dezvoltată prin milenii și veacuri de grandioasă și zbuciumată evoluție geologică.

Nimbul său legendar – ”muntele sfânt la dacilor”, ”muntele rugăciunii” – este completat de o înfățișare cu adevărat impunătoare, dată de masivitatea sa și o anumită aură misterioasă.Dominând munții din jur și datorită poziției sale relativ singuratice, ce-i permite o vizibilitate distinctă, aidoma unei vechi piramide sau unui semeț promontoriu, Ceahlăul se zărește din multe părți ale Moldovei și Transilvaniei.

Constituit dintr-un sistem de culmi radiare, ce converg în două puncte de înălțime maximă, Ocolașul Mare (1907m) și Toaca (1904), masivul se întinde pe o suprafață de 290 kmp, din care numai 10 la sută reprezintă golul alpin conturat de pereți abrupți, ce-i dau și aspectul de cetate.

Dintotdeauna, fie din împrejurimi, fie de pe culmile sale, sub blândul răsfăț al razelor de soare, ochiul a avut a se bucura și sufletul a se lăsa pătruns de miracolul etern, mereu viu și copleșitor, al naturii: Ceahlăul.

Mănăstiri

Mânăstirile din zona Neamţului dăinuie semețe, trecând peste timpuri, peste orânduiri, peste neamuri şi generaţii, ca şi cum ar fi existat dintotdeauna. O asemenea dovadă a credinţei româneşti este şi Mânăstirea Neamţ, una dintre cele mai vechi mânăstiri din Moldova şi o nestemată a Ortodoxiei Româneşti.

Situat în comuna Vînători Neamț, în apropierea orașului Tîrgu Neamţ, complexul mânăstiresc cuprinde biserica, care datează din secolul al XIV-lea, un muzeu şi o bibliotecă ce datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi care număra în anul 1862 peste 12.000 de volume, mărturii despre importante fapte istorice, teologice, culturale şi artistice medievale. Mânăstirea Neamţ este rezultatul ctitoriilor succesive din sec. XIV-XV ale lui Petru Muşat, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Un loc plin de istorie şi sfinţenie te aşteaptă să-i calci pragul, cu pioşenie şi gând bun în suflet. Aici, parcă timpul stă pe loc și lasă drumețului răgaz de liniștire și reculegere.

Biserici din lemn

Locuri unde se îmbină tradiţia, credinţa şi sfinţenia, bisericile din lemn reprezintă veritabile locuri atemporale. Nu poţi şti ce înseamnă credinţa adevarată până ce nu intri măcar o dată într-o biserică din lemn. Mirosul lemnului vechi şi atmosfera dinăuntru te transpun într-o altă lume şi brusc simţi legătura sfântă a omului cu Dumnezeu. Dantelării în lemn, dispuse în benzi şi câmpuri decorative din ce în ce mai ample şi mai încărcate, decoraţiuni populare realizate în cel mai autentic stil moldovenesc, picturi realizate pe un strat de glet, arhitectura populară realizată în tehnicile cioplirii, crestării şi sculpturii lemnului. Acestea sunt elementele care caracterizează aceste bijuterii populare. În jur domneşte un aer de linişte şi calm, unde îţi poţi odihni simţurile pentru câteva momente uitând de tumultul vieții de zi cu zi.

Menţionate în documente istorice încă din secolul XIV, aceste bijuterii din lemn fac parte din formele arhaice ale credinţei creştin-ortodoxe și oferă priveliști minunate împreună cu peisajul pitoresc al satului nemțean.