Consiliul Judetean Gorj

Cuvântul primarului

Președintele Consiliului Județean Gorj, Domnul Cosmin-Mihai POPESCU

Așezarea geografică

Orice om, orice loc din lume, are o poveste, o istorie … O poveste de care își leagă rădăcinile, cultura, tradițiile, amintirile și, nu în ultimul rând, mândria de a fi parte a acestei istorii care se scrie în fiecare zi.     

Și noi, la rândul nostru, avem povestea noastră. Una frumoasă, despre oameni calzi și primitori, care încă păstrează vii tradițiile și obiceiurile care îi definesc, despre oameni cu frică de Dumnezeu, care au știut și vor ști mereu să îi mulțumească din adâncul sufletului, pentru minunile cu care i-a binecuvântat. 

Povestea noastră este scrisă într-un loc de o frumusețe răpitoare, presărat de peisaje a căror măreție îți taie răsuflarea, de legende memorabile și, nu în ultimul rând, de oameni care și-au lăsat amprenta asupra istoriei țării sau care au schimbat, pentru totdeauna, viziunea lumii asupra artei.

Acest loc se numește Gorj.

Județul Gorj  este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu.  Situat în partea de sud-vest a României, pe cursul râului Jiu, la poalele munţilor Godeanu, Vâlcan şi Parâng, Gorjul este un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde de secole apa îmbrăţişează şi modelează stânca asemenea unui maestru iscusit şi tăcut..

Atestat încă din paleoliticul mijlociu, Gorjul a înfruntat timpul şi, în ciuda poziţiei mai puţin favorabile din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, este unul din judeţele bogate în resurse natural variate, atât ale solului, cât şi ale subsolului.

Despre  numele acestui judeţ se poate spune că este prescurtare a vechii denumiri slave  „Gornemu”, „Jiliu” adică „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte”  care treptat  s-a transformat în „Gorjii”, apoi „Gorjiu” și, într-un final, în Gorj.

Aici,  te invităm, dragă călător, să poposești.  Te invităm să călătorești  cu noi în timp, să trăiești frumusețea vieții oamenilor de altădată, să îți pleci, smerit, capul în fața lui Dumnezeu,  să atingi piatra cioplită neasemuit de „magul” nostru de la Hobița, să urci spre cer pe cărările șerpuinde din munții noștri măreți și să cobori în adâncul pământului, unde Zamolxis a cunoscut nemurirea.  

Istorie

Izvoarele istorice atestă faptul , că încă din paleoliticul mijlociu , oamenii  și-au gasit adăpost în peșterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi și speologi la Baia de Fier și Broșteni. S-au descoperit așezări din  epoca neolitică și cea a bronzului  la Bălești, Crasna, Vladimir, Runcu și Telești. Astfel, în zona cheilor Oltețului, pe muntele Padeș, a existat o puternică cetate geto-dacă (sec. II-I î. Hr.).

Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea  complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia – Bârsești, care atesta o viață romană intensă. După retragerea armatelor și a administrației romane din Dacia (271/275), populația autohtonă a continuat să viețuiască neîntrerupt pe aceste meleaguri, în așezări compacte.  

În secolul al XIII-lea  județul  a fost o  parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi.  În Diploma Cavalerilor Ioaniți (1247) se vorbește despre Voievodatul lui Litovoi, care se întindea pe ambele maluri ale Jiului, iar în Transilvania mergea până în regiunea Hațegului. În sud, țara lui Litovoi se întindea până la vărsarea Jiului în Dunăre. Județul Gorj este menționat documentar în timpul lui Dan I (1383-1386) și Mircea cel Bătrân (1386-1418), în hrisoavele din anii 1385 și 1387, sub denumirea de județul Jaleș, iar de la sfârșitul secolului XV poartă numele de județul Gorj. Din  documente datând din 1385,  sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a Gorjului.

Dezvoltarea târgurilor  în epoca evului mediu a făcut cu putință mutarea  reședinței județului Jaleș,  de la Dăbăcești la Târgul de pe Jiu,   unde se întâlneau drumurile comerciale dintre est și vest și dintre sud și nord.  Județul Gorj se menține ca unitate administrativ teritorială de sine stătătoare  și în perioada regimului turco-fanariot (1716-1821).

Din judetul Gorj,   în luna  ianuarie  1821 se declanșează mișcarea care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârșitul vechiului regim  și începutul epocii moderne. Acest proces de renaștere națională  îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care, la Padeș, dă citire proclamației către popor, un adevărat program al revoluției.

Evenimentele din anul  1848  vor cuprinde și județul Gorj,   „Proclamația eliberatoare” fiind citită la Târgu Jiu, la 20 iunie 1848.  În cadrul guvernului provizoriu,  se remarcă activitatea generalilor Gheorghe Magheru  originar din Gorj și Christian Tell, născut în Brașov cu origini gorjenești, ce vor reprezenta județul în Adunarea Constituțională.

Efective militare gorjene vor participa la Războiul de  Independență în crâncenele încleștări de la  Vidin, Rahova, Smîrdan și Grivița. 

În timpul Primului Război Mondial eroismul gorjenilor se face remarcat,   când, sub conducerea generalului Ion Dragalina,  în octombrie 1916, în bătălia de la Jiu, s-a înregistrat prima respingere a ofensivei trupelor germano-austro-ungare. Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, care și-a dat viața pentru apărarea pământului românesc în timpul luptelor de la Mărășești din august 1917.

Alți  eroi gorjeni și-au găsit sfârșitul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,  Gorjul având, de altfel, cel mai mare număr de eroi raportat la populația sa vremelnică, după cum are și cel mai mare număr de generali și ofițeri superiori care și-au închinat viața libertății și neatârnării vetrei strămoșești.

În memoria lor, sute de Monumente ale Eroilor străjuiesc satele Gorjului  ca niște santinele eterne ale acestui pământ. Acelorași eroi , Constantin Brâncuși le-a închinat în anul 1938  cel mai grandios omagiu artistic: Ansamblul sculptural — Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, de la Târgu Jiu. 

Geografie

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est).  Suprafaţa totală a judeţului este de 5602 km² având în componenţa sa 7 oraşe (Târgu Cărbunești, Ţicleni, Tismana, Turceni, Novaci, Rovinari, Bumbeşti-Jiu), 2 oraşe municipiu ( Târgu Jiu și Motru) şi 61 de comune. La recensământul din 2011 a fost înregistrată o populaţie de 341594  locuitori, cu o densitate de 61 locuitori pe km².

În partea de Nord a  judeţului se ridică   zidul, aproape vertical, al munţilor Vâlcanului pe dreapta şi ai Parângului  pe stânga văii Jiului. Primii nu ating 2.000 m înălţime ; ceilalţi însă, depăşesc 2500, cu vârful Mândra. Chiar sub munţi se află o depresiune, netedă ca un şes,  străbătută de numeroase văi şi despărţită în mai multe compartimente: Tismana, Târgu Jiu, Polovragi. La sudul acestei depresiuni se înalţă între porţile largi ale văilor Tismanei, Jiului, Gilortului, alte culmi – dealurile subcarpatice – care coboară apoi treptat, până la mai puţin de 300 m în sudul judeţului.

Clima este temperat-continentală moderată cu influențe mediteraneene. Datorită configurației reliefului, clima este diferențiată în funcție de treptele de relief.

Apele, bine alimentate de ploile şi zăpezile munţilor, sunt numeroase şi se strâng toate în artera centrală a Jiului. Cele mai însemnate sunt, în afară de Jiu, Tismana cu Bistriţa, Gilortul, Amaradia şi Olteţul.

În munţi înalţi, coniferele sunt în luptă cu fagul, cu mesteacănul , cu plopul, chiar mai sus de 1.600 m. Ele urcă în schimb până spre 2.000 m, lucru rar în Carpaţii noştri. Fagul constituie esenţa principală atât în munţi şi în depresiune cât şi pe dealurile de peste 500 m. Pe dealurile mai joase, culmile sunt încă acoperite de întinşi codri de stejari. 

În depresiunea subcarpatică se exploatează antracitul, iar în zona dealurilor înalte se găsesc întinse zăcăminte de lignit, încă insuficient studiate.  Calcarele compacte din regiunea carstică a depresiunii dau o bună piatră de var şi de construcţie.

Activitati economice si specifice zonei

Cheile Sohodolului 

Reprezintă unul dintre cele mai impresionante peisaje carstice din România, peisaj întins pe aproximativ 12 kilometri în interiorul Munţilor Vâlcan, între localitatea Runcu si Poiana Contului. Sunt cunoscute si pentru faptul că aici s-au filmat numeroase scene din filmul Trandafirul Galben, avându-l în centrul acţiunii pe ineditul personaj Mărgelatu. Zona Văii Sohodolului este o importantă rezervaţie floristică care adăposteste o mare bogăţie de specii de plante, unele dintre ele fiind rare în flora ţării noastre. Formaţiunile cele mai interesante sunt cele săpate de apă sau vânt în calcar: Nările, Cuptorul, Peştera Gârla Vacii, Inelul. Alte obiective care nu trebuie ratate in Cheile Sohodolului sunt: Peştera Popii, unde au fost descoperite picturi rupestre cu forme antropomorfe de culoare neagra, aflata la intrarea în chei si Pestera Nării, un fenomen natural destul de rar, ce este formată din două galerii cu olungime de aproximativ 70 de metri fiecare.

Cheile Oltețului

Aflate în partea de nord-est a județului Gorj, sunt considerate cele mai înguste formațiuni carstice din Europa. Canionul se întinde pe circa 30 de kilometri, traseul râului Olteț prin munte oferind priveliști spectaculoase, de la porțiuni înguste de câțiva metri și până la oaze de verdeață străjuite de creste impunătoare. Întregul traseu poate fi străbătut cu autoturismul, pe un drum pietruit.

Cheile Corcoaia 

Se află la 200m amonte de Cerna Sat şi au fost declarate rezervaţie naturală, fiind una dintre cele mai frumoase forme de relief din Valea Cernei datorită tunelului săpat în urma scurgerilor de apă.

Parcul Național Defileul Jiului 

Se întinde în partea vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan, la vest și Munții Parâng, la est; de-a lungul râului Jiu, între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor și Stâncile Rafailă. Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag și gorun, în asociere cu carpen sau frasin . Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte.

Valea Cernei 

Oferă turistului, împătimit sau de ocazie, numeroase provocări. Călătoria te poartă printre munţi şi peisaje impresionante, valea Cernei reprezentând un defileu lung de 40 km, în care apa a săpat în stâncă şi şi-a croit drum. Este un loc minunat, încărcat de legendă, care păstrează încă parfumul începuturilor, al naturii sălbatice. Un obiectiv ce merită a fi vizitat în zonă este Barajul Cerna, cunoscut si sub denumirea de Valea lui Iovan. Se situează în primele 10 baraje ca înălţime din România. Râul Cema ia naştere prin unirea apelor din izvorul care iese de sub Ciuceava Chicerii; Izbucul Cernei cu apele pârâului Cernişoara (de aici pare să îi vină şi numele), pârâu care izvorăşte la cca 10 km km mai sus, de sub Vârful Paltina, de la altitudinea de 2070 m.

Peştera Polovragi 

Se găseşte în Munţii Parâng, pe malul stâng al Olteţului, la o altitudine de 670 m. În conştiinţa localnicilor, se păstrează vie o credinţă conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zamolxe, ar fi locuit în Peştera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuinţată în popor ca remediu împotriva bolilor. Peştera găzduieşte o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peşteră din Ordinul Microchiroptera, Genul Rhynophus, numit popular liliacul cu potcoavă, graţie formei de potcoavă a pliului ce le înconjoară nasul.

Peştera Muierilor 

Se află în comuna Baia de Fier, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peştera, în timpuri străvechi, a adăpostit în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele. Este prima peşteră electrificată din România. Are o lungime de aproximativ 3.600 de metri, fiind dispusă în 4 niveluri. În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice şi mistreţi. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparţinând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite si fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiţi. Fragmentele de craniu aparţinând unui individ de sex feminin au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.

Rafting

Râul Jiu, cea mai mare apă curgătoare care străbate judeţul, a creat, în defileul său, din partea de nord a Gorjului, locul ideal pentru rafting. Circuitul acvatic de circa 40 de kilometri dispune de trasee atât pentru amatori cât și pentru profesioniștii acestui sport.

Parapantă

Rânca și Transalpina oferă o priveliște de neuitat atunci când ești cu picioarele pe pământ. Totuși, de ce să te rezumi doar la asta, când poţi să îţi iei zborul cu parapanta și să admiri peisajele fascinante de la înălţime. Alţii fac asta deja și îi credem pe cuvânt când spun că este absolut fabulos.

Campionatul național de viteză în coastă - Rânca 

Amatorii de cai putere, mașini de curse și curbe periculoase au, anual, ocazia să își satisfacă pofta de adrenalină la Rânca, pe Transalpina, unde se derulează Campionatul Naţional de Viteză în Coastă. Traseul este amenajat pe o porţiune de 5 kilometri din Transalpina, pe unul dintre cele mai spectaculoase porţiuni a drumului.

Evenimente

Festivalul „RomânIA Autentică” - Peștișani

nvăluit în dor de românesc, festivalul are ca principal obiectiv pro-movarea tradiţiilor și meșteșugurilor românești, a frumuseţii melea-gurilor românești, și cu predilecţie, a zestrei lăsată moștenire neamu-lui românesc. 

Anual, pe 24 iunie, de Sânziene, peste 7.000 de oameni îmbrăcaţi în straie populare românești, se adună la un loc și sărbătoresc adevărata RomânIE Autentică.

Sufletele românilor prezenţi vibrează pe ritmurile celor mai frumoase melodii de inspiraţie tradiţională, cinstind frumuseţea portului popular românesc.

Locurile nu au fost alese întâmplător, această sărbătoare fiind organizată în orașe reprezentative din ţară și, bineînţeles, aici, la noi în Gorj, acasă la marele sculptor Constantin Brâncuși, în satul său natal, Hobiţa.

Festivalul Internațional de Folclor - Târgu Jiu

Încărcat de tradiţie, Festivalul Internaţional de Folclor este un eveni-ment organizat anual în Târgu Jiu, care strânge mii de participanţi, iubitori de muzică populară autohtonă sau de pe meleaguri străine.

Festivalul se bucură, în fiecare an, de invitaţi de seamă din întreaga Europă, renumite ansambluri de muzică populară din diferite ţări ale bătrânului continent susţinând, timp de o săptămână, spectacole în zonele reprezentative ale Municipiului Târgu Jiu.

Pe lângă recitalurile de muzică populară, festivalul cuprinde și un monent grandios, în care ansamblurile participă la o paradă. Aceasta se desfășoară în centrul Municipiului Târgu Jiu, în zona pietonală, oferind un spectacol vizual remarcabil pentru orice iubitor de folclor.

Nu în ultimul rând, pe toată durata evenimentului, în centrul orașului este amplasat un târg de produse tradiţionale, unde meșterii populari vă așteaptă cu suveniruri și, bineînţeles, cu bunătăţi autohtone.   

Urcatul și coborâtul oilor la munte - Novaci și Baia de Fier

An de an, două localităţi din Gorj marchează o tradiţie milenară, prin joc și cântec popular. Transhumanţa sau „urcatul și coborâtul oilor de la munte”, este un obicei adânc înrădăcinat în cultura și tradiţia românească. Iar noi, pe aceste meleaguri binecuvântate, păstrăm cu sfinţenie această datină străbună.

Primăvara și toamna, Novaciul și Baia de Fier îmbracă straie de sărbă-toare, localnicii întind mese îmbelșugate și așteaptă nerăbdători pe oricine este încântat să „guste” nu doar din frumuseţea locurilor unde se desfășoară sărbătorile ci și din bucatele alese, gătite așa, ca odinioară.

Târgul meșterilor populari - Târgu Jiu

Anual, Municipiul Târgu Jiu găzduiește, în luna august, unul din-tre cele mai mari târguri cu specific tradiţional din Oltenia. Zeci de meșteri populari din regiune dar și din ţară expun aici obiecte de ceramică, cioplituri în lemn, costume populare sau instrumente muzicale.

Manifestarea a căpătat un renume internaţional, motiv pentru care, de curând a început să se bucure de participarea meșterilor din ţări vecine precum Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova.

Obiective turistice

Mănăstirea Tismana - Tismana

Mănăstirea Tismana a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, cu aju-torul voievodului Radu I (1377-1383). Prima biserică a fost con-struită din lemn de tisa, de unde vine si numele mănăstirii. Biserica actuală a fost sfinţită la 15 august 1377. Mănăstirea este considerată monument istoric.

Mănăstirea Lainici - Bumbești Jiu

Mănăstirea Lainici are un trecut încă învăluit în mister, începutu-rile acestui lăcaș de cult nefiind cunoscute cu precizie. 

Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicodim ar fi construit după Vișina și un schit din lemn la Lainici.

Mănăstirea Polovragi - Polovragi

Mănăstirea Polovragi a fost zidită în jurul anului 1505, de Radu Comisul si Pătru Spătarul. În anul 1645, logofătul Danciu Para-ianu ctitorește actuala biserică, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab.

Mănăstirea Crasna - Crasna

Mănăstirea Crasna este ctitoria vel-pitarului jupan Dumitru Filisanu, ne-pot al Banului Craiovei, Dobromir, și văr cu Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, de la sfârșitul sec. al XV-lea. Biserica Mânăstirii Crasna a fost terminată în 1637. Biserica Mânăstirii Crasna este construită în stil bizantin, cu o singură turlă deasupra naosului.

Ansamblul Monumental Calea Eroilor - Târgu Jiu

Ansamblul monumental din Târgu-Jiu cuprinde monumentele realizate de marele nostru sculptor Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne, în perioada 1937-1938 și anume: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Coloana fără Sfârșit, cărora li se adaugă și altele mai mici (scaunele de pe alee și băncile de la Poartă).

Operele brâncușiene sunt dispuse pe un ax – Calea Eroilor – ce străbate prin oraș, în linie dreaptă pe o distanţă de 1.500 m și con-duce vizitatorul de la Colana fără Sfârșit, Biserica Sfinţii Apostoli Petru și Pavel, Poarta Sărutului, pe Aleea Scaunelor către râul Jiu, în faţa căruia, Masa Tăcerii te invită la meditaţie, la reculegere. 

În lume, este singurul proiect monumental realizat dintre numeroasele pe care Brâncuși le-a gândit.

Ansamblul Monumental Calea Eroilor, ridicat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, însumează câteva dintre temele principale la care artistul a lu-crat toată viaţa, fiind capodopera de maturitate a acestuia și chintesenţă a genialităţii sale.

Masa Tăcerii - Parcul central

Masa Tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confrun-tării cu bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere...

Poarta Sărutului - Parcul central

Poarta Sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face tre-cerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, prezintă multiplicat simbolul ochilor îngemănaţi.

Coloana Infinitului - Parcul Coloanei

Coloana Infinitului, sau a „sacrificiului infinit” este considerat punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testa-ment spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constitu-ită din 16 module romboidale din fontă.

Casa memorială  „Constantin Brâncuși” - Peștișani - Hobița

Situată la mai puţin de 25 km de mun. Tg-Jiu, la Hobiţa, într-o zonă în care verdele crud îţi aduce aminte de puritatea începuturilor, a locurilor necălcate de om, bătrâna casă memorială păstrează amprenta artistului nepereche.