Consiliul Judetean Dambovita

Cuvântul primarului

Președintele Consiliului Județean, Domnul Ștefan Corneliu

Numele localităților aflate în administrație

Structura administrativă

Judeţul Dâmboviţa este compus din două municipii Târgovişte – reşedinţa judeţului şi totodată veche cetate de scaun - şi Moreni, 4 oraşe dintre care două în zona de nord, Fieni, Pucioasa, şi trei în partea de sud, respectiv Găeşti , Titu şi Răcari si 82 de comune.

Suprafaţa măsoară 4.054 kmp structuraţi pe un relief destul de variat - câmpie, dealuri şi munţi, peste 60% din suprafaţă fiind agricolă iar cca 30% o reprezintă pădurile.

Demografic vorbind, judeţul Dâmboviţa ocupă locul 16 între judeţele ţării, ca număr de locuitori, respectiv peste 528mii de persoane din care peste 30,6% locuiesc în mediul urban. Populaţia activă depăşeşte 206 mii de persoane din care peste 193 mii reprezintă populaţie ocupată. Repartizarea populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale relevă următorul tablou : în sectorul agricol - 36,5%, în sectorul serviciilor - 35,2%, în industria prelucrătoare - 21,4% iar restul de 6,9% în construcţii. Distribuţia salariaţilor pe sectoare economice se prezintă astfel : peste 58,3% în servicii, 35,5% în industrie şi 4,3% în construcţii.

Sistemul educaţional în judeţul Dâmboviţa este organizat într-un sistem complex, care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, de la învăţământul preşcolar la cel universitar, reprezentat de Universitatea Valahia Târgovişte. Structura universitară s-a diversificat în cei peste 20 ani de la înfiinţare, în funcţie de necesităţile economico-sociale şi de cerinţele pieţei muncii, având astăzi 9 facultăţi, între care amintim cea de Ştiinţe Economice, Ştiinţe Umaniste, Ştiinţe Juridice, Facultatea de Inginerie Electrică, cea a Materialelor şi cea a Mediului.  În prezent, la toate formele de învăţământ, incluzând aici şi învăţământul postuniversitar şi cel la distanţă, studiază peste 6.480 de studenţi. Pe lângă activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică, Universitatea Valahia cuprinde şi centre de formare profesională în concordanţă cu cerinţele mediului economic şi social în care funcţionează.

Serviciile de îngrijire a sănătăţii sunt furnizate printr-o reţea de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare şi alte instituţii) aparţinând atât sectorului public, cât şi privat. Reţeaua judeţeană a  sistemului sanitar este formată din 4 spitale, 6 ambulatorii integrate spitalelor, dispensare şi cabinete medicale individuale şi de specialitate în toate localităţile judeţului, iar cea farmaceutică din peste 180 de farmacii şi puncte farmaceutice. 

Așezarea geografică

Poziţia geografică

Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central-sudică a României, fiind învecinat cu judeţele Braşov, Prahova, Argeş, Giurgiu, Ilfov şi Teleorman. Suprafaţa totală măsoară 4.054 kmp structuraţi pe un relief destul de variat, care se desfăşoară în trepte - câmpie, dealuri şi munţi, cu menţiunea că peste 60% din suprafaţă este agricolă iar 30% este  reprezentată de păduri.

Altitudinea maximă, 2505m, se înregistrează în vârful Omu din Munţii Bucegi, al treilea ca înălţime din România, iar cea minimă, de 120m în Câmpia Titu. Apele curgătoare aparţin a două sisteme hidrografice importante Ialomiţa şi Argeş cu afluentul său cel mai important, Dâmboviţa, care conferă şi numele judeţului. Lacurile sunt reprezentate în zona de câmpie de o serie de iazuri şi heleştee de importanţă locală (Nucet, Comişani, Bungetu, Băleni), iar în zona de nord, în bazinul superior al Ialomiţei. Clima este preponderent continentală şi doar în zona montană este continental-moderată, temperatura medie anuală variind între 0-3 grade Celsius în sectorul montan şi 10+15 grade Celsius în sectorul de câmpie.

Încadrarea regională

Dâmboviţa face parte din Regiunea Sud-Muntenia, situată în Sud-estul Europei şi Sudul României, alături de alte 6 judeţe :  Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

Avantajele apartenenţei la regiunea Sud-Muntenia :

• grad de acoperire ridicat cu reţele de telecomunicaţii;

• existenţa in cadrul regiunii a aeroportului Bucureşti-Henry Coandă;

• existenţa unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX precum şi existenţa segmentului de autostrada A1 (Bucureşti - Piteşti) ce traversează judeţul Dâmboviţa si A2 (Bucureşti - Drajna), reţele de drumuri naţionale si europene modernizate;

• forţa de muncă ieftină şi calificată;

• existenţa terenurilor adecvate agriculturii ecologice.

Resursele naturale ale judeţului Dâmboviţa sunt variate, precum zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, cărbune, roci şi materiale de construcţie (calcare, gresie, nisipuri şi pietrişuri), izvoare minerale sulfuroase-cloruro-sodice, sulfatate şi bicarbonate folosite în diverse tratamente medicale, în staţiunea cu profil balneoclimateric, Pucioasa. De asemenea, terenurile ocupate cu păduri şi vegetaţie forestieră reprezintă o sursă importantă de masă lemnoasă şi un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic (cocoşul de munte, capra neagră, râsul, etc). Totodată, judeţul dispune de un parc natural în suprafaţă de peste 16 ha, în Munţii Bucegi, ce numără nu mai puţin de 10 rezervaţii naturale deosebit de importante prin frumuseţea peisajului şi prin interesul ştiinţific, grupate în exclusivitate pe teritoriul comunei Moroieni. Tot aici se regăsesc şi o serie de monumente ale naturii, între care şi formele eoliene Sfinxul şi Babele, adevărate embleme ale României.

Activitati economice si specifice zonei

Vârful Babele, Munții Bucegi

Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi.

Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume.

Sfinxul din Bucegi

Sfinxul din Munții Bucegi este o formațiune geologica alcătuita din conglomerate, rezultată în urma dezagregării și eroziunii diferențiate, situat la 2216 m altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean. Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.

Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee.

Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.

În perioada 1966-1968, juristul peruan Daniel Ruzo, observase că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, numit „Monumentul Omenirii”: Sinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de altele, dar din rase diferite, precum și de capul unui câine, care are rol de străjer al unei comori aflată într-o „peșteră a tezaurului” în apropierea Omului.

Folclorul urban spune că acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extratereștri, multe legende circulând prin părțile locului în acest sens. În imediata apropiere a Sfinxului se află o anume peșteră ce ar strânge mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atracția multor oameni pasionați de acest subiect. Alte zvonuri spun că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial.

În munții României există și alți megaliți care poartă denumirea de sfinx, căpătată invariabil la o dată relativ recentă: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului, etc.

Lacul Bolboci

Lacul Bolboci (sau "marea din Bucegi") este un lac de baraj artificial în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta).

Cabana Bolboci se află pe malul lacului și a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă și nu era acoperită cu tablă. Este la o distanță de 8 km de Sinaia și la 10 km (2 ore de mers) de Peștera Ialomiței.

Cheile Tătarului, Munții Bucegi

Cheile Tătarului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni.

Aria naturală cu o suprafață de 144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița (aproape de limita teritorială cu județul Prahova) în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița.

Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate) și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului).

Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița.

La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această zonă sau foarte rare; printre care: nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. moniliformis), stânjenel de munte (Iris dacica), ghințură galbenă (Gentiana lutea), smârdar (Rhododendron myrtifolium), iederă albă (Daphne blagayana), angelică (Angelica archangelica), sângele voinicului (Nigritella rubra), secară de munte (Secale montanum) sau caprifoi (Lonicera caerulea).

Nu departe de Târgoviște, la 23 km distanță, e Rezervația de zimbri Bucșani sau Zimbrăria Neagră.

Economia judeţului Dâmboviţa este complexă. Pe primul loc se situează industria extrem de diversificată şi a cărei contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului a fost de peste 29%. Principalele ramuri sunt industria metalurgică (32%) industria de maşini şi echipamente (21,6%), industria extractivă de petrol şi gaze naturale (9,4%) şi de minerale nemetalice (7,8%), industria alimentară (3,6%) şi chimică (1,9%), alte ramuri industriale (22,4%). Din numărul total al societăţilor comerciale active (peste 6.000), mai mult de 40,5% funcţionează în comerţ, cca 12,6% în industrie, cca 36,1% în servicii, şi peste 10,8% în construcţii.

Cele mai importante şi reprezentative societăţi sunt cele din domeniul metalurgic, Combinatul de Oţeluri Speciale (patronat de Grupul Mechel - Federaţia Rusă) şi Oţelinox (patronat de Samsung) si Laminorul de benzi electrotehnice (patronat de Grupul Erdemir – Turcia) din municipiul Târgovişte, Arctic Găeşti (patronată de Grupul Arcelik – Turcia) – unul din marii producători de aparatură electrocasnică, Combinatul de ciment de la Fieni – Carpatcement (patronat de grupul german HeidelbergCement), Fabrica de cărămidă de la Gura Ocniţei – cea mai mare şi mai modernă fabrică deschisă de Grupul Wienerberger – Austria în România.

Agricultura este cea de-a doua activitate economică de bază a judeţului Dâmboviţa, cu o contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului de cca 11,6%. Sectorul vegetal este preponderent, deţinând cca 64% din totalul producţiei, faţă de cca 36% cât reprezintă sectorul producţiei de animale.  Producţia vegetală este orientată spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor şi fructelor, producţiile obţinute la legume, fructe şi cartofi plasând judeţul Dâmboviţa în categoria marilor producători.  În anul 2010, judeţul Dâmboviţa a dat 10,4% din producţia naţională de fructe (locul 2 pe ţară), 7,3% din producţia de legume a ţării (locul 3 pe ţară) şi locul 1 pe țară la producţia de cartofi. În ce priveşte producţia animală, Dâmboviţa deţine locul 6 în ierarhia judeţelor la producția de carne şi locul 3 la producţia de ouă. Silvicultura : ca structură de producţie, pădurea dâmboviţeană este formată în proporţie de peste 87% din foioase, cca 12 % din răşinoase şi 0,4% alte specii. Producţia de masă lemnoasă în anul 2011 este de 246 mii mc (volum brut). Turismul este un domeniu slab reprezentat în raport cu potenţialul existent, care se pretează la cele mai diverse forme de turism: cultural-istoric şi religios reprezentat de numeroasele vestigii istorice, monumente de artă de o valoare naţională incontestabilă, turism montan foarte bine reprezentat în masivele Bucegi şi Leaota unde se poate practica alpinismul, sporturile extreme, sporturile de iarnă drumeţiile, turism şcolar, balnear, turism rural şi agroturism.  Reţeaua de cazare turistică, cuprinde 64 de unităţi din care 16 hoteluri, 22 pensiuni turistice rurale, 10 pensiuni urbane, 4 tabere de elvi şi studenţi, 3 hanuri și moteluri şi 6 cabane turistice, toate cu o capacitate de cazare de peste 2.500 locuri, gradul de ocupare variind de la cca 10 % la cabane turistice şi peste 50% la hoteluri. La nivel regional, judeţul Dâmboviţa deţine locul 3 în ce priveşte numărul structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi capacitatea de cazare în funcţiune, la distanţă mare de Prahova şi Argeş.

Obiective turistice

Târgoviște

Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România. Reprezintă principalul centru economic, cultural, politic și administrativ al județului Dâmbovița.

Așezare geografică și relief

Orașul este situat în partea central sudică a României, ind poziționat la trecerea dintre Câmpia Română și dealurile Subcarpaților ce continuă spre Munții Bucegi. Se află la o altitudine cuprinsă între 260 și 300 metri, poziționându-se între râurile Dâmbovița și Ialomița, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia Înaltă a Târgoviștei, Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

Târgoviște se află la o distanță de 80 km de București, Capitala României. Unitarea administrativ-teritorială Târgoviște are o suprafață de peste 35 km pătrați (3.500 ha) și se învecinează cu: Aninoasa, Răzvad, Ulmi, Dragomirești, Șotânga.

Muzee

• Complexul Muzeal "Curtea Domnească"

• Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești

• Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni

• Casa atelier "Gheorghe Petrașcu"

Monumente

• Complexul monumental „Stelea”

• Complexul monumental metropolitan

• Biserica Domnească

• Biserica Adormirea Maicii Domnului - a Târgului

• Biserica Sf. Francisc

• Biserica Sf. Nicolae - Simuleasa

• Biserica Stolnicului

• Biserica Sf. Nicolae - Andronești

• Biserica Sfintii Voievozi

• Biserica Cretulescu

• Biserica Sfinții Împărați

• Biserica Buzinca

• Biserica Lemnului

• Biserica Sf. Ioan Botezatorul

• Biserica Târgului

• Biserica Sf. Nicolae Geartoglu

• Biserica Sfintii Atanasie și Chiril

• Biserica Oborul vechi

• Complexul Monumental Dealu

• Primăria orașului Târgoviște

Parcuri

• Orașul are 2 parcuri mari: Parcul Chindia (14 ha) și Parcul Mitropoliei (2,8 ha); și unul finalizat în 2021: Parcul de lângă Dâmbovița Mall (1,6 ha).

• Parcul Chindia este situat în partea de nord-vest a orașului, în imediata vecinătate a Curții Domnești, cel mai important loc istoric și turistic al urbei. Lângă parc regsim și Grădina Zoologică Târgoviște ce se întinde pe o suprafață de 4 ha și deține specii de păsări și anumale de pe toate continentele. Parcul are o suprafață de peste 135.000 mp, iar în el regăsim mai multe specii de arbori și arbuști, spații verzi, alei (cea mai importantă fiind Aleea Voievozilor pe care se regăsesc busturile a 33 de voievozi ce au domnit la Târgoviște), loc de joacă pentru copii, spații pentru câini, pistă de biciclete și un lac cu bărci, hidrobiciclete și debarcader ce are un luciu de apă de peste 25.000 mp.

• Parcul Mitropoliei este situat în centrul orașului și include Catedrala Mitropolitană Târgoviște, clopotnița, ruinele vechii mitropolii a Țării Românești. În parc regăsim mai multe specii de arbori, spații verzi, loc de joacă pentru copii și fântâni arteziene. Parcul are o suprafață de peste 27.500 mp care se învecinează cu Piața Mihai Viteazul și Casa de Cultură.

Consiliul Judetean Dambovita în Ediția tipărită Ghidul Primăriilor