Consiliul Judetean Bistrita Nasaud

Cuvântul primarului

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Consiliul judeţean este compus din 30 de consilieri județeni, aleși prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Consiliul judeţean se completează cu preşedintele consiliului judeţean, ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.

Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Domnul Emil Radu Moldovan

Numele localităților aflate în administrație

Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, a cărui primă atestare documentară este în anul 1264, fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric. Municipiul Bistrița este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriței.

Suprafata pe care se află municipiul Bistrița este o regiune cunoscută ca Depresiunea Bistriței. Această depresiune este deschisă la sud-vest și nord-est, iar înspre nord și sud este marginită de dealurile: Cetate (Burgberg) 686 m, Bistriței (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoș, Jelnei, Codrișor (Schieferberg), Cighir. Depresiunea Bistriței este de origine eroziv-acumulativă. Este strabatută de râul Bistrița care izvorăște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârăul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traverseaza localitatea Viișoara, trece pe la marginea localitații Sărata și se varsă în râul Șieu.

Alte centre urbane importante ale judeţului sunt: Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi. 

Județul Bistrița-Năsăud are în componență 58 de comune (încorporând 235 sate), dintre care cele mai importante sunt: Feldru, Maieru, Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului, Lechinţa, Nimigea, Teaca, Rebrişoara, Josenii Bârgăului.

Judeţul Bistriţa-Năsăud constituie una din unităţile administrativ-teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

Așezarea geografică

Istoric

Datorită aşezării geografice favorabile, calităţii solului, pădurilor bogate şi minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsăud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri. Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului (Salva, Mocod, Maieru, Rebra, etc).

În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Datorită acestui fapt Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorită importantului rol jucat în istoricul dezvoltării, Bistriţa este în prezent capitala judeţului.

Începând cu secolul al XII-lea istoria românilor din aceasta zona are puternice interferenţe cu istoria germanilor care au venit aici aduşi de regii arpadieni, precum şi cu istoria Ungariei şi mai târziu a Imperiului Austro-Ungar. Pe timpul acestui imperiu în zona Bistriţa si a Năsăudului s-au format regimentele grăniceresti din populaţia autohtonă, care aveau sarcina de a constitui o pavăză a imperiului pentru partea estică a acestuia şi care s-au bucurat de anumite privilegii din partea împărătesei Maria Teresa.

În perioada 106-271 cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt fiind castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile. În anul 1228 este atestată documentar comuna Șieuț. Orașul Beclean este atestat documentar în anul 1235, iar municipiul Bistrița în anul 1264.

În anul 1353 Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual, iar în anul 1409 bistrițenilor li se dă dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului. Orașul Năsăud este pentru prima dată menționat în documente în anul 1440. Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins de la Năsăud pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Districtul Grăniceresc Năsăud.

În 1777 este înființată la Năsăud prima școală confesională greco-catolică de învățători, iar în perioada 1790-1792 este construită în Bistrița prima biserică românească greco-catolică. În 1794 se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină. Tot la Năsăud, în anul 1863, se deschid porțile gimnaziului superior care i-a avut ca elevi, printre alții pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu și Ion Pop Reteganul.

La 4 noiembrie 1918 a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud. Prin Pasul Bârgăului se deplasa cu un secol în urmă și Jonathan Marker, eroul lui Bram Stoker, în drumul său spre castelul contelui Dracula. Astfel, legenda unui principe valah (Vlad Țepeș), transpusă pe plaiuri transilvane influențează real un ținut și o zonă în care natura sălbatică îndeamnă la meditație.

La Bistriţa, poetul Andrei Mureşanu a compus „Deşteaptă-te române”, imnul de astăzi al României, fapt pentru care există în municipiu o casă municipală muzeu dedicată acestui mare patriot român, precum şi o impunătoare statuie a lui aflată în centrul municipiului, unde se celebrează în fiecare an principalele evenimente comemorative naţionale.

De-a lungul istoriei, municipiul Bistriţa a făcut trecerea de la burg german la oraş industrial. În prezent, municipiul Bistriţa deţine o platformă industrială cu potenţial însemnat, o reţea comercială considerabilă şi  atracţii turistice, atât pentru vizitatorii români cât şi pentru cei străini.

Judeţul Bistriţa-Năsăud a dăruit ţării o seamă de personalităţi marcante, dintre care îi amintim pe George Coşbuc, Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.

Cadru natural

Judeţul Bistriţa-Nasăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei, între paralelele 46°48’ şi 47°37’ latitudine nordică şi meridianele 23°27’ şi 25°36’ longitudine estică şi se învecinează cu judeţele Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est şi Maramureş la nord, constituind una din unităţile administrativ-teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord).

Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.

Zona montană – străjuieşte judeţul în partea de nord şi est întinzându-se pe 1/3 din suprafaţa judeţului şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică și mijlocie, în care intră:

- Munţii Țibleșului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m (Vf. Măgura Ţibleşului 1842 m), alcătuiţi din formaţiuni vulcanice noi, de vârstă neogenă asociate cu formaţiuni sedimentare. Fragmentarea puternică a acestor munţi a dus la formarea a numeroase văi şi ulucuri depresionare, care au favorizat dezvoltarea unei reţele hidrografice bogate;

- Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului pe o suprafaţă de 1300 km2, constituie un masiv format din şisturi cristaline cu forme greoaie, larg ondulate, cu văi adânci, puţin accesibile. Cel mai înalt vârf din masivele muntoase din judeţ îl reprezintă Ineul – 2280 m. În partea de sud şi de est a Munţilor Rodnei apar formaţiuni sedimentare paleogene şi neogene, alcătuite din marne, gresii şi conglomerate, imprimând reliefului de pe versantul stâng al Someşului Mare, o serie de trăsăsturi caracteristice. Contactul dintre cristalin şi sedimentarul transgresiv a favorizat naşterea a numeroase văi subsecvente, înşeuări largi, bazinete şi ulucuri depresionare;

- Munţii Bârgăului, de origine vulcanică, amplasaţi în partea de est a judeţului prezintă numeroase neck-uri şi dyke-uri, care străbat cuvertura sedimentară. Aceştia sunt munţi cu înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare – 1410 m. Se observă un aspect divergent al reţelei hidrografice, precum şi unele modificări ale cursurilor de ape impuse de alternanţa dintre rocile sedimentare şi cele eruptive;

- Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului au apărut ca urmare a intensei activităţi vulcanice neogene şi a liniilor de fractură produse între cristalinul Carpaţilor Orientali şi depresiunea Transilvaniei şi sunt alcătuiţi din două unităţi: una a suprastructurilor vulcanice şi una vulcanogen sedimentară. Cel mai înalt vârf al Călimanilor, din judeţul Bistriţa-Năsăud este Bistriciorul – 1990 m.

 

 

 

 

Activitati economice si specifice zonei

O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă numeroasele puncte de atracţie turistică, materializate prin rezervaţii naturale, monumente ale naturii, staţiuni turistice, staţiuni balneoclimaterice etc. Dintre rezervaţiile naturale pot fi amintite:

- Parcul Naţional al Munţilor Rodnei;

- Parcul Naţional al Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, faună şi floră montană cu specii foarte rare şi endemite;

- Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu-Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti, Grădinile Istorice din Beclean, Dobric, Silvaşu de Câmpie, formaţiunile carstice de la peşterile Tăuşoare-Zalion şi din Valea Cobăşelului etc.

Poarta de intrare în Munții Călimani, stațiunea Colibița este cel mai pitoresc loc din Bistrița-Năsăud. Lacul de acumulare și munții oferă zonei un farmec aparte.

Aici există cel mai pur aer din țară, dar și izvoare cu ape minerale, cu beneficii extrem de importante pentru sănătate. 

Studiile arată că microclimatul stațiunii Colibita determină o concentrație foarte mare de micro ioni negativi cu influență binefăcătoare asupra sistemului nervos și este locul cu cea mai mare concentrație de ozon. 

Datorită concentrației mare de ozon și ioni de iod a zonei (recomandați pentru tratamentul afecțiunilor pulmonare și cardiace) Colibița a fost cunoscută până în anii ’80 ca o renumită stațiune climaterică și în 2017, în baza studiilor realizate, a fost atestată ca stațiune turistică de interes local. 

Însă nu numai aerul este deosebit la Colibița! 

Apele minerale constituie apariţii hidrogeologice importante în această zonă iar, în funcţie de compoziţia lor chimică, acestea sunt carbogazoase feruginoase (numite “borcuturi”) şi clorosodice (numite “slatini”). 

Apele erau folosite de către locuitori pentru conservarea alimentelor, pentru tăbăcirea pieilor, prepararea murăturilor şi pentru hrana animalelor.

Parcul Balnear Băile Figa a fost desemnat unul dintre primele trei destinații de excelență din România în ceea ce privește turismul de sănătate și relaxare în urma unui concurs, intitulat „Destinații Europene de Excelență” (EDEN 2019).

Stațiunea Băile Figa se întinde pe o suprafață de 15 hectare, este așezată într-o depresiune înconjurată de păduri și se află la 3 km de orașul Beclean. 

Complexul este recunoscut pentru apele sărate curative și pentru calitatea deosebită a nămolului existent aici, iar turiștii se pot bucura de piscine cu apă sărată și dulce, de tobogane uriașe cu jet de apă, un râu leneș și terenuri de sport. 

Bazinul cu apă sărată este amenajat în aer liber, fiind înconjurat de terase și dispune de o plajă cu nisip. Lacul sărat „Cerbul” este locul cel mai liniștit din stațiune, iar adâncimea sa poate atinge 4 metri. 

În interiorul complexului există și un bazin amenajat rustic unde se pot face împachetări și băi cu nămol. Nămolul de aici fiind recomandat pentru tratamente reumatice, probleme ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos și afecțiuni ginecologice.

Complexul dispune și de piscine cu apă dulce, exterioare și interioare, saună, jacuzzi, săli de masaj și sală de fitness dar și de un râu leneș care înconjoară o plajă plină de șezlonguri. 

Pe lângă cele trei tobogane cu jet de apă instalate anii trecuți, sezonul 2020 vine cu o nouă surpriză – cel mai mare tobogan din țară. Acesta are o lungime de 155 de metri și 25 de metri înălțime și este unicul cu fante luminoase și segmente semitransparente.

Autoritățile din Beclean au pregătit în incinta complexului balnear două zone cu aerosoli salini longitudinali și circulari cu ajutorul cărora aerul din stațiune are un efect terapeutic, de salină. Astfel de aerosoli salini se mai găsesc în Europa doar în Polonia și Germania, structurile saline de la Băile Figa sunt primele de acest tip din România.

Borgo Pass – Tărâmul Contelui Dracula

Situat la granița Bucovinei și a Maramureșului, odată ce treci prin #Poarta Transilvaniei găsești județul Bistrița-Năsăud, un județ care are povești frumoase de spus.

Cea mai spectaculoasă o afli de cum ajungi în Borgo Pass – tărâmul Contelui Dracula, un loc de legendă, plin de mistere şi presărat cu poveşti despre vampiri, strigoi, zâne şi fiinţe misterioase.

Borgo Pass e locul unde scriitorul irlandez Bram Stoker, autorul celebrului roman publicat în anul 1897 şi-a imaginat şi amplasat fantasticul castel al sângerosului vampir care a zguduit lumea din temelii, Contele Vampir Dracula.

După biblie, romanul „DRACULA” deţine locul doi pe mapamond – ca tiraj – el fiind tradus în majoritatea limbilor care circulă pe glob.

Bram Stoker descrie în roman Borgo Pass ca „un ţinut din ce în ce mai sălbatic şi mai pustiu. Multe prăpăstii mari şi ameninţătoare, multe cascade, de parcă natura ar fi serbat cândva un carnaval”.

Pe aici a călătorit și avocatul Jonathan Harker, personajul principal al romanului Dracula. „La trecătoarea Bârgăului te va aștepta caleașca mea, ca să te aducă încoace”  i-a scris contele celebrului avocat.

Iată cum își amintește Jonathan Harker întâlnirea cu aceste locuri: „Călătorii erau tot mai îngrijorați: diligența sălta nebunește, scârțâind din încheieturi și clătinându-se ca un vapor zgâlțâit de furtună, încât a trebuit să mă sprijin. Apoi drumul deveni mai lin, de ni se păru că am prins aripi. De ambele părți, munți amenințători sugrumau drumul, gata să ne acopere; treceam prin Pasul Bârgăului.(…) Și zburam astfel cu vizitiul chircit pe capră și cu pasagerii aplecați pe marginea diligenței, scrutând vulturește în întuneric. (…) În fine, Pasul Bârgăului ne apăru în fața ochilor, deschizându-se spre răsărit. În beznă, nori negri se rostogoleau deasupra noastră, apăsat, copleșitor, văzduhul vestea furtună. Parcă lanțul de munți despărțise atmosfera în două și că ne aflam acum pe latura furtunii”.

Pasul Bârgăului, cunoscut ca și Pasul Tihuța, este situat în Munții Bârgăului, la hotarul dintre Valea Bârgăului și Depresiunea Dornelor, la o altitudine de 1200 m. Intrarea în Borgo Pass este marcată și ea la fel de inedit: printr-o biserică care adăposteşte în pod o colonie de 1.000 de lilieci!

Via Trasilvanica – Regiunea Ținutul de Sus

Primii 134 de kilometri din Via Transilvanica – un drum turistic destinat drumeţiilor pe jos sau cu bicicleta, au fost omologaţi, ca traseu turistic pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud.

Tronsonul face parte din prima parte a traseului care a fost amenajat, întreg drumul Via Transilvania având 1000 de kilometri și străbate ţara de la nord la sud.  

În Bistrița-Năsăud traseul străbate comunele Lunca Ilvei, Tiha Bârgăului, Bistrița Bârgăului, Livezile, Cetate, Dumitrița, Mărișelu, Șieu, Șieuț și Monor şi trece inclusiv prin păduri proprietate a comunei Prundu Bârgăului.

Regiunea “Ținutul de sus” are în total o lungime de 142 km. Traseul pornește de la Sovata, trece peste Dealurile Mureșului spre Reghin și se îndreaptă către Monor, Posmuș și Șieu. 

De la Orheiu Bistriței urcăm spre Munții Călimani în dreptul localității Bistrița Bârgăului, prin Valea Bistriței, spre Pasul Tihuța.

Via Transilvanica trece aici prin munți și ne arată că asprimea locului a învățat oamenii să se adapteze în fața naturii și a vremurilor. 

https://www.viatransilvanica.com/traseu/tinutul-de-sus/harta/

Poteca caprei negre din Munții Rodnei 

Traseu: BR – muntele Gaja – șaua Gaja – vârful Ineuț – Șaua cu Lac – vârful Ineu – Șaua cu Lac – șaua Ineuț – lacul Lala Mare – șaua Gajei – muntele Gaja 

Un traseu tematic intitulat „Capra neagră cu trei iezi” și dedicat observării caprelor negre din Munții Rodnei a fost amenajat în Munții Rodnei. Poteca tematică se suprapune cu marcajul „banda roșie”, iar rolul ei este să informeze drumeții atât de existența caprelor negre în acest areal, cât și a altor exemplare care face parte din fauna și flora masivului.

Sunt amplasate 27 de panouri informative (panoramice, tip fântână, cu ferestre rotative, pe picior) panouri care sunt presărate pe segmentul șaua Ineuț – șaua Gaja. 

Produs în Bistrița-Năsăud este un proiect dorit de mult timp… În 2014, o mână de oameni inimoși, creativi, cu dragoste față de valorile și produsele locale, au avut o idee măreață, care a avut ecou în rândul unor oameni la fel de inimoși și creativi din fruntea județului Bistrița-Năsăud. De la idee la faptă a fost doar un pas: Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a preluat inițiativa, atrăgând alături alte instituții care au văzut potențialul și necesitatea susținerii micilor producători din județ. 

Proiectul vizează susținerea produselor locale de calitate, creative, eco, cu caracteristici unicat care exploatează specificul, tradițiile și valorile locale.

Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud” promovează producători care mizează pe calitate, creativitate, produse ecologice și sănătoase, specifice zonei noastre și promovează producătorii locali atât pe plan național, cât și internațional, inclusiv prin participări la târguri de turism și evenimente specifice. 

În „Produs în Bistrița-Năsăud” poveștile producătorilor sunt oaze de cultură și de inspirație, fiind vorba în cele mai multe cazuri de afaceri mici, de familie, care au reușit să se diferențieze și să promoveze valori sănătoase. 

Asociația reunește mici producători de produse alimentare de foarte bună calitate și meșteri populari care lucrează manual o gamă variată de produse.

INDUSTRIA

Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa.Dintre produsele industriale ale judeţului amintim: sîrmele de oţel trase la rece, utilajele energetice, metalurgice si refractare, cablurile şi conductorii electrici, materialele electroizolante, bateriile de acumulatori cu plumb, cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice, sticlăria pentru menaj, etc.

Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.

Principalele societăţi cu activitate în domeniul industriei:

Teraplast Group SA Bistriţa – cu activitate în domeniul producţiei articolelor din PVC (tevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si exterioare, granule), cahle din teracota, articole ornamentale;

SC LEONI Wiring Systems, Bistriţa – producătoare de cablaje şi instalaţii electrice pentru automobile;

Dan Steel SA Beclean – unitate reprezentativă pentru fabricarea de produse metalurgice: sârme, produse din sârmă, cuie;

Comelf SA Bistriţa – întrepridere specializată în fabricarea de construcţii metalice sudate şi părţi componente, utilaj terasier;

Mebis SA Bistriţa – specialist în fabricarea de echipamente hidraulice si pneumatice, scule pneumatice portabile;

Rombat SA Bistriţa – unul din principalii producători de acumulatori auto;

Iproeb SA Bistriţa – unitate producătoare de cabluri, cordoane şi conducte electrice izolate si neizolate;

Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita – produce piese şi accesorii pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);

AGRICULTURA ŞI SILVICULTURA

Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea ce reprezinta 55,8% din suprafaţa totală a judeţului. Terenul agricol aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi fâneţele. Această repartiţie a terenurilor determină structura producţiei agricole în care ponderea este deţinută de creşterea animalelor.

Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Câmpiei Transilvaniei (partea sudica a judeţului).

Principalele unităţi reprezentative din industria alimentară:

- în domeniul prelucrării laptelui: SC Carmo-Lact SRL Monor, SC Calatis Grup SRL Bistriţa, SC Bendearcris SRL Miceştii de Câmpie, SC Lech-Lacto SRL;

- în domeniul prelucrării cărnii: SC Agro Invest SRL Bistriţa, SC Caraiman SRL Bistriţa, SC Rebrişoreana SRL Bistriţa;

- în domeniul morăritului şi panificaţiei: SC Pan Aroma SRL Bistriţa, SC Valybia SRL Bistriţa, SC Dabro Impex SRL Bistriţa;

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa are ca obiect de activitate cercetarea în domeniul pomiculturii respectiv crearea de noi soiuri de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi şi îmbunătăţirea tehnologiilor agricole.

Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%) şi Bârgău (15,1%) şi reprezintă peste 2/3 din fondul forestier al județului.

SERVICIILE ŞI COMERŢUL

Desfacerea mărfurilor către populaţie se realizează în totalitate prin structuri private. Se exportă în principal maşini, aparate şi echipamente electrice, textile şi articole din textile, produse din lemn, inclusiv mobilier, articole de mase plastice, animale vii şi produse animale, etc.

Sectorul serviciilor este reprezentat de serviciile cu caracter industrial, construcţii, transporturi, gospodărie comunală, poştă, radio-tv, financiar-bancare. Majoritatea agenţilor economici care au activitate în domeniul serviciilor sunt privaţi sau întreprinzători particulari.

Serviciile bancare sunt asigurate prin prezenţa în toate oraşele judeţului a filialelor sau sucursalelor principalelor bănci care operează în România.

CAPITALUL STRĂIN ŞI OPORTUNITĂŢI DE AFACERI

În judeţul Bistriţa-Năsăud există înregistrate 703 societăţi cu capital străin, cele mai multe fiind cu capital german (194), urmează cele cu capital italian (172), austriac (64), american (32), spaniol (26) şi francez (25).

În anul 2006 au fost înmatriculate la Registrul Comerţului un număr de 13 societăţi cu capital străin.

Din totalul agenţilor economici cu capital străin, ponderea o deţin agenţii economici cu capital german (27,60%) urmată de cei cu capital italian (24,50%). Aşezarea geografică a judeţului, relieful şi condiţiile economico-sociale oferă o serie de oportunităţi de afaceri.

În ceea ce priveşte turismul, există un mare potenţial, nevalorificat corespunzător: apele minerale de la Sângeorz Băi, apele sărate din zona Bistriţei şi Figa, lacul de acumulare şi microclimatul din zona Colibiţei;  există posibilitatea  dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.

 Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului microfermelor în domeniul creşterii animalelor, a viticulturii şi pomiculturii. Există, de asemenea, un potenţial de dezvoltare a apiculturii, pe teritoriul judeţului fiind prezent teiul, salcâmul şi pajiştile naturale.

 Suprafeţele importante ocupate de păduri oferă posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure (zmeură, afine), respectiv ciuperci. Fiind o zonă puţin poluată, judeţul Bistriţa-Năsăud este propice pentru realizarea unor culturi de plante medicinale.

Oportunităţi există şi în industrie, fiind posibilă dezvoltarea unor ramuri a industriei alimentare, industriei uşoare, electrotehnice, construcţiilor de maşini şi de prelucrare a maselor plastice.

Există de asemenea posibilităţi de dezvoltare a industriei mici şi de artizanat - prelucrarea lânii, olărit, mic mobilier şi obiecte de artizanat din lemn, prelucrarea pieilor, conserve din legume şi fructe după reţete tradiţionale.

Obiective turistice

Una dintre cele șapte cetăți medievale – Cetatea Bistriței a fost una din cele mai puternice fortificații din Transilvania. Cetatea datează din secolul XIII, Bistrița fiind cel mai nordic burg al Transilvaniei. 

În anul 1464 orașul fortificat avea 18 turnuri apărate de meșteșugarii orașului grupați în 22 de bresle (printre care breasla Dogarilor, Rotarilor, Curelarilor, Croitorilor, Fierarilor, Șelarilor, Măcelarilor, Aurarilor, Tâmplarilor și Funarilor).

Orașul a fost caracterizat în 1564 de către călătorul italian Giovani Andreea Gramo ca fiind „cel mai frumos oraş al Transilvaniei”.

Din cele 18 turnuri astăzi se mai păstrează doar Turnul Dogarilor care adăpostește o colecție impresionantă de măști. 

Străduțele pietonale, înguste (o bună parte dintre ele mai având fragmente din zidurile vechii cetăți) fac legătura între laturile cetății și păstrează încă atmosfera medievală autentică a burgului.

Între străzile largi care porneau din Piața Centrală și zidurile cetății au fost trasate străzi înguste, pietonale și care aveau numele turnurilor sau a breslelor care apărau orașul. Centru istoric al Bistriței păstrează 22 de pasaje, cel mai mare număr de pasaje între burgurile Transilvaniei, o mare parte dintre ele fiind reabilitate. 

În mijlocul cetății se află Biserica Evanghelică – simbolul municipiului Bistrița. Aceasta a fost concepută în stilul gotic, având cel mai înalt turn medieval din România de 75 de metri. Este singurul turn de biserică dotat cu lift panoramic din România.