PRIMĂRIA ŞIEUŢ

Amplasare geografică şi relief
Din punct de vedere administrativ, comuna Şieuţ este încadrată în judeţul Bistriţa-Năsăud, aflându-se în partea sud-estică a acestuia, la graniţa cu judeţul Mureş
Comuna Sieut are o suprafaţă de 7289 ha şi o pupulaţie de 2652, şi are o formă alungită în direcţia nord-sud
Teritoriul comunei se învecinează la vest şi la nord-vest cu teritoriul comunei Şieu, la est cu cel al comunei Vătava (jud. Mureş), la sud şi la sud-est cu teritoriul comunei Monor, iar la sud-vest cu cel al comunei mureşene Batoş
Comuna Şieuţ este situată la 31 km. de oraşul Bistriţa şi la 28 km. de oraşul Reghin. Legătura cu aceste centre urbane se realizează cu ajutorul drumului judeţean modernizat (DJ 154 Bistrita - Reghin)
De asemenea, prin comună trece şi calea ferată electrificată Sărăţel-Deda, care face parte din magistrala Bucureşti Nord – Baia Mare
În limitele sale administrative cuprinde localităţile: Şieut localitatea de reşedinţă, satul Rustior situat pe raul Sieu în amonte la 2 km fața de satul de reședinta, satul Sebiș este așezat la isvoarele râului Șieu la 7 km distanța fața de centru de comuna, iar satul Lunca este situat la stinga satului Ruștior la o distanta de 7 km fața de satul de resedința pe pârâul Frijna, afluent al riului Şieu. Cele trei sate sunt legate între ele prin drumul judetean nr. 154 C Șieut-Sebiș iar satu Lunca prin drumul comunal 12 A Ruștior-Lunca
Reţea hidrografică
Teritoriul comunei Şieuţ este inclus în totalitate în bazinul hidrografic superior al Şieului, aşadar toate cursurile de apă sunt tributare acestuia. Aspectul actual al reţelei hidrografice este rezultatul unei evoluţii îndelungate
Şieul este afluent al Someşului Mare, el are o lungime de aproximativ 70 de km., din care pe teritoriul comunei Şieuţ se află 15 km
Şase izvoare importante îşi au originea sub Vârful Poiana Tomii. Apele acestora, unindu-se, formează râul Şieu. Aceste izvoare sunt: Recele, Holobici-Compe, Tinosul, Cuarini, Bistrei şi Tăietura
​Apele izvoarelor Holobici-Compe, Tinosul şi Cuarini se unesc înainte de intrarea în Sebiş şi formează Valea Vălcuţa. Apele izvoarelor Bistrei şi Tăietura se unesc la intrarea în păşunea În Tăietură, formând Valea lui Pavel, care curge pe latura sudică a satului Sebiş. Valea lui Pavel se uneşte cu Valea Vălcuţei în partea de sud-vest a Sebişului, noua vale luând numele acestui sat. Aceasta, după ce parcurge o distanţă de aproximativ un kilometru îşi uneşte apele cu aceelea ale Recelui, pârâul care drenează partea de nord-est a comunei. În aval de acest punct de confluenţă râul poartă numele de Şieu. În zona izvoarelor panta este accentuată, dar după confluenţa cu Recele panta devine mai domoală, în aval de Ruştior apârând chiar meandrarea
Până la părăsirea teritoriului studiat Şieul mai primeşte o serie de afluenţi. De pe partea dreaptă, în vatra satului Ruştior, se efectuează confluenţa cu pârâul Frijna (numit şi Ruştior), iar în vatra Şieuţului are loc confluenţa cu pârâul Cofănii. Afluenţii de stânga sunt: pârâul Măliniş (confluenţa are loc între satele Sebiş şi Ruştior), pârâul Dosului, Pârâul Gledinului (confleunţa e în vatra Şieuţului), iar la ieşirea din Şieuţ apele Şieului se unesc cu cele ale Văii Ciorii, cea care îşi colectează apele din Dealurile Şieului