PRIMĂRIA GURA RÂULUI
Despre noi
Cultură şi învăţământ
Învățământ. În comuna Gura Rîului funcţionează două şcoli cu aproape 400 de elevi înscrişi. Se asigură pregătirea lor până în clasa a VIII-a. În şcoală există şi o clasă de ţesătorie numită „Maria Bologa", unde se transmite generaţiilor actuale arta ţesutului. De asemenea, în comună există două grădiniţe în care sunt înscrişi 208 copii.
Cultură. Manifestările culturale îşi găsesc împlinirea pe scenele a două case de cultură, dintre care una este dedicată prioritar tinerilor.
Centrul de Documentare şi Informare oferă elevilor structuri şi resurse documentare şi umane ce vor contribui la o mai bună inserţie şcolară prin următoarelor obiective:
• favorizarea gustului pentru lectură;
• dobândirea cunoştintelor, a abilităţilor transferabile şi a metodelor de lucru diversificate;
• iniţierea elevilor în mânuirea instrumentului de lucru informatic şi în interogarea băncilor de date;
• deschiderea şcolii spre mediul înconjurător.
Pe lângă preocuparea permanentă a administraţiei locale pentru dezvoltarea turismului şi a comunei, se remarcă şi capacitatea de a închega parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii, prin care se iniţiază evenimente majore în comună.
Date demografice și geografice
Așezarea geografică
Comuna este situată la 18 km de Sibiu, la 15 km de Sălişte şi la 22 km de Ocna Sibiului. Este principala poartă de intrare spre Munţii Cibinului, spre Râul Mare şi Râul Mic, spre pârâurile Iezerele Cindrelului. Pe uliţele unde localnicii îţi dau bineţe ca unui vechi cunoscut, odinioară colindau George Topârceanu, George Coşbuc (se pare că "Nunta Zamfirei" şi "Numai una" au fost scrise aici), Mihai Eminescu, Lucian Blaga şi multe alte mari personalităţi culturale "prinse" de vraja locului.
Distribuția suprafeței
Infrastructură educațională
Evenimente și sărbători locale
Este de apreciat faptul că în comuna Gura Râului tradiţiile şi obiceiurile vechi încă se mai păstrează. Un rol îl are şi tineretul care a preluat tradiţiile şi obiceiurile de la cei în vârstă.
Junii
Una dintre tradiţiile vechi care se mai păstrează este "Junii". În 6 decembrie se alege o ceată de juni - un grup de colindatori - şi cele trei oficialităţi ale cetei: Judele (şeful lor), Pârgarul şi Crâşmarul. Cei trei formează o structură ierarhică foarte bine pusa la punct. "Junii" merg pe la casele oamenilor şi colindă incepând cu prima zi de Crăciun şi până după Anul Nou. Ei au dansuri foarte vechi pe care le joacă cu pasiune (Căluţul, Ficioreasca, Danţul).
Cetele de crai
Altă tradiţie păstrată o reprezintă "Cetele de crai". Sunt între 4 şi 7 cete (grupuri) de 4 copii, fiecare având rolul lui Irod şi cei trei magi Baltazar, Melfior şi Gaspar. Copiii merg pe la casele oamenilor în costum şi au o poezie foarte ritmată pe care o recită.
Buzduganul
S-a încercat revitalizarea unui obicei străvechi, "Buzduganul", prin grupul vocal "Floare de bujor". Acest obicei a fost descoperit şi prezentat scenic.
La ciumii
S-au descoperit şi ar putea fi puse în practică şi valorificate şi alte obiceiuri, unul din ele fiind "Ia ciumii", din vremea cand erau epidemiile de ciumă: 7-9 femei vaduve, într-o singură noapte, torceau, ţeseau, coseau şi umpleau o ie de cânepă şi o puneau în capătul satului într-un păr. Femeile aveau nişte versuri şi un cântec specific (încă nedescoperit) şi de asemenea credinţa că ciuma nu se apropie de sat.
Dansuri populare
La şcoală există un cerc de dansuri populare unde s-a format un grup de 30-40 de copii care se imbracă româneşte. În anul 2005, una din ediţiile emisiunii "O vedetă populară" realizată de Iuliana Tudor s-a desfăşurat în comuna Gura Râului, ocazie cu care au venit şi mulţi oameni din comunitate imbrăcaţi româneşte.
Festivalul bujorului
De ceva vreme au apărut şi evenimente noi în comună care se transformă în timp în tradiţii. Un exemplu în acest sens este şi "Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte", eveniment apărut în 2004 la iniţiativă domnului Câmpean Dumitru tocmai în ideea că turismul rural este strâns legat de păstrarea şi valorificarea tradiţiilor populare."Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte" se desfaşoară în partea de sus a comunei, înainte de "Sanchetru" - ultimul sfârşit de săptămână din luna iunie, când bujorul de munte (rododendron) înflorit la Iezerele Cindrelului dă culoarea roşiatică acestei caldări glaciare. La acest festival participă atât formaţii de muzică populară şi dansatori din comună, cât şi din alte localităţi. De fapt, festivalul are două părţi: una de pregătire, am putea spune, în care, sâmbătă seara se organizează o cină ca la stână - care durează până la miezul nopţii şi se încheie cu foc de tabără. Cina ca la stână este un produs turistic care cuprinde cocoloş cu brânză, tocană la ceaun, foc de tabără, muzică şi costum popular. Cea de-a doua parte reprezintă festivalul propriu-zis, când pe la amiază, începe programul artistic unde fiecare formaţie îşi desfaşoară programul. Este de menţionat faptul că musafirii sunt găzduiţi în comună. Festivalul Bujorului este un eveniment care se bucură de foarte mare succes pe plan local şi judeţean şi tinde să devină o emblemă a comunei Gura Râului. Gura Râului este poate una dintre puţinele comune în care se mai păstrează portul tradiţional popular. Cel puţin o treime din populaţie merge îmbracată în acest port duminica şi de sărbători.
Proiecte de investiții
În desfășurare Proiecte curente
Reabilitare drumuri forestiere si străzi comunale,
Amenajare drumuri agricole,
Amenajare trasee turistice,
Extindere reţea apă şi canalizare,
Construire grădiniţă nouă cu program prelungit.
Economie și oportunități
Facilități pentru investitori
Facilităţi la utilitaţi
Oportunități de investiții
Rezervaţia naturală Iezerele Cindrelului
Bradul de 500 de ani
Muzeul satului
Barajul pentru apă potabilă
Monumentele locale (biserica orthodoxă, icoanele, vechile gospodării ţărăneşti cu instalaţii tradiţionale "piua de haine" şi "presa de ulei " - funcţionale, sunt puncte de atracţie pentru numeroşi turişti.
Monumentul istoric biserica Cuvioasa Paraschiva - Biserica Mica
Începutul existenţei acestui locaş se pierde în negura vremii. O inscripţie lapidară aflată în pridvorul bisericii pretinde că anul zidirii ei ar fi 1202. Pentru că nici o dovadă istorică plauzibilă n-a venit încă să confirme sau să infirme ipotetica dată a zidirii acestei biserici, ea poate fi acceptată, urmând ca eventualele cercetări ştiinţifice să decidă asupra adevărului istoric. În arhitectura bisericii se remarcă trei etape distincte ca zidire, unite armonios prin stilul neo-bizantin în formă de navă în care este construită. Naosul şi pronaosul au constituit biserica iniţială, iar altarul şi mai apoi turnul au fost adăugate ulterior între anii 1728 - 1830. Monumentul este o construcţie solidă, de dimensiuni reduse (95 m2) din piatră şi cărămidă, cu un turn ţuguiat, acoperit cu ţiglă. Spre deosebire de alte construcţii de acest gen, acoperişul bisericii se sprijină integral pe cupolă. Acest lucru face şi mai verosimilă comparaţia interiorului cu o absidă răsturnată în care ochiul vizitatorului găseşte un corespondent loial impresiei cu care a intrat de afară. O mare necunoscută, ca şi tainele zămislirii bisericii de altfel, o constituie cele trei fresce din exteriorul monumentului, pe peretele dinspre nord, zugrăvite în pătratul celor trei firide de dimensiuni medii, distribuite simetric, de la mijloc spre capetele clădirii. Cele trei fresce reprezintă pe "Cuvioasa Paraschiva", "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" şi "Sfântul Ierarh Nicolae". Adevarata atracţie o constituie fresca din naos, conservată sub câteva straturi de var mai bine de 200 de ani. Zugravul anonim a realizat minunate tablouri ale sfinţilor în care se remarcă pe primul loc tricolorul românesc.
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril - Biserica Mare
Iniţiatorul şi animatorul ideii zidirii unei biserici monumentale la Gura-Râului a fost mitropolitul Andrei Şaguna. Ea s-a acreditat în conştiinţa gurenilor din vara anului 1847, când a avut loc vizita canonică a marelui ierarh. Au trecut 40 de ani pentru ca visul sugerat de îndemnul mitropolitului să se concretizeze în zidirea acestei biserici monumentale între anii 1886 - 1887. Meşterii constructori au fost fraţii Ferdinand şi Iosef Koniger asistaţi şi îndrumaţi de inginerul Iosef Neugebauer, toţi din Sibiu. Planul după care s-au orientat în arhitectura construcţiei a fost planul original al bisericii din Râşnov. În arhitectura monumentală a bisericii distingem o dominantă a stilului bizantin - cu clasica navă în forma de cruce, cu un altar ca o absidă - cu baza circulară dispusă hexagonal. Se poate observa o îngemănare a caracteristicilor stilului gotic în dimensiunile impresionante ale pereţiilor laterali şi a cupolelor, cu barocul arcadelor şi al turnului, pentru ca vârful ţuguiat al acestuia din urmă să mai păstreze ceva din specificul bisericilor romanice. Monumentalitatea acestei biserici constă mai mult din confruntarea stilurilor şi mai puţin din ortodoxia arhitectonică. La o suprafaţă totală de 547 m2, repartizarea spaţiului în plan este făcută proporţional cu caracterul dimensional al celor trei părţi ale bisericii: naos, pronaos şi altar. Construcţia impresionează nu numai prin dimensiunea monumentală, dar şi prin fresca interioară în stil bizantin realizată între anii 1985-1995 de pictorul sibian Ioan Cazila.
Informații de contact
Adresă
Principală, nr. 566
Gura Raului, Sibiu
Cod poștal: 557095
Romania
Telefon
Fax
0269-572101, 572491