PRIMĂRIA DENSUȘ

Densuș, mai demult Demșuș, (în maghiară Demsus, în germană Demsdorf) este o comună situată în județul Hunedoara, Transilvania, Regiunea Vest, România.
Teritoriul comunei Densuș este amplasat în partea central-vestică a județului Hunedoara. 
Centrul de comună, satul Densuș se află la 57 km față de Deva, în partea vestică a depresiunii Hațegului.
Comuna Densuș are în componenta sa șapte sate: Densuș, Criva, Hățăgel, Peșteana, Peștenișa, Poieni, Ștei.
Comuna Densuș se învecinează la nord cu comuna Lunca Cernii de Jos, Răchitova și Unirea, la est cu comuna Totești, Râu de Mori, la sud cu Sarmizegetusa și județul Caraș - Severin în sud-vest.
Comuna Densuș este așezată la poalele munților Poiana Ruscăi, având ca formă de relief prelungiri ale culmilor radiale ale munților care se desfasoară sub forma unui evantai ce se pierd în depresiunea Hațegului, asemanatoare prin înfățișarea unei adevarate câmpii, care după unii geografi a fost candva golf de mare și în trecutul geologic al formării pământului a fost colmatat de apele curgătoare ce își adună apele din munții ce o înconjoară.
Aceste prelungiri ale munților Poiana Ruscăi sunt ferestruite de râulețe ce se unesc la un loc și formează râul Galbena ce trece prin Hațeg și este afluent al Râului Mare. Apele care formeazaă râul Galbena sunt: râul Densuș care își colecteaza apele de pe versanții estici și a culmilor Poiana Ruscă.
Pe acest râuleț sunt situate satele Ștei și Densus. Râul Densuș se unește la rândul său cu pârâul Ciula ce colectează toate pârâiele din satele Răchitova, Valișoara, Boița si Ciula și în continuare se unește cu râul Galbena care vine dinspre Peșteana și trece prin satul Hățăgel, desparțindu-l în două.
Comuna Densuș fiind așezată pe versanți ai culmilor care fac parte din Munții Poiana Ruscăi, în timpul precipitațiilor intense, toamna și primavară se formează pe versanți o serie de torenți, în special în satele Ștei și Densuș ce produc erodarea solului pe de o parte și aluvionarea unor terenuri pe de alta parte.
În bazinul Hațegului se întâlnesc depozite cretacice superioare și neogene, care s-au depus peste un fundament alcătuit din cristalinul pânzei getice și calcarele jurasice de pe spinarea acestuia.
VECINII TERITORIULUI
Comuna Densuş se învecinează la nord cu comuna Lunca Cernii de Jos, Răchitova şi Unirea, la est cu comuna Toteşti, Râu de Mori, la sud cu Sarmizegetusa şi judeţul Caras - Severin în sud-vest.
CĂI DE COMUNICAŢII IMPORTANTE
Comuna Densuş situată în partea de sud-vest a oraşului Haţeg se leagă de acesta prin drumul judeţean nr. 687 C Densuş - Toteşti şi mai departe prin drumul naţional nr. 68 pe distanţa Toteşti - Haţeg.
Drumul judeţean nr. 687 C pe distanţa de 6 km Toteşti - Densuş este modernizat, având îmbrăcăminte asfaltică.
Tot de oraşul Haţeg se mai leagă numai prin drumul judeţean nr. 687 C Toteşti - Densuş - Unirea - Haţeg. Pe acest drum distanţa până la oraşul Haţeg este de 18 km. din care numai 6 km. este modernizat, iar 12 km. este întreţinut prin balastare. Pe prima variantă distanţa până la oraşul Haţeg este de 13 km.
De oraşul Deva, reşedinţa de judeţ se leagă prin drumul judeţean nr. 687 C până la Toteşti aici prin drumul naţional nr.68 până la Haţeg mai departe prin drumul naţional 66 până la Simeria Veche, iar de la Simeria Veche prin drumul naţional nr. 7 Deva. Distanţa între comuna Densuş şi reşedinţa de judeţ este de 54 km.
Drumul comunal nr. 90 - DN - 68 - Peşteana - Densuş, leagă satul Peşteana de centrul de comună şi prin DN.68 de satele învecinate şi de oraşul Haţeg.
Drumul comunal nr. 90 leagă satele Peşteana şi Peşteniţa între ele.Drumul nenominalizat Densuş - Stei - Lunca Cernii, leagă comuna Densuş de comuna Lunca Crenii de Jos.
Drumurile comunale nr. 93 şi 95 Stei - Criva - Poeni leagă satele respective între ele şi cu centrul de comună.
Satul Hăţăgel este legat de centrul de comună prin drumul judeţean nr. 687 C. Drumurile comunale din cadrul comunei Densuş sunt de pământ întreţinute cu balast. Circulaţia între satele comunei şi între acestea şi comunele învecinate se face în bune condiţiuni. 
Comuna Densuş, are acces direct la calea ferată. Staţia cea mai apropiată este halta Peşteana de pe raza comunei situată la o distanţă de 6 km faţă de satul Densuş. 
ISTORICUL COMUNEI
Istoricul comunei Densuș este strâns legat de existența monumentului istoric "Biserica din Densuș".
Biserica a fost zidită în apropierea fostei capitale a Daciei Romane - Ulpia - Traiana - Sarmizegetusa pe o terasa situată pe malul stâng al râului Densuș în apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum. Ceramica dacă și romană găsită în săpăturile arheologice atestă existența unei așezări foarte vechi.
Primele știri despre biserica din Densuș, în schite desenate datează din anul 1767 provenită dintr-o publicație a lui Hophenhausen care credea că la originea bisericii a fost un templu roman ridicat iîn cinstea zeului Marte. Asemenea ipoteze au fost emise și de unii autori din secolul XIX - ca: Nicolae Iorga și Gheorghe Bals, care susțineau că acest monument ar fi construit din secolul al XII - lea, iar V. Vatasanu susține că cea mai verosimilă dată ar fi ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Restauratorii pe baza numeroaselor elemente descoperite, socotesc că monumentul a suferit modificări și adăugiri. Săpăturile arheologice, structura zidăriei, compoziția mortarului, planul pătrat cu absida semicirculară alungită, au dus la concluzia că aspectul primitiv al bisericii este foarte apropiat de al bisericilor paleo-creștine. Din anumite ipoteze se crede că Biserica din Densuș este cea mai veche biserica cunoscută pe teritoriul țării și este datată încă din secolul IV -VI. Dupa alți autori se crede că la obârșia Bisericii din Densuș a stat un templu mozaic pentru cultul focului aprins între cei patru stâlpi deasupra cărora se înalță turnul pastrat, îngust în sus pentru conducerea fumului. Legat de existența acestui vechi monument istoric este foarte pluzibil ca și satul Densuș ar fi de o vechime mult mai mare decât apare în unele documente. După unii, numele de Densuș s-ar trage de la expresia latina "Silva Densa" (Pădure deasă) unde ar fi fost îngropat unul din vestiții generali romani Longinus din timpul împarătului Traian. După o tradiție mai veghe rămasă în popor se spune că satul în vechime ar fi fost așezat mai înspre sud pe un grind numit - șesuri - unde și până astazi se mai văd anumite urme, iar mai târziu înmulțindu-se locuitorii, sau satul fiind distrus de o calamitate s-a strămutat mai sus pe locul actual și de aici s-a numit Densuș, adică "din sus" Numirea adevărat româneasca "Densuș" apare în documente pentru prima dată la începutul secolului al XV-lea, mai precis în anul 1404 Mursina și Ioan fiul lui Stoica din Densuș sunt numiți comisari ai unui cneaz din ținutul Hațegului.