PRIMĂRIA CORDĂRENI

Prezentarea principalelor caracteristici geografice şi istorice. În vechime localitatea era aşezată într-o regiune de păduri de stejar numită "Dumbrava Înalta", păduri din care şi astăzi mai sunt 4 stejari multiseculari. Localitatea Cordareni datează cel puţin din timpul lui Alexandru cel Bun, având o existenţă neîntreruptă până în zilele noastre. Numele aşezării ar veni de la Andreico Cordarul. Cuvântul coardă se referă la firul împletit din cânepă sau păr care ţine întinse capetele unui arc. Simbol care se regăseşte şi pe stema comunei. În anul 1826 Gheorghe von Gafenco, a carui amintire încă mai stăruia în memoria ţăranilor la începutul veacului XX, populează partea de jos a satului Cordăreni cu ruteni din Galitia astfel explicanduse numele de "Slobozia" astfel luând naştere satul Slobozia. După războiul de independenţă, urmare a improprietăririlor cu pământ va mai apăre, în două etape, un nou sat, Griviţa, aici fiind aşezaţi, în apropierea vechiului iaz al Cordarenilor "Iazul lui Paun", ţărani din preajma Dorohoiului. Comuna Cordăreni este aşezată în zona subcarpatică de nord a Moldovei, la o altitudine de 247 m. Cel mai înalt punct de pe raza comunei este Dealul Holm cu înălţime de 250 m. Prin Cordăreni trec şi paralelele de 48°10' latitudine nordică şi 26°40' longitudine estică. Comuna este aşezată în partea de nord a centrului teritorial al judeţului Botoşani, iar relieful se caracterizeză prin platouri, dealuri şi văi. Satul Cordăreni este aşezat în albia majoră, de o parte şi de alta a pârâului Ibăneasa, iar satul Griviţa este aşezat pe platoul numit "Dealul Iazului lui Păun". La est comuna este străjuită de Dealul Holm, iar principalele ape de pe teritoriul comunei sunt pârâul Ibăneasa şi pârâul Boilor. Tipurile zonale de soluri identificate pe teritoriul comunei sunt cernoziomul levigat cu diferite grade de eroziune, cernoziomul puternic levigat şi soluri brun roşcate de pădure. În general natura solului este favorabilă agriculturii.