PRIMĂRIA COMANA

Comuna Comana aflată în partea de sud-est a Transilvaniei, cuprinsă între apele Oltului şi Carpaţii Meridionali, Comuna Comana face parte din Ţara Făgăraşului, fiind aşezată de o parte şi de alta a Râului Olt la jumătatea distanţei dintre cele două drumuri naţionale DN  Braşov-Sibiu şi DN Braşov-Sighişoara, având coordonatele geografice de 25°14' longitudine estică şi 52° şi 11' latitudine nordică
Din punct de vedere geografic, comuna este aşezată la interferenţa puternicelor masive Carpatine cu regiunea geomorfologică depresionară a Transilvaniei, unde colinele Târnavelor vin în contact indirect cu Piemontul Perşanilor, pe Valea Oltului
Reşedinţa comunei este satul Comăna de Jos, satele aparţinătoare comunei: Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşu Nou
Comuna este aşezată la o altitudine de 430 m şi se învecinează la sud cu satul Veneţia de Jos - comuna Părău, la est comuna Măieruş, la nord cu satul Cuciulata - comuna Hoghiz, la vest cu comuna Ticuşu Vechi
Teritoriul comunei este străbătut de la nord către sud de Râul Olt având de o parte şi de alta o câmpie de acumulare cuaternară, îngustă şi joasă, cu o înclinare de la nord spre sud, mărginită de dealuri ce obligă Oltul să treacă printr-un culoar cunoscut sub numele de Culoarul Comăna
Relieful comunei este format din munţi ce se întind în partea estică şi fac parte din ramura Munţilor Perşani, a căror înălţime depăşeşte uşor 1000 m. În partea vestică sunt dealuri care fac parte din Podişul Târnavelor
Clima este influenţată de congruenţa Munţilor Făgăraşului şi a Munţilor Perşani, fapt care împiedică deplasarea rapidă a aerului, vântul având o intensitate medie în această zonă. Temperatura medie anuală este de 8,6° celsius. Temperatura maximă s-a înregistrat în anul 1946 plus 38,9° celsius, iar temperatura minimă a fost măsurată în anul 1943 minus 33,6° celsius
Reţeaua hidrologică internă se prezintă astfel: pe malul stâng al Oltului, Valea Comănii adună o sumedenie de afluenţi minori, iar pe malul drept găsim Valea Ticuşului. Mulţi dintre afluenţii celor două cursuri menţionate au un debit mic şi vara uneori seacă
Solul este în general mai puţin fertil, predominând solurile brune de pădure, podzolurile, iar pe alocuri sol negru de fâneaţă. Cele mai bogate soluri se găsesc pe Lunca Oltului.
Vegetaţia predominantă este reprezentată de păduri de fag, carpen şi brad pe raza satelor Comăna de Jos şi Comăna de Sus, precum şi de stejar şi gorun în zona satelor Crihalma şi Ticuşu Nou. Pe Lunca Oltului, respectiv pe malurile Râului Olt se găseşte lăstăriş, în care predomină salcia şi arinul. Din documentele istorice reiese că în urmă cu secole, pădurile se întindeau pe suprafeţe mult mai mari, exempul în acest sens fiind atestarea din anul 1224 acelei "păduri a romanilor şi pecenegilor"
Toponimia zonei este bogată în nume ce amintesc de pădure. Astfel nume ca Dumbrăvile, Făgeţel, Branişte, Crangurile etc. se găsesc frecvent în hotarul comunei. Se păstrează denumiri care arată acţiunea omului asupra pădurii pentru câştigarea de suprafeţe pentru agricultură şi păşunat. Elocvent în acest sens sunt Lazurile şi Securile, care indică şi tehnica folosită pentru defrişare
Fauna şi flora de pe raza comunei Comana este bogată şi diversificată
Pădurile de la Comăna de Jos şi Comăna de Sus adăpostesc multe animale sălbatice ce formează o adevărată rezervaţie naturală în care se găsesc urşi, cerbi, lupi, căprioare, mistreţi etc. 
Datorită aceste diversităţi de animale sălbatice existente în zonă, a frumuseţii peisajului, precum şi a mediului ambiant nepoluat comuna este frecventată din ce în ce mai mult de către turiştii străini, fapt ce trebuie luat în considerare ca o viitoare sursă alternativă de venituri.