PRIMĂRIA CLUJ NAPOCA

Trasee turistice:
Cluj-Napoca, Izvorul Crişului, Depresiunea Huedinului, Defileul Crişul Repede, Bucea
Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Luncani
Gilău, Valea Someşului Rece, Măguri Răcătău, Blăjoaia, Dâmbul Motului
Măguri Răcătău, Marisel, Dealu Fântânele, Beliş
Huedin, Calatele, Belis, Poiana Horea, Poiana Ursoaia
Bologa, Valea Hentului, Săcuieu, Rachitele, Poiana Prislop, Valea Firei, Ic Ponor
Poieni, Valea Drăganului, Lunca Visaguuli, Cantonul Silvic Ciripa
Lona de Sus, Băişoara, Iara, Buru
Băişoara, Valea Ierii, Pârâul Şoimului, Piatra Albă
Informaţii turistice:
Aşezat la încrucişarea unor drumuri de interes naţional şi internaţional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanenţă un centru de atracţie turistică, atât datorită monumentelor aparţinând trecutului istoric, cât şi bogatei activităţi cultural-ştiinţifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee şi biblioteci de rezonanţă naţională, de existenţa teatrelor dramatice şi lirice, cu largă audienţă şi pe plan internaţional şi nu în ultimul rând de existenţa Grădinii Botanice - aţezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află şi un valoros muzeu botanic. Cazarea turiştilor este asigurată printr-o reţea formată din 14 hoteluri (2121 locuri), un motel (17 locuri) şi două campinguri (1330 locuri). Pentru a cunoaşte mai bine împrejurimile şi a străbate mai uşor diferite locuri au fost amenajate trasee turistice montane şi trasee turistice rutiere.
Biserica şi Mănăstirea Franciscanilor:
Ansamblul se numără printre cele mai vechi construcţii din judeţul Cluj şi a fost ridicat între anii 1728-1745 pe locul unei vechi biserici datând din 1272. Mănăstirea a fost construită în stil gotic cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara şi dispune de un patrimoniu care cuprinde diverse obiecte de cult, icoane, o serie de manuscrise vechi şi o bibliotecă
Biserica Minorită:
Lăcaşul a fost ridicat cu sprijinul reginei Maria Tereza începând cu anul 1779, la cererea ordinului minoriţilor care se stabiliseră în Cluj din 1486. După perioade de stagnare a lucrărilor de construcţie, biserica este terminată cu ajutorul fondurilor donate de Maria Tereza. Construcţia a fost realizată după planurilor arhitectului Johann E. Blaumann
Biserica Bob:
Lăcaşul de cult a fost ridicat datorită episcopului Ioan Bob, dar fără aprobarea autorităţilor, între anii 1800-1803. Biserica a fost construită în stil baroc după planurile arhitectului Joseph Leder, structura sa fiind asemănătoare cu cea a bisericii ortodoxe din deal
Biserica Calvaria:
Monumentul este ctitoria călugărilor benedictin care au ridicat o biserică în stil romanic la sfârşitul secolului al IX-lea.Se pare că pe locul acestei biserici a fost construit între anii 1470-1508 actualul monument de arhitectură gotică.În anul 1820 lăcaşul a fost reconstruit în forma actuală
Biserica Sfântul Mihail:
Lăcaşul a fost ridicat pe locul capelei Sf. Iacob între anii 1350-1487 şi este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură gotică din Transilvania. Altarul a fost executat în jurul anului 1390 iar turnul a fost construit în 1860. Picturile murale au fost executate în secolul al XV-lea iar vitraliile şi sculpturile sunt bine conservate
Biserica Sf. Petru şi Pavel:
Lăcaşul a fost ridicat în 1416 în stil negotic şi poarta hramul sfinţiilor Petru şi Pavel. Interiorul şi exteriorul bisericii a fost zugrăvit după modelul bisericii de încoronare din Budapesta iar actuala ei înfăţişare se datorează modificărilor efectuate între anii 1844-1848. În 1977 lăcaşul a fost restaurat în întregime
Biserica Ortodoxă şi Fortificaţia din Cluj Mănăstur:
Deasupra Someşului Mic la Cluj-Mănăstur se observă urmele unei fortificaţii din lemn şi pământ construită în secolul al IX-lea care a aparţinut voievodului lui Gelu şi a fost distrusă în 1241 în urma invaziilor tataro-mongole
Biserica Reformată:
Ridicat cu sprijinul regelui Matei Corvin în a doua jumătate a secolului al XV-lea pentru călugării minoriţi franciscani, lăcaşul se numără printre cele mai masive construcţii gotice din Transilvania. Biserica adăposteşte piese unice printre care se numără amvonul ce datează din 1646, mobilierul din lemn lucrat în secolul al XV-lea de meşteri bistriţeni, orga construită în 1766 în stil rococo, diverse obiecte de cult, icoane s.a.
Biserica Ortodoxă din Deal:
Lăcaşul numit Biserica Sf. Treime din Deal a fost ridicată între anii 1795-1796 cu sprijinul negustorilor români din Braşov. Patrimoniul bisericii cuprinde manuscrise şi cărţi religioase, icoane şi obiecte de cult, tipărituri de mare valoare - unul dintre acestea este "Liturghierul" tipărit în 1797 la Bucureşti. În perioada aniilor 1919-1932 biserica a fost catedrala a Episcopiei reânfiinţate a Vadului şi Feleacului
Biserica Ortodoxă din Vad:
În comuna Vad a fost ridicată în secolul al XV-lea o biserică ortodoxă, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Lăcaşul a fost construit de meşteri transilvăneni şi moldoveni după modelul mănăstirilor din Bucovina. În incinta bisericii a funcţionat o şcolă în limba slavonă
Casa Matei Corvin:
Este un alt monument istoric de marcă al Clujului construit în secolul al XV-lea. Aici s-a născut în 1443 Matei Corvin. După renovări seccesive, clădirii i s-a redat forma iniţială
Universitatea Babeş-Bolyai:
În 1872 la Cluj exista o instituţie de învăţământ superior cu facultăţile de medicină, litere, ştiinţe şi drept iar între anii 1893-1903 a fost construită actuala clădire care adăposteşte 8 facultăţi
Zidurile de apărare ale cetăţii Clujului:
În secolul al XIII-lea au fost ridicate primele ziduri de apărare ale cetăţii Clujului prevăzute cu turnuri de observaţie. Cetatea se află pe malul drept al Someşului şi ocupă 7 ha. Două secole mai târziu au fost construite, cu sprijinul meşteşugarilor, alte ziduri din piatră, având porţi de intrare şi bastioane menite să protejeze vechea fortificaţie. Fragmentele de fortificaţie care s-au păstrat până azi sunt Turnul Pompierilor şi Bastionul Croitorilor, care au rezistat în timp păstrându-şi forma originală