PRIMĂRIA CASTELU

http://www.facebook.com/primariacastelu

În jurul anului 1904, localitățile componente comunei Castelu aveau următoarea populație: satul Castelu – 504 locuitori, satul (Cuza-Vodă) Docuzol – 917 locuitori, satul (Nisipari) Caratai – 585 locuitori. Evoluția numerică a populației comunei Castelu, prin compararea datelor recensământului din anii 1922, 1930, 1941, 1948, 1956 și 1966 dovedește o creștere continuă. Excepție a făcut satul Castelu, care din 1912 până în 1930 a înregistrat o scăderea a 184 locuitori din cauza plecării în masă a populației tătare în Turcia, cât și a Primului Război Mondial. La aceste cauze se adaugă malaria și tifosul care în anii respectivi au decimat o parte a locuitorilor. Satul Castelu era amplasat pe Valea Carasu unde exista în acea perioadă un focar de malarie, prin prezente mlaștini, azi asanate, redate agriculturii și ocupate de Canalul Dunăre-Marea Neagră. Mișcarea naturală a populației comunei Castelu s-a concretizat, în trecut, printr-o natalitate ridicată și o mortalitate infantilă mai mare, determinată de condițiile istorice, sociale și de gradul scăzut de asistență socială acordat populației rurale.

zonei este specifică Dobrogei Centrale, cu varietăți de temperatură relativ mari și volum redus al precipitațiilor. Se caracterizează prin veri timpurii călduroase și lungi, deseori cu vânturi uscate. Toamnele sunt lungi, secetoase și cu brume frecvente, iar iernile sunt dominate de vânturi puternice.

este specifică zonei de stepă găsindu-se aici elemente floristice sud-est europene, cât și specii din flora mediteraneană și balcanică. Se pot întâlni o serie de plante specifice regiunii: clopoțelul, garofița, cimbrișorul etc., precum și vegetație specifică: cornul, socul, măceșul.

<strong span="" style="" color:"="">se înregistrează dominarea rozătoarelor și a păsărilor, dar și reptilele reprezentate prin gușterul vărgat, șopârla de frunză etc.