PRIMĂRIA BOGDĂNIŢA

POZIȚIA GEOGRAFICĂ
Comuna Bogdănița este localizată în partea central sudică a județului Vaslui, fiind partea regiunii de nord esta l României, la o distanță rutieră de 29 km de municipiul Bârlad și la 52 km de municipiul Vaslui. Caracteristic comunei, în momentul de față, este apartenența la zona spaților rurale puțin integrate structurilor urban-industriale, care grupează acele areale cu specific dominant agricol, Cu un grad redus de echipare și o polarizare difuză.
Comuna Bogdănița are reşedința în satul Bogdănița. Din punct de vedere teritorial are următoarele vecinătăți: Nord- comunele Bogdana şi Lipovăț
Sud - comuna Băcani
Est - comuna Bogdăneşti
Vest - comuna Alexandru Vlahută.
Pe teritoriul acestei comune, versanții care mărginesc interfluvile și sunt puternic înclinați sunt afectați de fenomene de degradare sub forma de eroziuni torențiale și alunecări de teren. Intravılanu prezintă stabilitate generală bună, terenul nefiind afectat de degradări erozive accentuate. Se pot produce alunecări în zonele cu precipitații abundente, putând fi afectate suprafete de teren în zona Cârțibaşi și Tunseşti. Pentru consolidarea versanților s-au realizat lucrări de împădurire localităților.
Comuna Bogdănița are un relief colinar cu văi șerpuitoare și culmi domoale oferind un peisaj plăcut, blând și reconfortant. Principalele unități de relief de pe teritoriul comunei aparțin Colinelor Tutovei și sunt dealurile, depresiunile, terasele și sesurile.
Comuna Bogdănița se găseşte în Podişul Central Moldovenesc, încadrându-se în subunitatea acestuia denumitả Colinele Tutovei. Privite în ansamblu, Colinele Tutovei, se prezintă fragmentate sub formă de dealuri înalte cu platforme largi la pârtile superioare. Conformația reliefului este de coline prelungite între văi adânci, orientate de regula N- NV spre S - SE, cu sensuri de circulație longitudinală.
Comuna Bogdănița se găseşte în Podişul Central Moldovenesc, încadrându-se în subunitatea acestuia denumită Colinele Tutovei. Privite în ansamblu, Colinele Tutovei, se prezintă fragmentate sub formå de dealuri înalte cu platforme largi la părțile superioare.
Solurile - Comuna Bogdănița dispune de o mare diversitate de soluri: cernoziomuri, preluvosoluri incluse în clasa luvisolurilor și aluviosoluri incluse în clasa Protisolurlor.
Clima se încadrează în caracteristicile zonei. Clima este continentală, iama se afla sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian și vara al aerului continental şi tropical. Temperaturile iarna coboară pânå la -35 C, iar vara până la +39 - 40 C,temperatura medie anuală fiind 9.4'c. Cantitatea de precipitații anuale care cade este în jur de 550 mm/m. Astfel, cele mai mari cantitătți de precjpitati se înregistreazä vara, media multianuală fiind de 80,79mm.
Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%),S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 şi 6,5 metri pe secundă.
Având în vedere prevederile din STAS 6054/05, adâncimea de înghet maximă din zonă este de 1,0 m de la cota terenului natural.
Alte fenomene meteorologice care caracterizează clima comunei Bogdănita sunt: ceața, bruma, chiciura, poleiul, lapovița, grindina, care se produc cu intensitate și durată mai mare pe văile largi.
Ceața are o frecvență mare în sezonul rece, manifestându-se mai ales pe văile râurilor; numărul zilelor cu ceată este de aproximativ 30 pe an.
Bruma este un fenomen specific sezonului irece și se produce cu precädere în lunca văii Tutova; când se produce toamna și primăvara, are efecte negative asupra vegetației. Brumele timpurii de toamnă și cele târzii de primăvară aduc serioase pagube culturilor agricole.
Chiciura și poleiul se formează de obicei în lunile de iarnă, fiind dăunătoare pomilor fructiferi.
Hidrografia - Principalele cursuri de apă ce drenează Zona sunt pâraiele Bogdana și Schitu - Bogdănița. Pârâul Bogdana străbate de la nord la sud satele Tunseşti, Cârțtibaşi, Rädäieşti și Cepeşti, iar în satul Coroieşti acest pârâu se unește cu pârâul Schitu - Bogdănita. Caracteristicile climatice se refectă în regimul scurgerii, în sensul că debitele maxime se înregistrează de obicei primăvara, având origine mixtă, nivo-pluvială şi vara în urma precipitațtiilor abundente, sub forma de averse
Precipitațiile medii multianuale sunt cuprinse de la 400 mm la 600 mm şi sunt distribuite neuniform în timpul anului, lunile cele mai ploioase fiind mai, iunie, iulie și august
Apele de suprafață - principalele cursuri de apă ce drenează zona sunt pâraiele Bogdana și Schitu - Bogdănița. Pârâul Bogdana parcurge de la nord la sud satele Tunseşti, Cârțibaşi, Rädäieşti şi Cepeşti, iar în satul Coroieşti acest pârâu se uneşte cu pârâul Schitu - Bogdănița. Sursa de alimentare a rețelei hidrografice o constituie precipitațile, iar cel mai important consumator este evapotranspiratia. Sursele de suprafață (ploi și zäpezi) reprezintă forma principalä de alimentare cu apå a rețelei hidrografice. Regimul hidrologic al acestor cursuri are un caracter torențial cu creşteri de nivele și debite primăvara la topirea zåpezilor și vara la ploi torențiale, și cu scurgeri minime iarna
Apele subterane - pânza de apă freatică se aflä la diferite adâncimi, astfel pe culmi, platouri și partea superioară a versanților colinari înregistrează adâncimi mai mari de 10m. Pe versanții colinari, în partea mijlocie şi inferioarả a acestora pânza de apă freatică iese la zi formând mici izvoare captate de ogase si ravene. Alteori apele freatice se găsesc la mică adâncime constituind un pericol de reactivare a alunecărilor. În lunci pânza de apä freatică se află la adâncimi de 1-3m. Când apa freatică este foarte aproape de suprafață se formează soluri mlăştinoase.
Flora
Vegetația este reprezentată. în principal, de următoarele specii de plante. fiind aşezata olinele Tutove/ atât de alemente specitice pădurilor central-europene (gorun. fag, stejar) cât și de speci floristice caracteristice stepelor și a silvostepelor continentale est-europene.
Pădurea acoperă o suprafață de 1175 ha, ceea ce reprezintă 24,14% din suprafața teritoriului aministrativ al comunei. Etajul pădurilor de foioase ocupă înalțimile de peste 300 m și este reprezentat prin păduri de foioase în care predomină fagul, gorunul, stejarul, teiul, jugastru și frasinul. Etajul gorunului (interferat cu cel al stejarului), localizat mai ales pe soluri brune de pădure, e constituit pe culmi din asociații forestiere aparținând Al. Carpicion și Fagion, iar pe văile mai umede din păduri ale Al. Ulmion (Ord.Fagetalia) constituite în proportie de 55,2% din specii nordice.
Arbuşti- - alunul (Corylus avellana), sângerul (Cornus sanguinea), voniceriul (Evonymus europaeus) ș.a.
Fauna
Fauna pîdurilor era mult mai abundentă în trecut, când nu era aşa mult vânată de om. În prezent, din cauza creşterii densități populației şi a reducerii suprafeței ocupată cu păduri, fauna este mult stânjenită în înmulțirea și răspândirea ei.
Dintre mamifere, erau mai comune: lupul (Canis lupus), vulpea /Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus Ig0eus), veverița (Sciurus vulgaris), bursucul (Meles meles), jderul (Martes martes), dihorul (Putorius putorius), pisica sålbatică (Felis silvestris), diverşi şoareci de pådure etc. Fauna de stepă și silvostepå este mai săracă și mai puțin variată. Mamiferele sunt reprezentate îndeosebi prin rozătoare vătămătoare culturilor, ca: popândăul (Citellus citellus), hâciogul (Cricetus cricetus), cățelul pământului (Spalax sp.) și numeroşi şoareci de câmp (Microtus arvalis). Aici mai pătrund mai rar și unele animale din zona de pădure, ca vulpea, lupul, viezurele (bursucul) şi iepurele.
Dintre păsările mari, mai specifice sunt prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdixperdix), iar dintre păsările mici abundä ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de câmp (Anthuscampestris), presura (Emberiza) sticletele (Carduelis carduelis), câneparul (Corduelis canabina), inărița (Corduelis flammea), cristeiul I (Grex crex), răpitorul uliu alb (Circus macrourus), grauri (Sturnus vulgaris), prigorii (Meraps apiaster).