Pălărie Somcuța

Pe tot cuprinsul Romaniei exista peste 10 localitati de Buciumi, buciumul fiind  instrumentul popular folosit in peisajul rural de odinioara. Portul popular reprezinta unul dintre cele mai interesante aspecte ale culturii neamului romanesc. Buciumi din Tara Chioarului este vestit prin portul popular, prin faptul ca buciumenii si-au pastrat traditia si obiceiurile, transmitand vie arta mestesugului popular, cea de clopar.

Am poposit intr-o seara in casa mesterului popular Gheorghe Uta care, impreuna cu sotia si mama domniei sale confectionau vestitele palarii de Chioar. De la el am aflat ca a inceput sa faca clopuri de la varsta de 23 de ani, cu respect pentru pastrarea traditiei chiorene, fiind un ucenic al maistrului palarier Ioan Alb, zis „Ciuticu”.

Prin pietele din judet cu zeci de exemplare

Lucrurile au pornit mai greu dar, perseverenta, increderea in sine si dorinta de a realiza ceva frumos nu i-a fost de real sprijin. „Primele „sarje” mai putin numeroase, cu oaresce emotii si mandrie le-am pus pe pietele din :omcuta Mare, Baia Mare, dar si in targurile mai indepartate de Buciumi, la Arinis si Copalnic Manastur. Am prins curaj. Truda a fost compensata. Iubitorii de arta populara autentica au inceput sa ne caute din ce in ce mai des, simteam un imbold in aceasta activitate”, ne marturiseste mesterul Gheorghe.

Membrii unor ansambluri ii poarta cu mandrie clopurile

Formatiile de dansatori din zona, tot mai prezente pe scenele maramuresene si apoi europene l-au cautat tot mai des, cum ar fi Ansamblul „Chioarul” din Somcuta Mare, Ansamblul Universitatii din Timisoara, Ansamblul „Doina Gorjului” din Targul Jiu si alte formatii din zonele limitrofe chioarului. Ne mai spune domnu’ Ghita, producatorul principal al palariilor, ca activitatea este grea, destul de complicata, materia prima fiind procurata din ce in ce mai greu, din judetele Covasna si Mures, preturile trebuind corelate, legate de puterea de cumparare a iubitorului de clop autentic. Atelierul lui produce palarii reprezentative pentru zonele Chioar, Codru, Oas, Zona Fisculas (Grosii Baii Mari), Salaj si Bihor, in diverse modele, fiind cautat si de turistii straini care viziteaza minunata Zona Chioar.

Pentru Gheorghe Uta, un om dulce la vorba, sincer si multumit de rezultatele trudei, munca nu este chiar asa usoara, dar este ajutat de sotia Gabriela si de mama sa, Florica. Se mandreste cu activitatea nobila cu care l-a invrednicit Cel de Sus, intru mentinerea si propasirea portului popular romanesc chiorean si nu numai. El considera ca face istoria traditiilor populare romanesti prin vremi,  acum cand avem nevoie mai mult ca niciodata deoarece globalizarea isi pune din ce in ce mai mult amprenta pe Europa.

Sursa