MUNICIPIUL BAIA MARE

Centrul Istoric
În acest spaţiu sunt concentrate 44 monumente, o parte din ele fiind prezentate mai jos. Reţeaua stradală este tipic medievală, organizată în sistem morişcă în interiorul sistemului de fortificaţie al oraşului menţinut în cea mai mare parte. Cele 3 pieţe principale, P-ţa Libertăţii, P-ţa Cetăţii şi P-ţa Păcii la care se adaugă şi P-ţa Izvoarele sunt spaţii urbane de mare valoare care împreună cu clădirile care le delimitează se constituie în ansambluri ce definesc caracterul specific al oraşului istoric Baia Mare. Clădirile cu valoare istorică, arhitecturală sau ambientală sunt numeroase, în procent de 80% cu front continuu la stradă, element ce conferă valoare ansamblului.
Monumente de arhitectură medievală
Turnul Ştefan
Situat în Piaţa Păcii, acesta reprezintă o anexă a Catedralei “Sfântul Ştefan”, ctitorită de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea şi s-a impus în timp ca simbol al trăiniciei oraşului nostru; este monumentul cel mai reprezentativ de artă medievală din Baia Mare, fiind construit în stil gotic şi având o înălţime de peste 40 m. Iniţial, a servit pentru supravegherea strategică a oraşului şi pentru pază împotriva incendiilor. Acum, prin valoarea arhitecturală şi istorică încărcată de semnificaţii, Turnul Ştefan veghează asupra locuitorilor oraşului.
Muzeul Memorial Gheza Vida
Situat în Piața Libertății nr.1, a fost inaugurat în 2013, odată cu aniversarea Centenarului Gheza Vida 1913-2013 și reprezintă donația familiei artistului pentru municipalitate. Cuprinde un mare număr de lucrări ale artistului în diverse faze ale creației, de asemenea și unelte ale sale, reprezentând practic reconstituirea atelierului lui Vida.
Localul Monetăriei
Construită în perioada 1734-1737, această clădire a avut în trecut o destinaţie extrem de importantă pentru oraş, prin achiziţionarea metalelor preţioase, baterea şi schimbarea monedelor, dreptul de purificare a metalelor. Actualmente este sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie (prezentat mai jos, la rubrica Muzee).
Bastionul Măcelarilor
Situat în Piaţa Izvoarelor, acest turn a fost înălţat în secolul al XV-lea ca parte a vechilor fortificaţii ale oraşului medieval. Mai este numit şi Turnul Muniţiei. Alte clădiri reprezentative
Catedrala Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”
Ridicată în anii 1905-1911, aceasta este situată în zona de est a oraşului. Remarcabil este interiorul catedralei, care are o valoare artistică deosebită. Legenda spune că de aici s-ar fi tras glonţul care l-a ucis pe Pintea Viteazu, haiduc al acestor meleaguri.
Biserica “Sfânta Treime”
Această biserică, situată în Piaţa Păcii, a fost construită în perioada 1717-1720. Ea serveşte drept lăcaş de cult pentru credincioşii romano-catolici din oraş.
Palatul Administrativ
Este un edificiu aparte care îmbină elemente de arhitectură tradiţională maramureşeană cu elemente de arhitectură modernă.
Muzee
Muzeul judeţean de Arheologie şi Istorie constituie unul dintre obiectivele turistice de referinţă ale judeţului Maramureş. Patrimoniul alcătuit din variate categorii de bunuri culturale (78.000 obiecte de patrimoniu) provenite din săpături arheologice, din cercetări sistematice, dar şi din descoperiri întâmplătoare sunt prezentate în expoziţia Comori ale epocii bronzului din nordul Transilvaniei. Muzeul a luat fiinţă la sfârşitul secolului trecut şi funcţionează în sediul fostei monetării. Are o colecţie impresionantă de peste 56.000 piese şi documente, care acoperă toate perioadele din evoluţia istorică a poporului român. Materialele sunt grupate şi alcătuiesc o serie de colecţii: colecţia de piese arheologice, colecţia de obiecte de tehnică minieră, colecţia numismatică, colecţia de stampe, colecţia de sigilii şi peceţi, colecţia de ceasuri, colecţia de arme etc.
Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară deţine un patrimoniu remarcabil de civilizaţie şi cultură populară, concentrat în rezervaţia de arhitectură populară de pe Dealul Florilor, reprezentând case şi acareturi, achiziţionate cu decenii în urmă din zonele tradiţionale ale judeţului, dar şi o mare diversitate de piese: ceramică, icoane, textile, port, etalate în expoziţia pavilională din locaţia fostului Teatru de vară. Aflat în apropierea Stadionului, la poalele Dealului Florilor, acesta are două componente: 1. Rezervaţia etnografică interzonală în aer liber - extinsă pe o suprafaţă de aproximativ 12 ha, cuprinde gospodării ţărăneşti tradiţionale din diverse zone ale judeţului; 2. Expoziţia pavilionară – cuprinde colecţii de obiecte rustice autentice, legate de ocupaţiile ţăranilor: colecţia de ceramică, colecţia de ştergare populare, colecţia de icoane pe sticlă şi lemn.
Muzeul Judeţean de Artă – Centrul Artistic Baia Mare. Mişcarea plastică Băimăreană se poate lăuda cu numeroase iniţiative şi proiecte de anvergură: tabere de pictură şi sculptură (Tabăra de sculptură Cărbunar), saloane de toamnă sau primăvară (Salonul Internaţional de gravură mică- Muzeul Florian), expoziţii personale, medalioane plastice etc. Situat pe str. 1 Mai, muzeul are în patrimoniu peste 2.600 de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă.
Muzeul de Mineralogie este un muzeu unic nu doar pentru Baia Mare ci şi în ţară, printre puţinele în Europa şi în lume de acest gen, cu un patrimoniu excepţional de roci şi flori de mină. Este unul dintre cele mai importante obiective de acest gen din Europa, a cărui zestre este alcătuită dintr-un număr de peste 15.000 eşantioane mineralogice. Arii protejate existente la nivelul Municipiului Baia Mare şi a zonelor limitrofe În zona Municipiului Baia Mare există următoarele arii naturale protejate:
Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia, cu o suprafaţă de 50ha, de tipul paleontologică.
Lacul albastru - Baia Sprie amplasat într-o mică depresiune formată în urma surpării lucrărilor miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara în anii 1919-1920, Lacul Albastru are origine antropică. Ca urmare a conţinutului de sulfuri din vechile excavaţii miniere, apa acumulată în lac are o culoare verde intens. Prin chimismul apelor sale, Lacul Albastru este unic în România.
Peştera Vălenii Şomcutei  fost descoperită în anul 1977 şi se află la altitudine de 30 m, având dezvoltarea de 176 m, o singură intrare şi are suprafaţa de 5.00 ha. Peştera este un sit arheologic din epoca bronzului (loc ritual cu resturi ceramice acestea fiind motivele care au dus la ocrotirea ei).
Tăul lui Dumitru Aflat pe teritoriul administrativ al municipiului Baia Mare, în localitatea Blidari, are suprafaţa de 3,00 ha. Turbăria Tăul lui Dumitru este amplasată pe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre Valea Sturului şi Valea Brazilor. În mijlocul turbăriei se află un ochi de apă, având dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (Valea Sturului), dar este drenată şi spre est (spre Valea Brazilor).
Rezervaţia Creasta Cocoşului  este amplasata în Munţii Gutâi, în judeţul Maramureş, la o distantă de aproximativ 35 km de oraşul Baia Mare. În cadrul rezervaţiei se evidenţiază \"Creasta Cocoşului\", care dă numele rezervaţiei, reprezentând o colină ascuţită, crenelată, de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spaţială aproape verticală, după direcţia NV - SE. La sud de creasta principalã se aflã centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic, centrul turistic Mogoşa şi Complexul Şuior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde tăurile de munte Chendroaiei şi Morărenilor.
Aria naturală protejată Cheile Tătarului este situată în comuna Deseşti, satul Mara, în suprafaţă de 15,00 ha şi lungimea de 0,7 km. Depresiunea vulcanică Tătaru, care are o reţea hidrografică importantă, a fost drenată prin Cheile Tătarului, apele sculptând un defileu în roci vulcanice dure.
Rezervaţia Coloanele de la Limpedea se află în localitatea Baia Mare, cartierul Ferneziu, având suprafaţa de 3.00 ha.
​Rezervaţia Arboretelor de castani comestibili   se află în nordul localităţilor Tăuţii Măgherăuş, Valea Borcutului, Baia Mare şi Tăuţii de Sus în versantul sudic a munţilor Igniş şi are suprafaţa de 500 ha. Scopul administrării rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, a diversităţii biologice, precum şi dezvoltarea durabilă a zonei.