Consiliul Judetean Dambovita

Economia judeţului Dâmboviţa este complexă. Pe primul loc se situează industria extrem de diversificată şi a cărei contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului a fost de peste 29%. Principalele ramuri sunt industria metalurgică (32%) industria de maşini şi echipamente (21,6%), industria extractivă de petrol şi gaze naturale (9,4%) şi de minerale nemetalice (7,8%), industria alimentară (3,6%) şi chimică (1,9%), alte ramuri industriale (22,4%). Din numărul total al societăţilor comerciale active (peste 6.000), mai mult de 40,5% funcţionează în comerţ, cca 12,6% în industrie, cca 36,1% în servicii, şi peste 10,8% în construcţii.

Cele mai importante şi reprezentative societăţi sunt cele din domeniul metalurgic, Combinatul de Oţeluri Speciale (patronat de Grupul Mechel - Federaţia Rusă) şi Oţelinox (patronat de Samsung) si Laminorul de benzi electrotehnice (patronat de Grupul Erdemir – Turcia) din municipiul Târgovişte, Arctic Găeşti (patronată de Grupul Arcelik – Turcia) – unul din marii producători de aparatură electrocasnică, Combinatul de ciment de la Fieni – Carpatcement (patronat de grupul german HeidelbergCement), Fabrica de cărămidă de la Gura Ocniţei – cea mai mare şi mai modernă fabrică deschisă de Grupul Wienerberger – Austria în România.

Agricultura este cea de-a doua activitate economică de bază a judeţului Dâmboviţa, cu o contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului de cca 11,6%. Sectorul vegetal este preponderent, deţinând cca 64% din totalul producţiei, faţă de cca 36% cât reprezintă sectorul producţiei de animale.  Producţia vegetală este orientată spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor şi fructelor, producţiile obţinute la legume, fructe şi cartofi plasând judeţul Dâmboviţa în categoria marilor producători.  În anul 2010, judeţul Dâmboviţa a dat 10,4% din producţia naţională de fructe (locul 2 pe ţară), 7,3% din producţia de legume a ţării (locul 3 pe ţară) şi locul 1 pe țară la producţia de cartofi. În ce priveşte producţia animală, Dâmboviţa deţine locul 6 în ierarhia judeţelor la producția de carne şi locul 3 la producţia de ouă. Silvicultura : ca structură de producţie, pădurea dâmboviţeană este formată în proporţie de peste 87% din foioase, cca 12 % din răşinoase şi 0,4% alte specii. Producţia de masă lemnoasă în anul 2011 este de 246 mii mc (volum brut). Turismul este un domeniu slab reprezentat în raport cu potenţialul existent, care se pretează la cele mai diverse forme de turism: cultural-istoric şi religios reprezentat de numeroasele vestigii istorice, monumente de artă de o valoare naţională incontestabilă, turism montan foarte bine reprezentat în masivele Bucegi şi Leaota unde se poate practica alpinismul, sporturile extreme, sporturile de iarnă drumeţiile, turism şcolar, balnear, turism rural şi agroturism.  Reţeaua de cazare turistică, cuprinde 64 de unităţi din care 16 hoteluri, 22 pensiuni turistice rurale, 10 pensiuni urbane, 4 tabere de elvi şi studenţi, 3 hanuri și moteluri şi 6 cabane turistice, toate cu o capacitate de cazare de peste 2.500 locuri, gradul de ocupare variind de la cca 10 % la cabane turistice şi peste 50% la hoteluri. La nivel regional, judeţul Dâmboviţa deţine locul 3 în ce priveşte numărul structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi capacitatea de cazare în funcţiune, la distanţă mare de Prahova şi Argeş.